Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Boboteaza, tradiții și obiceiuri - Trebuie să scoți bradul împodobit la poartă, dacă te cheamă Ioan
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels
De Bobotează, există o serie de tradiții și obiceiuri respectate de români. Iată ce ar trebui să știi.
Unul dintre obiceiuri este Udatul Ionilor, scrie ziarulunirea.ro. Se spune că în faţa porților tuturor care poartă numele de Ioan trebuie să se pună un brad împodobit. Iar în casa acestuia trebuie să aibă loc o mare petrecere cu lăutari. Tot în unele sate din Transilvania, Ionii, Ioanele și ceilalți care au numele cu Ioan sunt purtați prin sat de către vecini pentru a fi botezați.
În unele zone din Transilvania, cu precădere în Maramureș, fetele trebuie să alerge dis de dimineață după apa sfințită, luată din râu. Tradiția spune că fata care se întorcea prima cu apa era cea mai harnică pentru tot restul anului. În unele zone din Banat, tot fetele trebuie să poarte dialoguri cu râul, tot pentru a fi botezate.
În alte zone se obișnuiește ca în ziua de Bobotează să fie aruncată într-un râu o cruce. Bărbații sar după ea, iar între ei se dă un concurs pentru care ajunge primul la aceasta.
Tot de Bobotează, în unele regiuni din centrul Transilvaniei se obișnuiește să se tragă cu pușca și să se strige "Chiraleisa", după ce preotul iese din Biserică cu crucea de Bobotează. Se spune că cei care strigă cel mai puternic vor avea forță tot anul iar bolile îi vor feri.
Un alt obicei este ca în ziua de Bobotează să îți torni apă în cap din râul cel mai apropiat, iar în unele zone din Transilvania oamenii care intră cu totul în râu chiar dacă afară este ger. De exemplu, în unele sate din Târgu Mureș bărbații dar și femeile se scufundă cu totul în apă înfruntând gerul iar apoi se încălzesc la marginea unui foc de tabără.
În zona Codrului, în apropierea casei celor necăsătoriți, oamenii din sat puneau în dimineața zilei de Bobotează pețitori, adică niște măști confecționate din paie și cârpe. Acestea erau așezate în zone greu accesibile, pe vârful casei sau al șurii, pe cumpăna fântânii sau într-un pom înalt. De multe ori, cel vizat nu putea scăpa de pețitor sau pețitoare nici după o săptămână, până nu mergea în pădure să taie o prăjină lungă cu care să-l dea jos. Uneori fetele plăteau feciorilor câte un litru de horincă să le scape de rușine și să coboare păpușa de cârpe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
