Explozia produsă la centrala nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste părţi întinse ale Uniunii Sovietice, în prezent teritoriile Republicii Belarus, Ucrainei şi Federaţiei Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei ţări au fost expuşi la radiaţii, aminteşte nationaldaycalendar.com. Până în prezent, Cernobîl a afectat viaţa multor oameni din întreaga Europă. Se spune că zonele afectate de dezastrul de la Cernobîl vor continua să rămână astfel pentru încă cel puţin 150 de ani. Abia atunci vor putea fi din nou locuite corespunzător.
Tragedie fără precedent
Acest dezastru este considerat a fi unul dintre cele mai severe şi periculoase evenimente din istoria umanităţii, iar ONU a decis că ar trebui să existe o sărbătoare care să marcheze istoria celor întâmplate. Tragedia a fost provocată de un surplus de energie care a provocat explozii ale miezului şi incendii deschise, ceea ce a dus la scurgeri semnificative de radiaţii care s-au dispersat în atmosferă şi în terenurile din jur. Zone mari din Europa au fost afectate de acest accident, radiaţiile răspândindu-se până în Norvegia. Deşi centrala a fost închisă după incident, consecinţele acestuia au fost grave şi de lungă durată. Principalul pericol care a provocat expunerea la radiaţii a peste 8,4 milioane de persoane a fost cauzat de poluarea aerului.
Pericolul a trecut, efectele rămân
Un studiu ONU indică dezastrul ca fiind o posibilă cauză a apariţiei cancerului tiroidian la 20.000 de copii. Peste 300.000 de oameni care locuiau în vecinătatea centralei nucleare au fost nevoiţi să se mute. Corelată cu acest incident mai este şi o creştere în ratele de sinucidere, depresie şi stres post-traumatic. Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, scrie ONU pe site-ul său. În acelaşi an, Adunarea Generală a adoptat rezoluţia 45/190, prin care se cerea "cooperarea internaţională pentru a aborda şi a atenua consecinţele de la centrala nucleară de la Cernobîl". Acesta a fost începutul implicării ONU în refacerea după Cernobîl. La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care a desemnat ziua de 26 aprilie drept Ziua Internaţională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluţia sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecinţe grave şi pe termen lung, iar comunităţile şi teritoriile afectate se confruntă în continuare cu probleme asociate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Plata pensiilor pentru luna mai. Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, precizări importante pentru pensionarii români
- Horoscop 24 aprilie: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Zodia care-și pierde controlul. Va fi foarte greu să-ți revii!
- Efectele prafului saharian asupra sănătății. Beatrice Mahler: Cine trebuie să aibă grijă să nu iasă din casă
- 5 pași pentru un somn mai bun conform oamenilor de știință
- Ce se întâmplă cu pensiile românilor. Răsturnare de situație de la Poșta Română
- Pască pufoasă fără aluat
- Judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, autoarea unor gafe intolerabile, mută în fața presei. Tace mâlc
- Sephora, gafă majoră. Compania își cere scuze după ce a jignit victimele Fenomenului Pitești / foto în articol
- Bacterie de origine fecală găsită în 2 milioane de sticle de apă ”de fițe”
- Candidatul cu șanse maxime la Capitală, după mutarea PSD - PNL. Ciuvică: Înainte, avea șanse minime
- Cum te autosabotezi fiind negativist. Psiholog: „Aoleu, dacă pățesc ceva? Nu o să fii niciodată fericit!”
- Cozi la spălătorii din cauza prafului saharian. E vreun pericol sau e doar un moft?
- E salvarea dependenților! „Am un comportament pe care vreau să-l elimin, nu pot, așa că optez la această metodă”