Boicotul G20 - De ce s-ar fi răzgândit liderii lumii? De la Washington la Bruxelles, se caută o cale de ieșire din impasul provocat de conflictul din Ucraina
Autor: Elena Didila | Publicat pe: 29 iun 2022, 18:13
WhatsApp
Sursa foto Agerpres
Sursa foto Agerpres
Deși la începutul lunii aprilie liderii lumii anunțau că vor boicota Summitul G 20, iată că 60 de zile mai târziu aceștia s-au răzgândit. Pentru a încerca să înțelegem acest lucru, poate este util să pornim de la preocupările care stăpânesc din ce în ce mai mult UE și Statele Unite ale Americii.

La sfârșitul lunii aprilie, președintele Statelor Unite, Joe Biden, precizase clar că Rusia ar trebui exclusă din următorul G20, care va avea loc în noiembrie în Indonezia, altfel amenință cu boicotarea numirii.

”Nu trebuie să paralizăm G20, este prea important”, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept justificare. 

Sătui de război

La Bruxelles, ultimul summit al celor 27 de lideri ai blocului s-a încheiat cu un mesaj de unitate de scop, simbolizat de unda verde la statutul de candidat al Ucrainei pentru aderarea la UE. Dar chiar acest act ar putea fi începutul unei noi strategii a UE față de Rusia, relatează Europa Today.

Războiul, de fapt, provoacă repercusiuni sociale din ce în ce mai problematice: inflația devorează redresarea post-pandemie, determinată de creșterea gazelor și petrolului și de criza alimentară.

Și acesta este și rodul confruntării cu Moscova. În plus, pentru a face față măsurilor de independență energetică față de Rusia, UE nu va mai reuși să își îndeplinească angajamentele în materie de climă.

Europa divizată: cetățenii vor încetarea războiului cu orice preț

În toate acestea, sau din cauza tuturor acestora, sprijinul populației pentru acțiunea UE în Ucraina scade. Cetățenii europeni, cel puțin în partea de vest, mai puțin apropiați de granița cu Ucraina, par sătui de război.

Un sondaj recent realizat de Consiliul European pentru Relații Externe, desfășurat în zece țări UE, arată că opinia publică între Est și Vest este împărțită.

În general, 35% dintre respondenți doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil, chiar dacă Ucraina ar ceda teritoriu Rusiei. Acest procent crește la 41% în Franța, 49% în Germania și 52% în Italia.

Doar un sfert dintre cetățenii chestionați consideră că este mai important să-l pedepsească pe Putin pentru invazie. Doar în Polonia, această poziție este majoritară față de cea a unei păci imediate.

Sondajul, într-un fel, este o fotocopie a ceea ce se întâmplă în încăperile închise ale diplomaților celor 27 de țări UE de la Bruxelles: Berlinul, Parisul și Roma vor să găsească o soluție la conflict, una care să-i placă Kievului chiar și cu prețul cedării unor părți din Ucraina către Kremlin.

Polonia și țările baltice (Lituania, Letonia și Estonia) își doresc în schimb o înfrângere istorică pentru Putin: ”Singurul lucru care contează” este să-i expulzeze pe ruși din Ucraina, explică NATO surse diplomatice est-europene.

Poziția dură anti-Putin se ciocnește acum de doi factori

Prima este situația de la fața locului: chiar și cei mai optimiști pro-ucraineni au fost nevoiți să constate că, cu cât războiul continuă, cu atât avansul rusesc este mai puternic.

Ceea ce lipsește la Kiev este mai presus de toate un arsenal adecvat pentru a răspunde pe măsura puterii de foc a armatei moscovite: ajutorul militar a fost acordat Ucrainei, dar nu în măsura dorită de liderii ucraineni.

Statele Unite, Regatul Unit și Polonia au oferit cea mai mare parte a sprijinului.

Summitul NATO care se desfășoară la Madrid ar putea determina Franța și Germania să facă mai mult. Dar chiar dacă Emmanuel Macron și Olaf Scholz ar crește transporturile de arme către Kiev, cel mai probabil efectul ar fi prelungirea conflictului. 

Temerile lui Biden

Principalul sponsor al Ucrainei, președintele american Joe Biden, nu pare să dorească să depășească pachetul de ajutor de 40 de miliarde de dolari pus deoparte după izbucnirea războiului.

Un pachet care include arme moderne, fără îndoială, dar nu de natură să reducă decalajul de pe teren cu Rusia.

”Înarmăm Ucraina cu suficiente arme pentru a evita înfrângerea, dar nu suficiente pentru a câștiga”, a scris expertul militar Max Boot pentru Washington Post.

Ar fi nevoie de un efort suplimentar. Washingtonul se gândește acum să nu ajungă în situația lui Macron în Franța, cu o inflație galopantă care a favorizat creșterea consensului electoral în rândurile opoziției.

Opoziție care în SUA poartă numele de Donald Trump și care de la început s-a opus sprijinirii războiului pentru Ucraina. Republicanii joacă acum ușor în a-l acuza pe Biden pentru că s-a încurcat în conflict, costând scump contribuabilii în ceea ce privește impozitele și acum cu atât mai mult în ceea ce privește pierderea puterii de cumpărare.

Acuzații care s-ar putea concretiza într-o înfrângere electorală pentru Biden la alegerile intermediare din noiembrie, care vor avea loc cu aproximativ o săptămână înainte de G20 din Indonezia. De aceea, de la Washington la Bruxelles, se caută o cale de ieșire din impas din Ucraina.

Ipoteza unei înfrângeri a Rusiei este din ce în ce mai puțin susținută.

Potrivit ziarului german Welt, citat de Europa Today, Biden și-a acuzat chiar miniștrii Apărării și de Externe că au vorbit prea des despre o victorie a Ucrainei, promovând la Kiev ideea că aceștia ar fi capabili să poată recâștiga  tot teritoriul tocmai ocupat de Moscova.

Restaurarea integrității teritoriale ar putea dura ani de zile și ar putea pune și mai mult stres societățile occidentale.

Strategie de ieșire: războiul sancțiunilor

Lăsând deoparte, așadar, ideea de a alunga armata rusă din Ucraina cu forța, propunerea care își croiește tot mai mult pe ambele maluri ale Atlanticului este de a duce celălalt război, cel al sancțiunilor. 

Scopul în acest sens nu este acela de a slăbi Rusia pe termen imediat (datele economice demonstrează rezistența pe termen scurt a Moscovei la sancțiuni), ci de a pune bazele pentru reducerea perspectivelor sale economice pe termen lung. Inclusiv planurile sale de hegemonie în regiune și noi acțiuni militare. 

Odată ce această misiune este finalizată, următorul pas este oprirea conflictului din Ucraina. Și, pentru a face acest lucru, este necesară și o discuție de negociere cu Vladimir Putin. 

Va negocia Zelensky cu Putin?

Președintele ucrainean Zelensky, invitat și el la G20, va trebui să facă acest lucru, dar este clar că întâlnirea ”față în față” dintre șeful Kremlinului și liderii occidentali va fi un pas fundamental pentru a pune capăt jocului.

Eventuala pace nu va fi nedureroasă pentru nimeni, începând de la Kiev: UE i-a acordat deja compensații preventive lui Zelensky, acordând Ucrainei statutul de candidat la aderare.

Cealaltă compensație, la care vor trebui să participe și Statele Unite și Regatul Unit, este angajamentul de a reconstrui țara.

Dar, dincolo de aceste aspecte, întâlnirea cu Putin din Indonezia are o altă valoare, cel puțin pentru UE. Și nu este atât de mult despre Rusia: la Bruxelles există o îngrijorare puternică pentru faptul că acest conflict din Ucraina mărește decalajul dintre G7 și partenerii săi și restul lumii.

Acordurile comerciale cu Brazilia, India sau Indonezia riscă să ajungă într-o fundătură. Și există și riscul de a pierde strânsoarea cu Africa: nu întâmplător din UE a contribuit cu cele 600 de miliarde de dolari promise de G7 pentru combaterea noului Drum al Mătăsii chinezești în țările în curs de dezvoltare.

”După părerea mea, G20 este prea important, chiar și pentru țările în curs de dezvoltare, țările emergente, pentru a lăsa acest organism să fie spart de Putin”, a spus în acest moment președintele Comisiei Europene, von der Leyen.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?