Ministrul Ana Birchall a transmis un punct de vedere pentru a clarifica informațiile apărute recent în spațiul public privind pregătirea preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019. Amintim că Dacian Cioloș a zis că Ana Birchall încearcă, "prin declaraţii publice neadevărate" despre fostul Guvern, să ascundă "propriile întârzieri şi inacţiuni" în pregătirea preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Iată ce a transmis Ana Birchall:

În primele patru luni ale acestui an am accelerat, prin măsuri concrete și aplicate, procesul de pregătire pentru Președinția română la Consiliul UE pentru că eu cred că acest proiect de țară este prea important și integrator, la toate nivelurile societății, prin factorii de decizie implicați, pentru a-l transforma într-un război al orgoliilor neconsumate.

Tocmai pentru că este un proiect al tuturor românilor, aceștia au dreptul la o corectă informare, fără ca aceasta să însemne că aș fugi de răspundere sau că vreau să găsesc vinovați. Am constatat niște sincope la nivelul pregătirii acestui eveniment important pentru țara noastră și am decis că este dreptul românilor să le cunoască.

VEZI ȘI: România, președinție CE. Cioloș, ATAC la Guvern: Asta încearcă PSD-ul

Adoptarea de către guvernarea anterioară a unui memorandum în 30 decembrie 2016, cu niște linii absolut teoretice fără corespondent practic și analiză anterioară concludentă precum și organizarea unui eveniment doar ca exercițiu de imagine cu iz electoral și cu dedicație precisă nu înseamnă pași reali în pregătirea celui mai important moment post-aderare al României: Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Nivelul politic:

De aceea, Guvernul actual al României a adoptat, la propunerea echipei pe care o coordonez în Ministerul Afacerilor Externe, Memorandumul privind accelerarea procesului de pregătire a PRES RO 2019, prin care a fost aprobată înființarea Consiliului Național de Pregătire și Exercitare a Președinției României la Consiliul UE, precum și adoptarea Planului de acțiune. Consiliul va exercita un rol de îndrumare strategică prin stabilirea liniilor directoare și a priorităților de acțiune pentru pregătirea și exercitarea Președinției României la Consiliul UE.
La nivelul portofoliului ministrului delegat pentru Afaceri Europene a fost înființată Unitatea pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul UE (UPP). Aceasta are trei structuri componente: Direcția Planificare și Coordonare Negocieri (DPCN), Direcția Logistică și Protocol (DLP) și Biroul Comunicare și Promovare (BCP). De asemenea, atunci când s-a desființat Cancelaria prim-ministrului locurile din Unitatea pentru Pregătirea Președinției au fost trecute cu atribuții la Ministerul Afacerilor Europene, astfel că nu s-a pierdut nimic, nici nu a fost vorba despre o încetinire, ci, dimpotrivă, pentru o mai bună coordonare, ele au fost atașate acestei unități din MAE.

Resurse umane:

Prin această Unitate am accelerat dialogul inter-ministerial pentru pregătirea Președinției în cadrul reuniunilor săptămânale ale Comitetului de coordonare a Sistemului național de gestionare a afacerilor europene. În cadrul acestuia au fost cartografiate resursele umane specializate în afaceri europene disponibile în administrația publică, pentru că trebuia să avem până acum o imagine a specialiștilor pe care ne putem baza, au fost prezentate într-o primă formă propuneri de teme prioritare ale Președinției române a Consiliului UE și s-a elaborat primul calendar al reuniunilor care vor fi organizate în România în timpul PRES RO2019, stabilindu-se totodată responsabilitățile ministerelor pentru prezidarea Grupurilor de lucru ale Consiliului UE.

Aceste date sunt rafinate și discutate cu fiecare minister de linie în parte în întâlnirile care se desfășoară într-un ritm susținut, urmând ca informațiile dobândite să contribuie la fundamentarea primului proiect de buget multi-anual precum și la elaborarea strategiilor în domeniul resurselor umane și al achizițiilor publice.

Am avansat, de asemenea, proiectul, finanțat din fonduri europene, destinat perfecționării specialiștilor din administrația publică. Acesta este elaborat de Ministerul Afacerilor Externe/UPP și Secretariatul general al Guvernului. Pentru că nu s-a făcut nimic pe pregătirea corpului de profesioniști în rândul funcționarilor publici, am început derularea unor întâlniri și discuții cu instituții de învățământ din țară și străinătate (reprezentanții ENA din Paris sau ai Academiei Diplomatice din Viena) pentru a se studia posibilitatea angajării acestora ca parteneri în proiect date fiind expertiza și experiența lor în programele de pregătire pentru alte Președinții, inclusiv actuala Președinție Malteză.

Pe lângă aceasta, a fost activat Task force-ul inter-ministerial care pregătește propunerile legislative cu rolul de a permite suplimentarea, cu caracter temporar, a expertizei tehnice în administrația publică, în domeniul afacerilor europene. A fost elaborată prima formă a proiectelor de acte normative privind crearea de posturi suplimentare, modul de recrutare, încadrare și motivare a resurselor umane.

Planul extern

Pe plan extern, am inițiat un mecanism de consultare cu partenerii României din TRIO-ul de Președinții (Finlanda și Croația), în care a fost inclusă și Austria, având în vedere că vom prelua de la această țară o mare parte a agendei legislative europene. A fost activat și dialogul cu reprezentanții instituțiilor europene, respectiv ai Secretariatului General al Consiliului UE și Secretariatul Comisiei Europene.

La nivel logistic:

Multe dintre serviciile de care avem nevoie pe procedura de achiziție nu se cunosc pentru că nu există un inventar al acestora. De exemplu, alocarea unui sediu adecvat al Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE pe perioada PRES RO 2019 este un element important care putea fi rezolvat până în acest moment, însă din păcate s-a bătut pasul pe loc. De asemenea, nu s-a făcut nimic pe identificarea unei locații pentru Președinție aici, în București, sau pentru săli si posibile spații de desfășurare a întâlnirilor grupurilor de lucru.
În acest sens, am dispus să fie analizate soluțiile pentru desfășurarea în bune condiții a activității la nivelul Reprezentanței, din perspectiva pregătirii și exercitării PRES RO 2019 și au fost identificate spațiile disponibile pe piață, ca alternativă la locația actuală și care ar putea fi închiriate/achiziționate. Pe lângă aceasta am demarat procedurile legale pentru identificarea unor spații corespunzătoare în România pentru evenimentele pe care le vom organiza aici, acasă.

Concluzii:

Multe dintre cele enunțate până aici, cu titlu informativ, fără a intra în detalii, puteau fi anticipate și derulate din timp pentru că proiectul de pregătire al Președinției este în primul rând al României și trebuie asumat ca atare. Contextul în care ne vom achita de această responsabilitate este unul foarte complex și trebuie să fim pregătiți. Și, ca să avem o imagine cât mai completă a angajamentului nostru, subliniez că ne vom derula mandatul într-un context complicat, definit de alegerile europene, de momentul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, de negocierile pe dosarul următorului Cadru Financiar Multianual.

Va fi o perioadă marcată de numeroase provocări, care trebuie gestionate eficient și pragmatic, în beneficiul cetățenilor europeni și al proiectului european în ansamblu. În ceea ce privește Brexit-ul, de exemplu, nu exista până la momentul actualei guvernări o analiză de impact care să evalueze costurile României în urma ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Nici un minister nu avea în organigramă, identificată sau creată, o echipă specializată pe Brexit care să pregătească viitoarele negocieri din perspectiva României pe diferite sectoare de activitate.

De aceea, la nivel de Guvern, am făcut această analiză împreună cu colegii mei de la alte ministere și am creat un mecanism care va avea ca principală misiune concretizarea unei reacții rapide a României pe parcursul negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Consiliul Interministerial pentru Brexit reunește miniștri cu responsabilități majore în procesul de negociere și își propune să evalueze, în fiecare domeniu, impactul Brexit, identificând vulnerabilități și soluții la acestea.

Adoptarea de către fosta guvernare, în decembrie anul trecut, a unei strategii pe Președinție cu linii directoare, generale, fără ancorare în realitatea mediului politic, instituțional și legislativ nu înseamnă pregătirea concretă a unui eveniment atât de important, ci doar un exercițiu de imagine ineficient în opinia mea.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene poate fi continuarea unei povești de succes (10 ani) a țării noastre în proiectul european, dacă vom ști să lucrăm împreună, factori de decizie, societate civilă și întreaga națiune pentru a arăta Europei adevărata față și identitate a acestui popor binecuvântat de Dumnezeu. Cu o dozare corectă a eforturilor, cu o alocare adecvată a resurselor necesare și o bună coordonare a Ministerului Afacerilor Externe, sunt convinsă că România va fi pregătită să preia Președinția Consiliului UE la 1 ianuarie 2019.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News