Bătrână ce căra în pungi iarbă pentru animale. Bulai: Făcea 80 de drumuri într-o zi. Imaginea neputinței

Sociologul Alfred Bulai și jurnalistul Val Vâlcu au revenit cu o nouă ediție a emisiunii „Nod în papură”.

„România moștenește tradiția interbelică. (...) În unul din filmele făcute de Școala lui Gusti - au fost și primele filme sociologice din lume - la Drăguș, de exemplu, în 1929, vezi o zi în care toată comunitatea mergea la claca popii. Adică ei se duceau să lucreze pentru preot. Clacă - ce îți zice ție? Evul Mediu profund. Avem o lume rurală autentic medievală, dar care, din păcate, nu s-a prea dezvoltat după perioada comunistă sau mai bine zis ritmul de dezvoltare este ultra-lent, comparativ cu zona urbană”, a spus Alfred Bulai. „Dacă vezi filmul, ei sunt bucuroși că se duc să muncească pentru preot”, a punctat sociologul.

„Gândiți-vă că avem o lume unde circulă vaca pe stradă, cu căruța, trec porcii, localnicii sunt siderați că vrei să mergi cu mașina în localitatea lor - că e a lor - ce cauți tu cu mașina pe drumul ăla?! Avem o lume în care vezi bătrâni care cară lemne. Am văzut, de exemplu, în Prahova o bătrânică extraordinar de în vârstă ce căra cu punga iarbă pentru animale. Făcea câte 80 de drumuri într-o zi. Era absolut șocantă imaginea, imaginea neputinței! În Prahova, deci nu în vârful muntelui. Găsești asemenea personaje care sunt clar într-un orizont care nu e modern. La polul opus, avem zgârie-nori, avem Facebook, avem o lume super dezvoltată, o lume bogată, pentru că există și bogați în România. Nu puțini. Această polarizare nu aparține doar României. Din păcate, urmăm și un trend internațional”, a spus Alfred Bulai.

Vâlcu și Bulai evită politica la „Nod în papură”. Sez. 1 Ep. 16

Mirajul turismului rural. Bulai: Am zis că rupem Europa, dar am plecat cu stângul

„În România nu avem antreprenori de turism. M-am ciocnit de câteva chestii de la noi, începând cu mirajul turismului rural. Am zis că «Mamă, rupem Europa!», ca și cum ăia nu au și ei... Erau fascinațiile alea pe care ni le-au cultivat de-a lungul timpului că România e cea mai frumoasă că are și munți, dealuri, câmpii, mare, ca și cum alții nu au munți prin Europa. Astea erau niște fantezii”, a spus Alfred Bulai.

„În al doilea rând, turismul rural a plecat cu stângul pentru că la noi toți au fost disperați să-l facă de înaltă calitate, adică nea’ Fane și-a făcut piscină în curte, și-a făcut jacuzzi... ca și când neamțul n-a văzut în viața lui piscină, de aia venea la Poplaca, să vadă piscine. Ei n-au înțeles că ideea era de fapt să fie rural, să fie autentic, medieval. Nu să-l vadă pe ăla în blugi, să-i vândă tricouri. A fost o proastă viziune”, a adăugat sociologul.

„De exemplu, știu de o firmă în Sibieni de acum 20 de ani. Un român plecat înainte de anii 1990 a inclus localitatea într-un traseu. Ce făcuse cu un număr de localnici? Făcuse contracte, le dădea bani pe fiecare lună, dar cu anumite condiții. Când venea, îi anunța și trebuia să poarte costume populare și trebuia să mănânce din veselă populară, toate alea. Într-adevăr, când veneau turiștii, intrau într-o gospodărie tradițională. Era o super afacere, avea tururi pe care le făcea. Și-a dat seama că turiștii care veneau nu veneau pentru piscine. Or avea și ăia pe la Frankfurt piscine, nu vor calitate de hotel. Vor tocmai tradițional”, a conchis el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News