Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a explicat, pentru cititorii DC Business, de ce a luat, marţi, 10 mai 2022, Banca Naţională decizia de majorare a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% pe an anterior, începând cu data de 11 mai 2022.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% pe an anterior, începând cu data de 11 mai 2022, informează banca centrală.

Totodată, reprezentanţii instituţiei au decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an, de la 4%, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2% pe an.

Adrian Vasilescu a explicat care sunt factorii care au condus la luarea acestei decizii şi care sunt efectele aşteptate.

"În primul rând, trăim într-o lume cu inflaţie cum nu a mai fost de 40 de ani. O inflaţie agresivă, cu o creştere explozivă; FED-ul - Banca Centrală a Statelor Unite - a acţionat în şedinţa de politică monetară de miercuri, 4 mai 2022 şi a făcut acelaşi lucru, înăsprind politica monetară şi făcând să crească dobânzile. BCE-ul - Banca Centrală Europeană - pregăteşte de asemenea o creştere a dobânzilor. Acesta este cuvântul de ordine pe piaţa băncilor centrale: înăsprirea politicii monetare. 

Banca Naţională a României nu putea să facă altfel în condiţiile în care inflaţia a crescut în luna martie foarte mult, până la 10%, creşte în continuare - o să avem datele statistice peste câteva zile şi vom vedea cât a crescut în aprilie, dar cred că foarte mult, iar, în aceste condiţii, majorarea ratei dobânzii de politică monetară singura soluţie ca să fie lovită o parte din inflaţie. Spun o parte, pentru că există o altă parte a inflaţiei - iar asta se întâmplă în toată lumea - care este stimulată de criza energetică. Această inflaţie care provine din criza energetică este impună la acţiunile politicii monetare. Aşa că BNR şi-a propus să 'lovească' acea parte a inflaţiei care vine ca efect al creşterii inflaţiei", a explicat Adrian Vasilescu. 

"Această mică parte a populaţiei nu poate fi favorizată în detrimentul restului cetăţenilor"

"Cetăţenii trebuie să înţeleagă, în primul rând, că oamenii sunt de două feluri: unii iau credite şi sunt cu ochii pe dobânda Băncii Naţionale şi care se tem că se vor scumpi şi creditele lor pentru că băncile vor urca dobânda. De multe ori în presă sunt dezbateri masive despre ce li se întâmplă celor cu credite. Dar e tăcere totală privind ceea ce li se întâmplă celor care sunt ei creditori ai băncilor, şi este vorba despre zece milioane de persoane în România care au 15 milioane de conturi, care fac depozite în bănci şi din aceste depozite se dau creditele respective", a mai arătat Adrian Vasilescu.

VEDEȚI PE DC BUSINESS SUBIECTUL INTEGRAL.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News