Data publicării: 07.08.2020 20:58

Bogdan Chirieac: Alegeri locale - cu prețul vieții a mii de români?

Autor: Bogdan Chirieac | Categorie: Politica

FOTO AGERPRES

Puterea de la București, cine o fi ea, a hotărât data alegerilor locale pe 27 septembrie 2020. Din acel moment, s-a pus în mișcare un întreg calendar electoral.

18 august este data limită a prezentării listelor de candidați. Alegerile locale în România se desfășoară în 3.000 de localități, unde în total vor fi aleși circa 40.000 de oameni. Organizarea în sine a alegerilor va implica peste 100.000 de persoane și resurse materiale considerabile. Alegerile au fost o dată amânate de la termenul lor constituțional din luna iunie, din cauza pandemiei care a lovit lumea întreagă, inclusiv România. Desigur, nu mai discutăm în 2020 despre necesitatea absolută a desfășurării alegerilor libere și independente, locale și parlamentare sau prezidențiale. Dar asta în condiții normale, nu în condiții de război sau catastrofă naturală, așa cum este cazul acum.

Record de infectări pe 7 august

Pe 7 august, în România, s-a înregistrat un record de decese: 50 de persoane, în 24 de ore. De asemenea, au fost 1378 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS CoV 2. Din nefericire, pentru țara noastră se menține astfel tendința ultimelor trei săptămâni de creștere puternică a numărului de infectări și de decese. Mai multe state europene au trecut România pe lista roșie a infectărilor. Fie, așa cum este cazul Ciprului, nu ai voie să te duci acolo dacă vii din România, fie, așa cum este cazul în majoritatea țărilor UE, românii pot intra în statele respective doar în condiții stricte sau cu carantină ori autoizolare 14 zile.

Puterea politică de la București a mai săvârșit o eroare în februarie-martie anul acesta, când țara nu a fost pregătită pentru lupta cu molima fiindcă se avea în vedere organizarea de alegeri parlamentare odată cu cele locale, în luna iunie, iar catastrofa medicală pur și simplu încurca planurile politice din timp elaborate. Acum, în august 2020, există temerea că PNL se poate prăbuși în sondaje, mai ales dacă nu va majora pensiile cu 40% de la 1 septembrie, așa cum este prevăzut în Buget. Și atunci se forțează organizarea de alegeri locale, în plină pandemie și explozie de infectări, cu ochii la sondaje și nu cu gândul că mii, poate zeci de mii de români vor fi puși într-un pericol de moarte.

În general, în România, la alegerile locale votează peste 7.000.000 de persoane. Ele vor trece într-o singura zi prin aproape 19.000 de secții de votare în țară, la care se adăuga secțiile aflate în străinătate.

România nu are capacitate logistică și administrativă pentru votul din septembrie

Dăm deoparte dificultățile logistice, adesea insurmontabile, pentru ca alegerile să fie organizate în condițiile legii actuale ce presupune distanțare fizică și număr strict de persoane aflate în spațiile închise. Trecem peste faptul că majoritatea secțiilor se află, așa cum este de astfel normal în condiții de normalitate, în incinta școlilor. Școala ar trebui să înceapă pe 15 septembrie pentru a fi apoi oprită, după mai puțin de două săptămâni, pentru organizarea secțiilor de votare în condițiile stării de alertă. A cere asta astăzi Administrației din România, când vedem bine că DSP-urile sunt depășite de situație, la fel ca secțiile ATI, este o aberație. România nu are această capacitate logistică și administrativă. Ce ne facem însă că nici măcar problemele acestea nu sunt fundamentale.

Cu adevărat grav este că, dacă alegerile se vor tine pe 27 septembrie, va exista un șuvoi de încălcări ale legilor și Constituției. Astfel, persoanele declarate infectate cu covid-19 sau contacți direcți ai acestora sunt obligate să între în izolare sau în carantină. Firește că măsura este valabilă atât pentru candidați cât și pentru membrii birourilor electorale sau simpli alegători. Aceștia nu vor mai avea dreptul constituțional nici să voteze (nu pot ieși din casă sau din spital), nici să participe la activitățile specifice - campanii electorale sau vot - dacă virusul a fost detectat cu două săptămâni înainte de scrutin.

Pe scurt, ce se întâmplă cu un candidat care este contact covid pe 15 septembrie?

El trebuie să se autoizoleze și nu poate merge nici măcar la vot. Urna mobilă nu este aici o soluție, e nevoie de personal specializat, cu costume de protecție care să umble cu urna în spații infectate, eventual la Balș sau la Colentina. E absurd să credem că guvernul va putea organiza așa ceva. Drepturile constituționale fundamentalele, așa cum sunt cel de a alege și de a fi ales, sunt încălcare din start cu un scrutin desfășurat în pandemie.

O altă situație din cele multe posibile este aceea când într-un județ, așa cum s-a întâmplat de multe ori până acum, o localitate intră în carantină sau sub ceea ce președintele Iohannis a numit cod roșu. E clar că nu ai cum să desfășori alegeri acolo, într-o asemenea situație. Implicit însă nu mai pot fi aleşi președintele consiliului județean sau consilierii județeni. Prin reducere la absurd, dacă fiecare județ sau sector al Capitalei va avea o localitate sau cartier pus în carantină, din aceste alegeri locale ar urma să nu rezulte președinții de consilii județene sau primarii de sectoare și cel al Capitalei, inclusiv consilierii județeni. Practic, desfășori un scrutin electoral fără finalitate.

Frica de covid ar putea avea ca urmare un absenteism masiv la aceste alegeri

Ce legitimitate ar mai avea atunci aleșii locali, esențiali pentru bunul mers al societății democratice, dacă în loc de peste 7.000.000 de cetăţeni vot, câți vin în mod obișnuit la localele din România, se vor prezenta doar trei sau patru milioane?

Cel puțin două state mari din Europa, care trebuiau să aibă alegeri locale în martie au decalat data scrutinului, Marea Britanie a făcut-o pentru un an de zile, până în martie 2021, Franța a desfășurat primul tur, iar turul al doilea a fost anulat odată cu creșterea înspăimântătoare a infectărilor rezultată după primul tur.

Astăzi, în lume, sunt peste 20.000.000 de milioane de infectări cu covid-19 și, după unele calcule, ne apropiem de 1.000.000 de morți. România, cu mai mult de 1.000 de infectări în fiecare zi, a avut până acum 60.000 de infectați și ne îndreptam vrând-nevrând către 3.000 de decese. Oare chiar nu mai poate aștepta puterea de la București - incluzând aici pe toată lumea: Președinția, Guvern și Parlament - încă 6 sau 8 luni pentru a organiza alegeri locale și apoi parlamentare în condiții mai normale?

Cele mai mari corporații farma de pe planetă, plătite oficial cu miliarde de dolari și euro de guvernele SUA și ale Uniunii Europene, se află în stadii avansate pentru crearea vaccinului. Prea puține, din punctul meu de vedere, sunt în acest moment medicamentele cât de cât utile pentru tratarea bolii. Se lucrează însă intens la unele noi, care ar putea trata eficient boala. Dacă președintele Iohannis este atât de preocupat să nu-și piardă Guvernul Său, celelalte forțe politice din Parlament ar putea institui un moratoriu privind lupta politică pentru câteva luni de zile până când condițiile din România vor permite organizarea de alegeri și altfel decât în vârf de pandemie.

Poate că este un moment bun ca politicienii de stânga sau de dreapta să arate că pun deasupra intereselor partinice sau a orgoliilor viața a mii sau poate a zeci de mii de români. Alegerile desfășurate pe 27 septembrie ar putea fi mai letale decât a fost, în 89, Revoluția anticeaușistă. Atunci, se pare că nu a existat, din nefericire, altă soluție. Astăzi însă România nu se află în război, dar este în mijlocul unei catastrofe naturale ce nu trebuie, sub nicio formă, potențată și accentuată de decizii politice iraționale.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News