Data publicării: 07.03.2017 16:46

Boldini dezvăluie sufletul şi misterul femeilor, “fragile icoane”

Autor: Magdalena Popa Buluc | Categorie: Cultura

Donna Franca

Un mare protagonist al Belle Epoque , un pictor şi portretist extraordinar, care a imortalizat în tablourile sale cele mai frumoase doamne ale societăţii pariziene şi italiene, Boldini a fost capabil să fixeze pe pânză, pe lângă personalitatea a zeci de personaje, însuşi spiritul epocii.

Expoziţia Giovanni Boldini, găzduită între 4 martie şi 16 iulie la Roma, în Complexul Vittoriano - Ala Brasini, o bine cunoscută arhitectură italiană din aceeaşi epocă, este una dintre cele mai bogate şi mai spectaculoase expoziţii antologice ale ultimelor decenii, propunând publicului picturi şi pasteluri dintre cele mai reprezentative, semnate de artist, pe lângă o mică selecţie de desene pe carton şi gravuri.

Foc de artificii

Este urmărită evoluţia lui Giovanni Boldini, de la începuturile marcate de mişcarea picturală Macchiaioli la influenţa impresionistă şi, în sfârşit, la elaborarea limbajului inconfundabil al pictorului, cu care a cucerit înalta societate italiană şi europeană.

Expoziţia reconstituie pas cu pas, parcursul artistic al marelui maestru italo-francez, care a fost nu numai unul dintre protagoniştii acelei perioade inegalabile sau un genial anticipator al modernităţii din secolul al XX-lea, dar şi cel ale cărui opere au redat şi exaltat frumuseţea feminină, dezvăluind sufletul şi misterul nobilelor doamne ale epocii, considerate de el “fragile icoane”.

Marchiza Luisa Casati

Sunt etalate peste 160 de opere, unele dintre el rareori expuse, cum ar fi Draperiaroşie (1904), Femeie citind (1875), Portret de femeie în alb, cu mănuşi şi evantai (1889), Doamna brună în ţinută de seară (1892), Portretul Doamnei G. Blumenthal (1896), care provin din importante colecţii particulare şi din muzee din întreaga lume, ca Muzeul d'Orsay din Paris, Staatliche Museen din Berlin – Nationalgalerie, Muzeul de Artă din Marsilia, Uffizi din Florenţa şi, nu în ultimul rând, Muzeul Giovanni Boldini din Ferrara, cea mai importantă colecţie publică a operelor maestrului.

Doamna blondă în ținută de seară

În pictura lui Boldini se reflectă o întreagă lume. E de ajuns să ne ducem cu gândul la Cântăreața mondenă, la Focul de artificii, datat 1890, la Portretul Infantei Eulalia a Spaniei sau la Plimbare prin Bois de Boulogne.

Feminitatea rămâne cheia de acces în universul boldinian, o feminitate supremă, irezistibilă, dar, în același timp, pudică.

Amazoana Alice Regnault călare

Giovanni Boldini era pictorul care înțelegea femeile. În picturile sale, femeia apare în numeroase ipostaze… sfântă, fragilă, dulce, sălbatică, victimă, prostituată, dar niciun alt pictor în afară de el nu a înțeles atât de bine misterul feminin reușind să-l redea pe pânză. Dincolo de exterioritatea imaginii corpurilor elegante, învăluite în veșminte rafinate, izbucnesc senzualitatea, inteligența, universul feminin.

Doamna cu umbrela

Portretele, unul mai frumos decât altul, rămân imagini tipice ale Belle Epoque.

Imaginile nu sunt statice, ci reproduc mișcarea pe cale să se nască. Boldini captează și reproduce clipa trecătoare, pentru că viața e aici, e bucuria de a trăi, dar și pasiunea, armonia și frumusețea. Nu sunt numai femei provocatoare, dar și rafinate, în complicitate cu momentul.

Cântăreața mondenă

Giovanni Boldini se poate spune că a fost un artist special, care a dezvoltat un stil propriu, independent de orice mișcare artistică. Utiliza tușe rapide, culori aprinse, dar și stinse, subiecte dinamice. A fost iubit de femeile din înalta societate, multe dintre lucrările sale, precum Doamna în roșu, ce o reprezintă pe Olivia de Subercaseaux Concha, se găsesc la Muzeul din Ferrara.

Elisabeth Drexel Lehr

Boldini avea o înclinație naturală să picteze femei superbe. Dar el a fost înrudit cu Macchiaioli, dar și cu Gustave Courbet și cu Manet. Așa cum descriu criticii de artă, tehnica lui rafinată și elegantă se înrudea cu portretele englezești. Din păcate, lucrările sale sunt răspândite în numeroase muzee, cât și în colecții private, așa cum este Portretul Actriței Alice Regnault, unul dintre modele sale preferate, de care se pare că a fost și îndrăgostit. Ea răspândea o fascinație care atrăgea: privea parcă în afara pânzei.

Dansatoarea spaniolă Anita De La Feria

Toate portretele sale feminine se nășteau dintr-o explozie de tușe repezi și nervoase, care confereau strălucire doamnelor nobile, aristocrate, cu decoltee ample și fustele ușor ridicate pentru a lăsa să se ghicească, într-un gest de șăgalnică picanterie, picioarele. De aceea, este cunoscut pentru modul în care pânzele sale redau eleganța și o grație emoționantă.

Femeia în roz

Este expus, în sălile de la Vittoriano, şi marele Portret al frumoasei Franca Florio (1901-1924), soţie a armatorului şi industriaşului sicilian Ignazio Florio şi regină a elitei insulei la începutul secolului al XX-lea, capodoperă-simbol a Belle Epoque şi a fericitului Palermo.

Acuzat de soţul ei gelos că a expus cu prea mare generozitate graţia frumoasei doamne, Boldini a fost constrâns să repicteze şi să corecteze tabloul.

Divina în albastru

Portretul nobilei Franca Florio evocă magic un timp pierdut, fabuloşii ani 1920 din Palermo. Prin el, Giovanni Boldini a realizat admirabil mitul fascinantei Franca Florio (1873- 1950), născută în familia baronilor Jacona della Motta, un pesonaj feminin de o legendară frumuseţe.

Această pictură are o încântătoare istorie, el a aparţinut prima dată hotelului Villa Igiea din Palermo. După ce a fost în posesia familiei Rothschid, opera s-a întors la Palermo graţie lui Francesco Bellavista Caltagirone, titularul Hotelului Villa, care l-a cumpărat la o licitaţie. Acum, datorită unui crah financiar, acesta îl pune din nou în vânzare pentru suma de un milion de euro.

Prietenul fidel

Reamintim că pânza a fost realizată în 1924, în mărimi excepţionale (221-219 centimetri) şi fusese achiziţionată de Sotheby’s în 25 octombrie 2005 pentru 760.000 de euro. Locuitorii oraşului Palermo strâng acum bani pentru a adjudeca această lucrare a lui Boldini în numele oraşului.

Protagonistele picturii lui Boldini sunt subiecte fascinante, achiziționate de colecționari internaționali, adjudecate cu cifre importante. Portretul Cleliei Tobin Clark a fost vândut la sfârșitul lunii mai a anului trecut, la Sotheby’s din New York, pentru 963.000 de euro.

Portretul unei doamne

Portretele lui de femei exercită o fascinaţie fără egal, datorată nu atât siluetelor sinuoase, look-ului sofisticat şi carnaţiei splendide, ci mai ales capacităţii artistului de a surprinde stările de suflet şi emoţiile trecătoare.

Celebrul fotograf Cecil Beaton spunea despre Boldini:

“Era capabil de a transmite privitorului bucuria de a portretiza viața pariziană şi italiană. Boldini, îndrăgostit de viața mondenă și modernitatea metropolelor, a pătruns în atmosfera Belle Epoque, devenind unul dintre principalii ei exponenți. A devenit celebru și prin capodoperele-simbol Portretul lui Giuseppe Verdi, cele ale lui Montesquieu sau Degas.

Rochia de bal

El a reușit să urmeze un nou tip de pictură, fidel realității, dar cu un acut simț al mișcării, în culori proaspete și vii”.

Fiecare dintre ele avea acel „nu știu ce” al Belle Epoque

Frumoasele doamne pictate de el purtau bijuterii strălucitoare și rochii a căror eleganță rămânea pe retină. Una dintre muzele sale a fost și Luisa Casati, pictată alături de câinele ei de vânătoare. Muzele sale deveniseră protagonistele emancipării sociale, conștiente de propria feminitate. Privirile lor demonstrau propria autonomie, propria libertate într-o epocă de exaltare a plăcerilor și a petrecerilor. Nu erau peisaje, ci persoane, și fiecare dintre ele avea acel „nu știu ce” al Belle Epoque, așa cum ni-l amintim. Tablouri care au cucerit Europa, dar și secolele al XIX-lea și al XX-lea prin spectacolul modernității.