Banca Centrală a Republicii Turcia a scăzut joi rata de referință cu 1,5 puncte procentuale, la 10,5%.  Banca a menținut rata la 14% timp de opt luni, întrerupând o rundă anterioară de reduceri care a declanșat o criză valutară.

”Este extrem de important ca aceste condiții financiare să rămână susținătoare pentru a menține impulsul de creștere a producției industriale și tendința pozitivă a ocupării forței de muncă”, pe fondul incertitudinilor privind creșterea globală și riscurilor geopolitice, a declarat Banca Centrală într-un comunicat în care explică ultima sa decizie, scrie AP News.

Declarația a semnalat că banca va face un ”pas similar” în noiembrie, care ar aduce rata dobânzii la o singură cifră.

Turcia a urmat convingerea lui Erdogan potrivit căreia, costurile ridicate ale împrumuturilor cauzează o inflație ridicată, deși gândirea economică tradițională spune că creșterea ratelor este antidotul împotriva inflației. Inflația în Turcia a atins 83,45% în statisticile oficiale din septembrie, scrie sursa citată.

Băncile centrale din întreaga lume au luat calea opusă Turciei, majorând rapid ratele dobânzilor pentru a reduce creșterea prețurilor de consum. Zona de 19 țări care utilizează moneda euro a înregistrat o  inflație care a atins un record de 9,9% luna trecută, iar Banca Centrală Europeană a instituit majorări ale ratelor dobânzilor pentru a o combate.

Lira turcească a pierdut aproximativ 28% din valoarea sa față de dolarul american de la începutul anului. Dolarul american, pe de altă parte, a atins un maxim istoric.

Pe măsură ce Erdogan se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din iunie 2023, el mizează pe costuri mai mici ale împrumuturilor pentru a propulsa economia. El și-a exprimat dorința ca ratele dobânzilor să scadă la o singură cifră și convingerea că lira se va aprecia ca valoare.

Erdogan a spus luna aceasta că atâta timp cât va fi președinte, ”ratele dobânzilor vor continua să scadă în fiecare zi care trece, în fiecare săptămână care trece, în fiecare lună care trece. Nimeni nu ar trebui să ne dea sfaturi despre acest subiect.”

El a adăugat că investițiile și creșterea economică pot avea loc numai cu rate scăzute ale dobânzilor și a încurajat întreprinderile să se împrumute de la băncile de stat.

Citește și:

FMI dă undă verde băncilor: Tot înainte cu majorarea dobânzilor. Spiralele salarii - prețuri sunt rare

Un nou raport publicat miercuri de Fondul Monetar Internaţional (FMI) arată că spiralele salarii-preţuri susţinute sunt rare la nivel istoric, iar recentele majorări de dobânzi de către băncile centrale vor ajuta probabil ca aşteptările inflaţioniste ridicate să nu se agraveze, transmite Reuters.

Dinamicile creşterilor de salarii şi preţuri în 2020 şi 2021 au fost determinate de şocurile "neobişnuit de ridicate" provocate de pandemia de COVID-19, spre deosebire de episoadele din trecut, provocate de evoluţiile economice mai convenţionale, se arată în raport.

Cercetătorii FMI au studiat 22 de episoade de inflaţie ridicată şi scăderea salariilor reale în economiile avansate, din ultimii 50 de ani. Majorările salariale din ultimii doi ani au fost determinate de şocurile cu care s-au confruntat capacitatea de producţie şi oferta de mâna de lucru, în timp ce preţurile au fost determinate în special de economiile private, care au crescut în pandemie, şi de majorarea cererii după ridicarea restricţiilor, consideră FMI, conform Agerpres.

Ce s-a întâmplat după ultimele episoade inflaţioniste

Precedentele episoade inflaţioniste s-au încheiat în general cu o creştere graduală a salariilor nominale, care au recuperat decalajul faţă de preţuri în câteva trimestre, evitând o spirală ascendentă. Aceasta s-a întâmplat în general când şocurile economice erau văzute ca temporare, astfel încât salariile şi preţurile se stabilizau pe baza dinamicilor normale ale ofertei de forţă de muncă, apreciază FMI.

"Per ansamblu, dovezile istorice sugerează că episoadele caracterizate de un an de accelerare a preţurilor şi salariilor nu au durat, în general, creşterea salariilor nominale şi inflaţia tinzând în medie să se stabilizeze" după câteva trimestre, se arată în raport.

Există riscul unei inflaţii ridicate prelungite şi a salariilor mari, dacă aşteptările inflaţioniste retrograde, anticipând condiţiile din trecut - cum ar fi dinamicile preţurilor din 2021 - vor continua în viitor chiar în absenţa unui nou şoc al preţurilor, avertizează FMI.

"Când salariile şi aşteptările inflaţioniste sunt retrograde, trebuie ca acţiunile de politică monetare să fie în prim plan, pentru a minimaliza riscul creşterii inflaţiei". De aceea, băncile centrale trebuie să continue majorarea dobânzilor, pentru a contracara inflaţia, se arată în raport. 

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News