Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a reproşat marţi Berlinului că nu a livrat blindate Ucrainei, crescând presiunea asupra cancelarului german Olaf Scholz care se opune unei iniţiative singulare a Germaniei în acest sens, relatează France Presse.

'Semnale dezamăgitoare vin din Germania, în timp ce Ucraina are nevoie în prezent de tancuri Leopard şi Marder pentru eliberarea poporului nostru şi a-l salva de la genocid', declară Kuleba într-un mesaj pe Twitter.

'Nu există un singur argument raţional care să justifice de ce acest armament nu poate fi livrat, ci doar temeri abstracte şi scuze. De ce îi este frică Berlinului, iar Kievul nu se teme?', se întreabă el.

Cancelarul Olaf Scholz, la fel şi ministrul său al apărării, Christine Lambrecht, - ambii membri ai Partidului Social-Democrat (SPD) - s-au exprimat luni evaziv când au fost întrebaţi despre potenţialele livrări de blindate către Ucraina.

Cu toate acestea, presiunea creşte asupra lui Scholz într-un moment în care Ucraina repurtează noi succese militare împotriva armatei ruse.

În cadrul coaliţiei de guvernământ din Germania, compusă din social-democraţi, Liberali (FDP) şi Verzi, au apărut disensiuni, ridicându-se voci pentru a cere livrarea de tancuri.

'Trebuie să evaluăm zilnic dacă îi putem sprijini mai mult pe curajoşii ucraineni. Ucraina trebuie să câştige acest război', a declarat Christian Lindner, liderul liberalilor şi ministru al finanţelor.

'Timpul ezitării s-a terminat', afirmă la rândul său co-lidera Partidului Verzilor, Ricarda Lang.

Principala forţă de opoziţie, uniunea conservatoare CDU-CSU, militează de asemenea pentru astfel de livrări.

Atitudinea ezitantă de mult timp a Germania faţă de Moscova după declanşarea războiului în urmă cu şase luni şi lipsa iniţială de sprijin militar din partea Berlinului pentru Kiev a iritat profund guvernul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, comentează AFP.

De multă vreme ataşată pacifismului, Germania a întârziat în furnizarea de arme Ucrainei, acceptând la început doar să-i livreze arme defensive. Însă, de acum, ea îşi asumă o 'responsabilitate specială' de a ajuta Ucraina în a-şi consolida sistemele de artilerie şi componenta de apărare antiaeriană, notează Agerpres.

Războiul din Ucraina, scenarii posibile în viitorul apropiat. De ce nu e surprinzător că trupele rusești se retrag în pripă

Volodimir Zelenski a declarat luni că, de la începutul lunii septembrie, armata ucraineană a eliberat deja peste 6.000 de kilometri pătraţi din teritoriul ţării.

În ultimele zile Kievul anunță tot mai multe victorii, iar contraofensiva trupelor ucrainenilor este tot mai acerbă. Rușii sunt nevoiți să se retragă în pripă din zonele recucerite de Ucraina.

Jurnalistul Gideon Rachman a analizat într-un articol pentru The Financial Times, tradus de Rador, ultimele întâmplări de pe front.

"Să vezi trupele ruseşti din Ucraina retrăgându-se în pripă e un lucru uluitor - şi totuşi, n-ar trebui să fie şi surprinzător. Războiul a mers prost pentru Rusia încă de la început. Vladimir Putin n-a reuşit să obţină victoria-fulger pe care o urmărea pe 24 februarie. În aprilie ruşii erau deja forţaţi la o retragere umilitoare, după mai multe incursiuni spre Kiev.

Avansul limitat realizat de Rusia în ultimele şase luni a avut un preţ teribil. Forţa iniţială de invazie pregătită de Kremlin avea cam 200.000 de militari. SUA estimează că 70-80.000 dintre aceştia au fost ucişi ori răniţi între timp.

Nefiind dispus să admită că Rusia e în război, Putin a refuzat să instituie mobilizarea populaţiei la arme. Ucraina, din contră, şi-a mobilizat întreaga populaţie adultă masculină. În consecinţă, în acest moment e probabil ca Ucraina să aibă pe câmpul de luptă mai mulţi soldaţi decât Rusia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News