Boala care poate apărea la bătrânețe, dar nici măcar nu știi că o ai. Alexandra Dobre: „10% erau în stadiu terminal”. Proiectul care a dat o șansă la viață

Alexandra Dobre a discutat despre proiecte concrete de testare și conferințe medicale destinate seniorilor, care le oferă informații și soluții pentru problemele lor de sănătate. De asemenea, a evidențiat rolul noilor tehnologii, cum ar fi roboții inteligenți, în îmbunătățirea calității vieții seniorilor.

"Marţi, 3 septembrie 2024, va avea loc cea de-a II-a ediţie a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, un eveniment de anvergură organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, Președinte Alexandra Dobre.

Evenimentul se va desfăşura la GRAND HOTEL BUCHAREST - Sala RONDĂ (Bd. Nicolae Bălcescu nr. 4), începând cu orele 9:00 şi va culmina, seara, cu GALA de PREMIERE a modelelor de bune practici în promovarea conceptului de îmbătrânire activă din România.

În holul Sălii RONDE va fi vernisată şi prezentată EXPOZIŢIA de FOTOGRAFIE „SENIORI DE COLECŢIE” dedicată Galelor „SENIORI DE COLECŢIE”, unul dintre cele mai frumoase, generoase, ample, de succes şi de tradiţie proiecte (a ajuns la ediția XXII) iniţiate şi organizate de Alexandra Dobre, Preşedinte Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă", se arată în comunicatul de presă transmis de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.

arhivă, Congresul Național de Îmbătrânire Activă, ediția I

***

În cadrul unui interviu exclusiv DC News, Alexandra Dobre, președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, a evidențiat nevoia unui program național de prevenție și a accesului rapid la investigații medicale pentru vârstnici, subliniind importanța conferințelor medicale și a noilor tehnologii, precum roboții inteligenți, în sprijinul sănătății acestora. Alexandra Dobre a discutat și despre proiecte de testare și parteneriate care au salvat vieți, arătând cât de crucială este prevenția în îmbunătățirea calității vieții seniorilor.

"Cum poate fi crescută accesibilitatea la sănătate, la noile tehnologii din medicină?", întreabă jurnalistul Val Vâlcu.

"În primul rând, am mai spus lucrul acesta și îmi susțin ideea — noi nu avem un program național de prevenție. Tindem tot timpul în tot ceea ce ține de acest domeniu atât de complex legat de sănătate să tratăm, iar nu să prevenim. Cred că e foarte important să prevenim, mai ales atunci când vorbim despre acest grup-țintă. E foarte important să avem programe de prevenție.

Și o să vă dau un exemplu. Noi am avut, la un moment dat, acum câțiva ani, un proiect foarte important realizat în parteneriat cu Asociația Sănătate pentru Comunitate și, la vremea respectivă, Centrul Medical Neolife. Pe scurt, am testat o mie de seniori pentru cancer de colon.

Dați-mi voie să vă spun că, dintr-o mie de persoane, cred că mai bine de 30% aveau această afecțiune și nu știau de ea. Și undeva la 10% dintre cei care au intrat în program erau în stadiu terminal. Dacă nu am fi avut această organizare și acest parteneriat astfel încât să meargă repede la computerul tomograf, la Neolife, să li se interpreteze repede rezultatele prin intermediul Asociației Sănătate pentru Comunitate, să îi navigheze (ca pacienți) în cele mai bune clinici și cât mai rapid astfel încât să fie tratați, operați și așa mai departe, mulți dintre ei astăzi nici nu ar fi mai supraviețuit.

Credeți-mă, ne întâlnim cu unii dintre dânșii la evenimente (pentru că au rămas în angrenajul activității noastre și aproape de noi) și nu știu cum să ne mulțumească pentru că datorită acelui proiect sunt încă în viață", a declarat Alexandra Dobre, președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, în exclusivitate pentru DC News.

arhivă, Alexandra Dobre, Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă

"Și acesta poate fi doar un exemplu, sunt foarte importante conferințele medicale la care să participe medici specialiști din mai multe domenii și la care seniorii să poată participa și să poată să le adreseze întrebări, să se lămurească referitor la anumite aspecte.

Am avut la un moment dat un proiect împreună cu doamna prof. univ. dr. Luiza Spiru de la Fundația Ana Aslan International, apropo de zona asta de prevenție. Am făcut mai multe conferințe pe mai multe subiecte medicale, pe zona de geriatrie, endocrinologie, diabetologie, cardiologie și așa mai departe (...).

Au participat sute de seniori la fiecare dintre conferințele astea, care mai de care mai curioși, care mai de care mai dornici să afle mai multe informații. De ce spun asta? Pentru că atunci când merg la medicul de familie, medicul de familie este supraîncărcat.

Până la urmă e om și el (sau ea, după caz — doamna dr.) și nu are timp să stea cu fiecare pacient în parte, zeci de minute să explice, iar pacientul să întrebe. Și atunci, de multe ori, ei nu au răspunsuri la toate întrebările lor legate de zona asta de sănătate de la medicul de familie, de unde ar putea afla primele lucruri. Și e important să le oferim acces la astfel de evenimente medicale.

De asemenea, pe partea de asigurări de sănătate, pe ce face Casa Națională de Asigurări de Sănătate și ce se decontează, cred că e foarte important să existe un sistem mai bine pus la punct decât cel de acum în sensul de mai mulți bani pentru anumite tratamente. De ce spun lucrul acesta? Pentru că sunt (n.r., unele) analize medicale...

Ați văzut că și noi, dacă mergem — nu doar seniorii —, luăm o trimitere de la medicul de familie pentru un RMN sau un computer tomograf și găsim loc peste trei luni. Că atunci sunt fonduri. Ori... la vârsta dânșilor sau mai ales în cazul unor afecțiuni medicale foarte grave, fiecare zi contează, nu?

(...) Și e important să privim integral lucrurile astea. Mai mult decât atât, pentru că vorbeați despre noile tehnologii, există deja foarte multe organizații care implementează proiecte europene și au astfel de tehnologii.

Spre exemplu, chiar la Ana Aslan International au avut o bună perioadă de timp roboți inteligenți pe care vârstnicii îi luau acasă în teste și care îi ajuta foarte mult pe zona cognitivă, pe prevenție, pe partea de Alzheimer, chiar și pentru Parkinson.

Practic, roboții le aminteau la anumite intervale de timp să-și ia pastilele, le puteau pune muzica preferată, le puteau citi cărți, erau ca un cititor de cărți, practic. Adică, nu citeau ei efectiv, puneau audio-cartea respectivă.

Puteau să anunțe ambulanța dacă vârstnicul respectiv cădea, pentru că era conectat la un ceas inteligent robotul respectiv (...)", a mai spus Alexandra Dobre, președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.

Mai multe despre accesul la sănătate și abordări inovative în medicină (diabet, boli cardiovasculare, menopauză și afecțiuni oncologice), îmbătrânirea activă, îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice și promovarea drepturilor persoanelor vârstnice, rolul administrației în crearea de ecosisteme urbane smart, precum și despre Congresul Național de Îmbătrânire Activă (care include teme precum îngrijirea sănătății, stilul de viață, participarea la viața socială și problemele apărute odată cu înaintarea în vârstă) puteți afla în clipul de mai jos:

***

”Schimbarea percepției societății asupra îmbătrânirii și încurajarea unei abordări pozitive a acestui subiect implică mari eforturi la nivel individual, comunitar și social. Putem contribui la această schimbare prin crearea de oportunități pentru interacțiunea dintre generații, cum ar fi proiecte educaționale în care seniorii împărtășesc cunoștințele lor cu cei tineri. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că serviciile de îngrijire pentru persoanele în vârstă sunt de calitate și totodată accesibile lor, fapt care ar putea ajuta la menținerea independenței și a calității vieții.

Trebuie să fim mai mulți cei care ne implicăm în promovarea politicilor sociale și îmbunătățirea legislației care sa susțină persoanele de vârsta a treia, asigurându-ne că există și resurse adecvate”, susține Alexandra Dobre, Președinta Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.

arhivă, Congresul Național de Îmbătrânire Activă, ediția I

”Este nevoie și în România de astfel de abordări inovative! Într-o lume în continuă schimbare, Congresul Național de Îmbătrânire Activă este o oportunitate de abordare multidisciplinară a conceptului de îmbătrânire, în care să percepem asta nu ca pe o inevitabilitate, ci ca pe o călătorie plină de învățare și dezvoltare personală”, spune Alexandra Dobre, Președinte, Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.

”În cele două zile pline de informații și interacțiuni importante, putem afla cum să îmbătrânim activ si sănătos, ce politici publice se realizează în acest sens, ce spun experții despre longevitate și care sunt pilonii conceptului de îmbătrânire activă. Acest eveniment nu reunește doar experți și cercetători în domeniul îmbătrânirii, ci împlinește dorința noastră comună de a promova senectutea cu încredere și cu un spirit activ.

Este o invitație la a înțelege că vârsta nu este o limită, un număr, ci un motiv în plus de a explora, învăța și trăi în profunzime. Într-o lume în care îmbătrânirea este adesea percepută în societate ca un declin, ca un regres, ca un îndemn la izolare și singurătate, Congresul Național de Îmbătrânire Activă aduce în prim-plan ideea că, înaintarea în vârstă poate genera contribuții semnificative la dezvoltarea societății. Suntem mândri să facilităm această schimbare de paradigmă și vă invităm să fiți din nou, cu toții, parte din această evoluție pozitivă”, se mai arată în comunicatul de presă transmis de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News