Babicul de Buzău ar putea deveni produs cu denumire protejată. Actele vor fi depuse la Comisia Europeană
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Florin Răvdan
WhatsApp
Facebook Babic traditional de Buzau
Facebook Babic traditional de Buzau
Comisia Europeană ar putea declara Babicul de Buzău produs cu denumire şi indicaţie geografică protejată. 

Mai mulţi producători din industria alimentară vor depune la Comisia Europeană documentaţia pentru înregistrarea Babicului de Buzău ca produs cu denumire şi indicaţie geografică protejată.

Potrivit acestora, demersul similar va acorda o protecţie Babicului de Buzău, înregistrarea produsului bucurându-se de protecţie împotriva oricărei utilizări abuzive sau imitări.

La nivelul judeţului Buzău există, potrivit Direcţiei Agricole, un singur produs care se bucură de protecţie din punct de vedere al denumiri şi indicaţiei geografice, şi anume Cârnaţii de Pleşcoi, produşi în localitatea Pleşcoi din comuna Berca.

"Pe industria alimentară avem 8 agenţi economici cu 33 de produse atestate tradiţionale, Cârnaţii de Pleşcoi, Covrigii de Buzău, pastramă, babic, la reţete consacrate avem doi agenţi economici cu trei produse atestate pe procesare şi industrializare, iar produse cu indicaţie geografică protejată de Uniunea Europeană avem Cârnaţii de Pleşcoi care au fost printre primele produse la nivel naţional cu această indicaţie", a declarat directorul Direcţiei Agricole Buzău, Cosmin Florea.

Până acum, producătorii nu s-au înţeles



Pentru ca produsele tradiţionale să poată beneficia de protecţie, trebuie să existe o asociere de producători care să depună documentaţia necesară. În cazul Babicului sau Ghiudemului de Buzău, Florea spune că producătorii nu s-ar fi înţeles pentru un astfel de demers.

"La Cârnaţii de Pleşcoi este o asociere practic de patru agenţi economici, nici nu putea unul singur. Au mai vrut să intre în asociere, dar nu au fost primiţi, nu este treaba noastră. Este greu să îi aduci la masă să formeze o asociere a Babicului de Buzău spre exemplu, nu se înţeleg între ei, sunt intenţii, tot cei care produc şi cârnaţii. Fiecare ar vrea să depună ei singuri, dar nu se poate singuri, trebuie să fie o asociere. Beneficiul ar fi că nimeni nu ar mai avea voie să folosească denumirea, reţeta şi ar avea drept de ieşire în Europa. Pentru ghiudem în acelaşi stadiu, adică nimic, ca intenţie da, dar nimic concret", a mai precizat Cosmin Florea.

Pe de altă parte, producătorii spun că au fost făcute demersuri pentru Babicul de Buzău astfel încât să fie înregistrat de Comisia Europeană ca produs cu denumire şi indicaţie geografică protejată.

"Nu că nu este înţelegere, este înţelegere. Mai vin membri noi la Cârnaţii de Pleşcoi după care să ne închegăm cum trebuie, să începem să atragem şi nişte fonduri. Pentru ghiudem nu există o iniţiativă, dar pentru babic da. Demersuri sunt. S-a format o altă asociaţie care nu are legătură cu Cârnaţii de Pleşcoi, acum în câteva zile depunem caietul de sarcini pentru babic la Bruxelles. Acum suntem în mână cu caietul de sarcini, mai avem puţin să îl definitivăm, îl trimitem spre validare la minister după care la Bruxelles. La babic sunt prinşi în asociaţie trei producători, unul din zona Berca, doi din municipiul Buzău. Toată România face babic, dar babicul este din Buzău, aici s-a făcut ca şi cârnaţii de Pleşcoi în Pleşcoi. Cine intră în asociaţia asta respectă reţeta, caietul de sarcini autentic. Cum în Pleşcoi s-au făcut cârnaţii şi s-au împăştiat, dar noi acum încercăm să-i protejăm aici în zona noastră", a declarat Ilie Gabioti, producător atestat de cârnaţi de Pleşcoi.

Conform reglementărilor Comisiei Europene, înregistrarea ca indicaţie geografică acordă o protecţie amplă denumirilor înregistrate, funcţionând ca drept de proprietate intelectuală pentru produsele care au o origine geografică specifică şi care deţin calităţi sau o reputaţie datorate originii respective, scrie Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel