Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, se declară dezamăgit de poziţia Guvernului de la Haga privind aderarea României la Schengen, precizând că este vorba despre "o nouă dovadă că regulile UE sunt ignorate strict din calcule politice interne".

"Poziţia adoptată de Guvernul de la Haga ne dezamăgeşte, deşi nu ne surprinde, în condiţiile în care supravieţuirea sa politică depinde de sprijinul partidului populist şi antiimigraţionist PVV. Din păcate, este o nouă dovadă că regulile UE sunt ignorate strict din calcule politice interne", precizează ministrul, potrivit Mediafax.

"De altfel, acest partid este cel care a forţat Guvernul de la Haga să introducă condiţionalităţi - aş zice mai degrabă pretexte - care nu au legătură cu procesul efectiv de aderare la Schengen, ci cu temerile interne, nejustificate şi alimentate artificial, legate de aşa-zisele fluxuri imigraţioniste", mai spune ministrul.

El adaugă că este totuşi surprinzător din partea unui vechi stat membru ca Olanda refuzul de a identifica soluţii de compromis şi invocarea de argumente subiective, pur politice, care desconsideră setul de criterii obiective specifice procesului de aderare la spaţiul Schengen.

Ministrul reaminteşte că decizia de extindere a Schengen trebuie luată cu unanimitatea membrilor actuali ai Spaţiului şi spune că se aşteaptă ca discuţiile din Consiliul JAI, la 22 septembrie, să dovedească faptul că "marea majoritate a statelor membre sunt în favoarea extinderii Schengen cu România şi Bulgaria".

"Vom continua să lucrăm cu toţi partenerii UE, ca să folosim cât mai bine momentele politice din perioada imediat următoare pentru întrunirea unui vot favorabil privind extinderea Schengen. Nu se pune problema dacă România va deveni membru Schengen, ci la ce moment vom ridica controalele pe frontierele interne", mai spune el.

Ministrul precizează că în istoria UE au mai existat perioade îndelungate de amânare a aderării complete a unui stat membru la Schengen. "Astfel, deşi Italia a semnat Acordul Schengen în 1990, Grecia în 1992, iar Austria în 1995, Italia şi Austria au aderat complet în 1997, iar Grecia de abia în 2000. Argumentele întârzierii au fost tot de natură preponderent politică şi au mizat tot pe îngrijorări care ţin de impactul menţionatelor trei ţări la Schengen din perspectiva efectului potenţial asupra securităţii interne în spaţiu", explică ministrul.

Citeşte şi:

MAI: Guvernul olandez ignoră elementele esenţiale care ţin de aderarea unui stat candidat la Schengen

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News