România a înregistrat o absorbție netă de fonduri nerambursabile în valoare de 61,6 miliarde EUR în cei 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană.

România a absorbit fonduri europene de 90,84 miliarde de euro și a plătit la bugetul Uniunii Europene 29,21 miliarde de euro, rezultând un plus net de 61,6 miliarde EUR (fonduri nerambursabile). Țara noastră, în calitate de stat membru al Uniunii Europene de 17 ani, a avut oportunitatea de a accesa și utiliza fondurile europene pentru dezvoltare și modernizare în diferite sectoare. Aceste fonduri sunt esențiale pentru infrastructura economică, programele sociale, mediul rural, inovație, educație și altele.

Cu toate acestea, absorbția de fonduri europene a rămas un proces complex, care a întâmpinat diverse obstacole și a evoluat în moduri neașteptate de-a lungul anilor. Dacă, în unele aspecte, România a făcut progrese semnificative în absorbția fondurilor europene, există și domenii care au rămas sub așteptări sau au fost marcate de subutilizare.

De exemplu, perioada de programare 2007-2013 a înregistrat o absorbție de aproximativ 92%, însă, în mod regretabil, aproximativ 4 miliarde de euro din fondurile alocate nu au fost utilizate. Aceasta a fost o lecție importantă pentru România, evidențiind nevoia unei gestionări mai eficiente și a unei monitorizări constante a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Pe de altă parte, perioada de programare 2014-2020 a înregistrat un progres remarcabil, atingând o rată de absorbție de 93,2%. Chiar și aici, există o parte din fondurile europene care rămân sub semnul întrebării, incluzând 5 miliarde de euro din alocarea totală a României, la care se adaugă și plățile viitoare.

O altă provocare majoră o reprezintă absorbția fondurilor în perioada 2021-2027, unde România a obținut aprobarea a 16 programe operaționale, dar absorbția efectivă este încă la un nivel foarte scăzut, de doar 2,87%. Acest lucru este explicat parțial de contextul pandemiei COVID-19, care a adus dificultăți suplimentare în implementarea proiectelor și în absorbția fondurilor.

Mai mult decât atât, PNRR, una dintre cele mai așteptate și semnificative surse de finanțare, a atras atenția prin alocările considerabile, dar absorbția efectivă a fost modestă până în prezent, cu doar 3,5% din fondurile primite cheltuite în proiecte.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a exprimat încrederea în creșterea ratei de absorbție pentru perioada curentă, vizând o cifră de 15% până la finalul anului 2024. Acesta a evidențiat faptul că 2023 a fost un an de contractare, iar progresele urmează să fie evidente în viitor.

Absorbția fondurilor europene rămâne o prioritate pentru România, reprezentând un element crucial pentru dezvoltarea țării în diferite domenii. Cu o gestionare eficientă, o monitorizare riguroasă și o utilizare strategică a acestor resurse, România poate beneficia în întregime de potențialul oferit de finanțările europene, contribuind astfel la creșterea economică și la îmbunătățirea calității vieții.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News