'Aderarea la spaţiul Schengen a fost şi rămâne un obiectiv foarte important pentru România. Mă bucur să constat sprijinul şi susţinerea publică a Germaniei, stat membru cu care avem o cooperare foarte bună în domeniul afacerilor interne. Declaraţia cancelarului Scholz, pe care o salut, confirmă ceea ce autorităţile române spun de peste 10 ani de zile: îndeplinim toate cerinţele tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen cu drepturi depline. Mai ales în contextul actual, trebuie să ne fie recunoscute rolul esenţial pe care îl avem în arhitectura de securitate a UE şi contribuţia constantă şi activă la eforturile generale de consolidare a securităţii UE', a scris Lucian Bode pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, România este un partener 'foarte serios' la nivel european, iar aderarea la spaţiul Schengen este 'o aşteptare firească a tuturor românilor'. Cancelarul german Olaf Scholz a apreciat luni că Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, a transmis Reuters.

În textul discursului de la reuniunea UE de la Praga, Scholz consemnează că 'Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase' şi afirmă că 'Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline'. 'Voi acţiona pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline', a promis cancelarul.

Citește și - Scholz, în favoarea extinderii UE și mai mult către est: „Este un avantaj pentru noi”. Cancelarul german vrea și dispariția dreptului de veto

Cancelarul german Olaf Scholz a promis luni, la Praga, să sprijine extinderea Uniunii Europene prin intrarea ţărilor din Balcanii Occidentali, a Ucrainei şi a Republicii Moldova şi chiar a Georgiei, şi a susţinut dispariţia regulii unanimităţii în luarea deciziilor la nivelul UE, informează AFP, Reuters şi DPA.

Faptul că Uniunea Europeană continuă să se lărgească spre est este un avantaj pentru noi toţi, a afirmat Scholz într-un discurs la Praga privitor la viitorul Europei.

El a evocat a o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală.

În această Uniune lărgită, diferenţele între statele membre vor creşte în termeni de interese politice, putere economică sau sisteme sociale (...). Acolo unde astăzi este necesară unanimitatea (în sânul UE), riscul ca o singură ţară să le împiedice cu veto-ul său pe celelalte să avanseze creşte cu fiecare nou stat membru, a explicat Olaf Scholz.

În acest context, el a propus o trecere graduală la luarea deciziilor cu majoritate în politica externă comună, dar şi în alte domenii, precum politica fiscală.

Şeful executivului german şi-a reafirmat sprijinul pentru propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron de creare a unei comunităţi politice europene.

Subliniind dimensiunea geopolitică a procesului de extindere a UE, el a afirmat că realpolitik trebuie să însemne implicarea prietenilor şi a partenerilor cu valori comune şi sprijinirea lor pentru a fi puternici în competiţia globală prin cooperare.

Ceea ce lipseşte, totuşi, este un schimb periodic la nivel politic - un forum în care şefii de stat şi de guvern din UE şi partenerii noştri europeni să se întâlnească o dată sau de două ori pe an pentru a discuta probleme cheie care afectează continentul nostru ca întreg, precum securitatea, energia, clima şi conectivitatea, a insistat cancelarul german.

În opinia sa, Europa trebuie să se opună ameninţării reprezentate de autocraţia neoimperialistă.

Chiar acum, ne întrebăm încă o dată unde va duce linia de divizare între această Europă liberă şi o autocraţie neoimperialistă în viitor. Am vorbit despre un punct de cotitură după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie. Atacul brutal asupra Ucrainei este astfel şi un atac asupra ordinii securităţii Europei, a explicat cancelarul Scholz.

El a dat asigurări că Berlinul îşi va menţine sprijinul pentru Ucraina atât timp cât este necesar. În următoarele săptămâni, Germania va trimite arme Kievului.

Potrivit lui, în afară de livrarea de sisteme radar şi drone, Germania ar putea să-şi asume o responsabilitate specială în privinţa consolidării artileriei şi a capacităţilor de apărare aeriană ale Ucrainei. Vezi știrea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News