Beneficiile și riscurile alimentației vegetariene. Mihaela Bilic: Departe de a fi soluția miraculoasă

Nutriționistul Mihaela Bilic atrage atenția cu privire la opțiunea de a fi vegetarian, o alegere pe care unii o fac din diferite motive, de la credință la evitarea unor probleme de sănătate. Este cunoscut faptul că nutrienții de care avem nevoie pentru buna funcționare cerebrală sunt cei de proveniență animală, astfel că vegetarienii trebuie să acorde o mai mare importanță acestui aspect.

”E mai sănătos să fii vegetarian?

În trecut a fi vegetarian era un obicei privit cu suspiciune, iar persoanele care nu mâncau carne erau considerate stranii, carnea fiind considerată un privilegiu al celor înstăriți. În prezent a devenit o modă să fii vegetarian - de la actori de la Hollywood până la sectele religioase, toată lumea dorește să iasă în evidență eliminând produsele de origine animală din alimentație.

Este mai sănătos să fii vegetarian? Toate studiile au arătat o scădere a incidenței bolilor cronice odată cu acest tip de alimentație. Ce nu au reușit aceste studii să demonstreze este că beneficiile apar exclusiv datorită eliminării produselor animale din dietă. Același efect pozitiv se obține prin simpla diminuare a consumului de carne și creșterea semnificativă a consumului de legume fructe și cereale.

Hotărârea de a fi vegetarian are la bază motive diverse: protecția mediului, evitarea sacrificării animalelor, reducerea aportului de grăsimi saturate din dietă, frica de boli grave etc”, a scris Mihaela Bilic pe Facebook.

Beneficiile alimentației vegetariene

Potrivit nutriționistului, iată care sunt beneficiile pe care le obțineți dacă sunteți adeptul alimentației vegetariene.

”Scăderea incidenței bolilor cardiovasculare

Alimentația bazată pe produse vegetale este mai săracă în grăsimi saturate și colesterol, are un conținut redus de sare și este mai bogată în fibre și fitonutrienți cu efect antioxidant.

Protecția împotriva cancerului

Pe un teren genetic cu predispoziție pentru cancerul de colon, consumul crescut de carne roșie, mezeluri și produse rafinate poate reprezenta un factor de risc suplimentar. Dieta vegană și un stil de viață sănătos (eliminare sedentarism, consum de alcool, fumat) au efect benefic”, a mai scris Mihaela Bilic.

Riscuri dietă vegană și deficitul de nutrienți

 În ceea ce privește riscurile la care vă expuneți când optați pentru acest tip de alimentație, nutriționistul subliniază în primul rând deficitul de Vitamina B12 și fier.

”Spre deosebire de vegetarieni, care consumă ouă și lactate, veganii au un risc crescut de carență de vitamina B12, prezentă exclusiv în produsele de origine animală.

Și riscul de anemie crește la vegani, deoarece fierul hemic, cu bio-eficiență crescută (absorție 25-30%) există doar în produsele animale, în timp ce fierul din vegetale (non-hemic) este greu de absorbit (3-10%).

 Aportul de proteine

Proteinele de origine vegetală sunt incomplete, nu conțin toți aminoacizii esențiali, de aceea în dieta vegană, pentru a evita un deficit de proteine, cerealele trebuie asociate cu leguminoase boabe (ex. orez cu mazăre, fasole boabe cu porumb, paste făinoase cu mazăre etc.) Vegetarienii sunt la adăpost de acest risc, simpla prezență a oului sau laptelui în dietă acoperind necesarul de aminoacizi esențiali. 

Omega 3

Aportul de acizi grași esențiali poate fi și el afectat într-o dietă vegană, singura formă de Omega 3 pe care organismul o poate metaboliza fiind cea de proveniență animală. Degeaba mâncăm nuci și semințe de in, avem nevoie de pește gras și gălbenuș de ou.

Calciu, metabolismul și osteoporoza

Corpul unui adult conține peste 1 kg de calciu, care se reînnoiește continuu. Acest mineral este folosit ca agent de neutralizare al produșilor acizi rezultați din metabolism. Zilnic se consumă 1 g de calciu, pierdere care trebuie acoperită prin alimentație. Calciul din lapte reprezintă standardul de referință pentru solubilitate: din lapte se absoarbe 40% din calciu, iar din vegetale doar 4-5%. Raportul dintre calciu și fosfor asigură absorția eficientă, iar vitamina D prezentă în mod natural în grăsimea laptelui fixează calciul în oase”, a mai scris Mihaela Bilic.

Persoanele care au interdicție la dieta vegetariană

”Natura ne-a vrut omnivori (să mâncăm din toate) și de aceea nu a pus într-un aliment toți nutrienți de care organismul are nevoie. O alimentație sănătoasă trebuie să fie în primul rând diversificată, doar în felul acesta sunt acoperite nevoile complexe ale corpului și mai ales ale creierului/sistemului nervos.

Dieta vegană este contraindicată cu desăvârșire în cazul gravidelor și femeilor care alăptează, la copii și adolescenți, precum și la persoanele în vârstă sau care suferă de diferite afecțiuni cronice.

Produsele de origine animală sunt incontestabil superioare, atât din punct de vedere al aportului de nutrienți, cat și la capitolul bioeficiență. Fără ele nu putem beneficia de o dezvoltare și funcționare optima a sistemului nervos, osos și endocrin, iar carențele care apar sunt definitive.

Echilibrul, diversitatea și moderația sunt elementele unui stil de viață sănătos, simpla eliminare a produselor animale din alimentație este departe de a fi soluția miraculoasă pentru sănătatea noastră”, a mai scris nutriționistul.

Citește și: Mihaela Bilic: Apropo de lactate, confirm că le mănânc expirate - Foto în articol

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News