Dr. Andrada Bogdan, specialist în cardiologie intervențională la Spitalul Clinic SANADOR, a fost invitată la interviurile DC News, unde a vorbit despre ateroscleroză și pacienții care ajung să facă investigații abia în stadii tardive ale bolii.

„Boala arterială periferică, actual, într-o medicină modernă, se diagnostichează și se tratează în laboratorul de cardiologie intervențională. Într-o primă etapă, vizualizarea arborelui arterial, la îngustărilor vaselor periferice, se face prin arteriografie, care e o procedură minim invazivă, endoscopică, cu anestezie locală. Intrăm de la nivelul mâinii, cu un cateter foarte mic, până la nivelul vasului principal al organismului, aorta abdominală, se injectează substanță de contrast și se vizualizează arborele arterial de la nivel abdominal până în vârful degetelor. Cu această ocazie observăm îngustările și opririle vasculare la diverse nivele și se ia o decizie terapeutică“, a precizat medicul Andrada Bogdan.

„Dar de ce vine pacientul. Ce îl aduce la doctor?“, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

„Suferința, durerea de picior. Pacientul încearcă să meargă și observă că distanța de mers este din ce în ce mai redusă din cauza durerilor musculare. Se plânge de picioare reci, se plânge de oboseală musculară, iar în cazurile severe începe să se plângă de leziuni tegumentare, așa-zisele degete negre și de durerea care devine permanentă, zi și noapte. Inițial îl doare la efort. Tipic este pacientul bărbat, fumător, mai tânăr, de 50-60 de ani, sau pacienții vârstnici, bărbați și femei, cu boala aterosclerotică a vârstnicului“, a spus Andrada Bogdan.

Andrada Bogdan: E nevoie de mai multe arteriografii

„Sunt pacienți care ajung la medic doar când s-au înnegrit degetele? Acceptă durerea multă vreme?“, a insistat Val Vâlcu.

„Din păcate, ăsta este tiparul pacientului român cu boală arterială periferică. Pacientul român se prezintă la medic în stadii foarte tardive. Sunt pacienți care fac ischemie acută, se duc la medic, se amputează până la 2-3 degete, iar abia apoi li se recomandă să efectueze explorarea arteriografică și abia atunci ajung la noi. Este o problemă a medicului și o problemă de adresabilitate a pacientului. Educația noastră medicală nu face prevenție, iar pacientul român este extrem de rezistent în fața durerii, rezistă foarte mult până la praguri avansate. Pe de altă parte, sistemul nu este capabil să asimileze tot acest necesar de diagnostic și tratament.

Făcusem un calcul, acum 3 ani am avut o curiozitate apropo de necesarul de necesarul de arteriografii de membre interioare la nivelul Bucureștiului și zonei limitrofe. Raportat la datele statistice raportate de Societatea Europeană de Cardiologie, comparativ cu populația din această zonă a noastră, am avea un necesar de peste 100 de diagnostice pe zi numai în zona Bucureștiului“, a mai spus Andrada Bogdan. Val Vâlcu a adăugat că ar trebui „30.000 de oameni investigați în fiecare an la o populație cum este cea a capitalei“.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News