Azi, în lume. Știrile zilei de 30 septembrie
Autor: Florentina Constantin | Publicat pe: 30 sep 2022, 12:27
WhatsApp
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Suzy Hazelwood)
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Suzy Hazelwood)
Iată cele mai importante știri externe ale zilei. Vezi ce se întâmplă, astăzi, 30 septembrie, în lume.

Ucraina: Canada anunţă noi sancţiuni împotriva Rusiei

Canada va impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, a anunţat vineri Ministerul de Externe de la Ottawa într-un comunicat, după 'simulacre de referendumuri' şi 'tentativa de a anexa' teritorii ucrainene de către Moscova, notează AFP. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat vineri anexarea a patru teritorii din Ucraina aflate sub controlul Moscovei, cu prilejul unei ceremonii la Kremlin în cursul căreia i-a criticat pe occidentali şi a îndemnat Kievul să depună armele. 'Rezultatele acestor referendumuri nu sunt legitime, iar Canada nu le va recunoaşte niciodată', a declarat din nou vineri pe Twitter premierul Justin Trudeau. Noile sancţiuni canadiene privesc '43 de oligarhi şi elite financiare ruse şi membri ai familiilor acestora', a precizat Ministerul de Externe într-un comunicat. Printre aceştia 'aşa-numitul organism de conducere al Hersonului şi 35 de înalţi responsabili susţinuţi de Rusia la Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie'. Aceste persoane şi entităţi sunt complice la 'tentativa disperată a preşedintelui Putin de a submina principiile suveranităţii statului' şi împart 'responsabilitatea pentru carnagiul fără sens care continuă' în Ucraina, potrivit documentului.

'Preşedintele Putin încearcă să anexeze teritoriul ucrainean într-o tentativă cinică şi disperată de a valida războiul fără sens pe care l-a ales', a declarat ministrul canadian de externe, Mélanie Joly. Din 2014 şi după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, Canada a impus sancţiuni împotriva a peste 1.800 de persoane şi entităţi. Majoritatea acestor măsuri au fost luate în coordonare cu aliaţii şi partenerii Canadei, mai scrie AFP.

 

Ucraina: Zelenski salută 'rezultatele semnificative' ale contraofensivei din estul ţării

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat vineri 'rezultatele semnificative' ale contraofensivei ucrainene în estul ţării, într-un moment în care oraşul strategic Liman, controlat de ruşi, este parţial înconjurat de trupe militare ale Kievului, notează AFP. 'Avem rezultate semnificative în estul ţării (...) Toată lumea a auzit ce se întâmplă la Liman, în regiunea Doneţk. Sunt paşi care contează mult pentru noi', şi-a exprimat el satisfacţia în discursul său zilnic publicat pe reţelele sociale.

'Trebuie să ne eliberăm toate teritoriile, iar aceasta va fi cea mai bună dovadă că dreptul internaţional şi valorile umane nu pot fi încălcate de niciun stat terorist, oricât de insolent ar fi, precum Rusia', a adăugat el, cu trăsături obosite, în faţa camerei video. Volodimir Zelenski a recunoscut că 'drumul ţării noastre este dificil', dar 'clar' în ochii săi: 'Este calea independenţei, integrităţii teritoriale, integrării în lumea civilizată şi dezvoltării sociale', a afirmat el în faţa unei Rusii care, în opinia sa, este sortită doar 'înfrângerii, ruşinii şi condamnării'. Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin a oficializat anexarea a patru regiuni ucrainene din sud şi est, controlate parţial sau complet de Moscova, o decizie condamnată pe scară largă de Kiev şi aliaţii săi occidentali.

În ceea ce priveşte atacul mortal cu rachete comis vineri asupra civililor la Zaporojie, preşedintele ucrainean a denunţat, pe de altă parte, 'o crimă deliberată şi absolut calculată' a armatei ruse. Autorităţile de ocupaţie pro-ruse din Zaporojie au acuzat forţele ucrainene că au tras asupra acestor vehicule pentru a împiedica civilii care încercau să ajungă în zona sub control rusesc. 'Până în prezent, sunt 30 de morţi', a confirmat Volodimir Zelenski. Poliţia ucraineană a comunicat aceleaşi date cu câteva minute mai devreme, potrivit AFP.

 

Nord Stream: Poliţia germană îşi mobilizează pe mare 'toate forţele disponibile' (ministru)

Poliţia germană patrulează în Marea Nordului şi Marea Baltică cu 'toate forţele disponibile' după exploziile care au avariat gazoductele submarine Nord Stream provenind din Rusia, a afirmat vineri ministrul german de interne, Nancy Faeser, transmite AFP. 'Luăm în serios ameninţările actuale şi ne protejăm', a declarat Nancy Faeser pentru jurnalul Sueddeutsche Zeitung. Unităţile de poliţie, în special elicoptere şi forţele speciale maritime, dispun de 'capacităţi speciale pentru a interveni în situaţii periculoase', a adăugat ministrul.

Gazoductele Nord Stream, care au fost închise de la sfârşitul lunii august, au fost artere cruciale pentru a asigura livrarea de gaz rusesc în Germania. Originea exploziilor nu este cunoscută deocamdată. Germania 'va sprijini ancheta comună' asupra incidentului cu Danemarca şi Suedia, le-a declarat vineri cancelarul Olaf Scholz omologilor săi din cele două ţări într-un apel video. Totul sugerează că este un 'act deliberat de sabotaj', a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului, Steffen Hebestreit. Împreună cu partenerii săi din Uniunea Europeană şi NATO, Germania va 'întări pregătirea şi protecţia împotriva sabotării infrastructurilor critice', a adăugat el.

Norvegia, care a devenit primul furnizor de gaze naturale al Europei, a acceptat vineri contribuţii militare din partea Franţei, Germaniei şi Marii Britanii pentru a-şi securiza sectorul petrogazier, reaminteşte AFP.

 

Riscul ca Putin să folosească arme nucleare există, dar nu pare 'iminent' (responsabil american)

Riscul ca preşedintele rus, Vladimir Putin, să folosească arme nucleare există, dar nu pare 'iminent', a declarat vineri un înalt responsabil american, citat de AFP. 'Există un risc, având în vedere lejeritatea şi atitudinea războinică cu care Putin vorbeşte despre asta, că ia în considerare acest lucru, şi, în acelaşi mod, am fost foarte clari care vor fi consecinţele', a spus presei consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan. 'În prezent, nu vedem niciun indiciu privind o utilizare iminentă a armelor nucleare', a ţinut el să adauge.

 

Consiliul Europei condamnă anexarea rusă 'ilegală' a teritoriilor ucrainene

Liderii Consiliului Europei, organizaţie garantă a drepturilor omului pe continent la care Rusia nu mai este afiliată, au condamnat vineri 'anexarea ilegală a teritoriilor ocupate în Ucraina' de către Moscova, potrivit AFP.

'Consiliul Europei condamnă ferm decizia Federaţiei Ruse de a proceda la anexarea ilegală a teritoriilor pe care le ocupă în prezent în Ucraina', au declarat într-un comunicat comun preşedintele Comitetului de miniştri al Consiliului, Simon Coveney, secretarul general al organizaţiei europene, Marija Pejcinovic Buric, precum şi preşedintele Adunării Parlamentare (APCE), Tiny Kox. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se adreseze prin videoconferinţă APCE în cursul sesiunii viitoare a acesteia, preconizată să aibă loc în 10-14 octombrie, a anunţat vineri într-un comunicat instituţia.

'Schimbarea forţată a frontierelor internaţionale în detrimentul unui alt stat suveran şi aşa-zisele 'referendumuri' care au precedat-o constituie o gravă încălcare a dreptului internaţional şi nu pot fi recunoscute', se menţionează în document. 'În calitate de putere ocupantă, Rusia continuă să-şi asume întreaga responsabilitate pentru respectarea drepturilor omului în teritoriile vizate, precum şi în Crimeea ocupată', apreciază semnatarii. 'Decizia preşedintelui (rus Vladimir) Putin de a anexa ilegal teritorii ocupate în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie pune grav în pericol ordinea juridică existentă în Europa după 1945', a denunţat la rândul său Leendert Verbeek, preşedintele Congresului puterilor locale şi regionale, un organism al Consiliului Europei.

Vladimir Putin a semnat vineri în cadrul unei ceremonii la Kremlin anexarea a patru regiuni ale Ucrainei pe care Moscova le ocupă total sau parţial. Aceste anexări intervin după şapte luni de ofensivă rusă în Ucraina şi 'referendumuri' organizate de urgenţă în regiunile ocupate, care au fost denunţat ca 'simulacre' de Kiev şi aliaţii săi. Aceştia au jurat să nu recunoască 'niciodată' rezultatele acestora.

Rusia a fost exclusă în martie din Consiliul Europei, la scurt timp după declanşarea invaziei în Ucraina. Din 16 septembrie, ea a părăsit Convenţia europeană a drepturilor omului, text ratificat de Moscova în 1988 şi a cărui respectare este controlată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), organismul juridic al Consiliului Europei, ambele având sediul la Strasbourg.

 

Washingtonul respinge anexările 'frauduloase' în Ucraina şi sancţionează din nou Rusia

SUA au anunţat vineri că impun noi şi 'severe' sancţiuni împotriva Rusiei, condamnând anexările 'frauduloase' de teritorii în Ucraina, relatează AFP.

'SUA condamnă astăzi tentativa frauduloasă a Rusiei de a anexa părţi din teritorii în Ucraina', a afirmat preşedintele american Joe Biden într-un comunicat, vorbind despre o 'violare a dreptului internaţional care încalcă Carta Naţiunilor Unite'. Preşedintele american a mai asigurat că SUA 'vor continua să sprijine eforturile Ucrainei pentru a recâştiga controlul asupra teritoriului său'.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri anexarea a patru teritorii ucrainene aflate sub controlul Moscovei, în cadrul unei ceremonii la Kremlin în cursul căreia a criticat Occidentul şi a cerut Kievului să depună armele. Într-un avertisment sever, SUA au anunţat de asemenea că vor sancţiona - în acord cu ţările din G7 - 'orice ţară, individ sau entitate' care va acorda sprijin politic sau economic tentativelor Rusiei de a-şi însuşi 'ilegal' teritorii în Ucraina. 'Emitem de asemenea un avertisment clar susţinut de liderii G7: vom cere socoteală oricărui individ, entitate sau ţară care acordă sprijin politic sau economic tentativelor ilegale ale Rusiei de a schimba statutul unor teritorii în Ucraina', a afirmat secretarul de stat american Antony Blinken într-un comunicat separat.

Noile sancţiuni anunţate vineri, care se adaugă unei serii deja importante de sancţiuni ce vizează toate sectoarele în Rusia, vizează în principal responsabili ruşi şi industria apărării, potrivit comunicatelor Casei Albe, Departamentului de Stat şi Trezoreriei americane. Acestea au drept ţintă în special unii parlamentari din Dumă - camera inferioară a parlamentului rus - responsabili guvernamentali şi furnizori ai armatei ruse.

 

Ucraina: Preşedintele Zelenski s-a întâlnit cu comandanţi militari pentru a discuta cu privire la un plan de 'eliberare'

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit vineri cu comandanţi militari pentru a discuta cu privire la un 'plan de eliberare' a teritoriului ucrainean ocupat de ruşi, relatează Reuters. Zelenski a indicat într-un mesaj postat pe Telegram că el şi comandanţi militari au discutat şi despre furnizările de arme pentru forţele armate ale ţării, precum şi despre posibile planuri ale Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina.

Preşedintele ucrainean a declarat că nu va negocia cu Rusia atât timp cât Vladimir Putin se află la putere, la scurt timp după ce liderul rus a cerut Ucrainei să depună armele. Anterior, în cadrul unei ceremonii la Kremlin, Putin a oficializat anexarea a patru regiuni ale Ucrainei -Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie - pe care armata rusă le controlează parţial şi în timp ce se confruntă cu o contraofensivă ucraineană.

 

Aderarea la NATO: Suedia reautorizează exporturile de arme către Turcia

Suedia a autorizat vineri din nou exporturile de armament şi materiale militare către Turcia, a anunţat autoritatea suedeză însărcinată cu exporturile din sectorul apărării, transmite AFP. Ridicarea acestor restricţii este una din condiţiile puse de Ankara pentru a accepta aderarea Suediei la NATO. Această candidatură, anunţată în luna mai odată cu cea a Finlandei, consolidează considerabil motivele politicii de apărare şi de securitate pentru a autoriza exporturile de echipamente militare către alte state membre, inclusiv Turcia, justifică decizia Inspecţia suedeză pentru produse strategice (ISP). Suedia blocase aceste exporturi către Turcia în anul 2019 în urma unei ofensive a armatei turce în nordul Siriei.

Până în prezent 28 din cele 30 de state membre ale NATO au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la această organizaţie; numai parlamentele turc şi ungar nu s-au pronunţat deocamdată. După ce Ankara anunţase că se opune intrării celor două state în NATO, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat în luna iunie un memorandum prin care cea din urmă îşi dă acordul pentru aderarea primelor două la Alianţă. Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat imediat apoi că va bloca din nou aderarea lor, considerând că guvernele de la Stockholm şi Helsinki nu şi-au respectat promisiunile formulate pentru a obţine ridicarea veto-ului Ankarei, în special extrădarea către Turcia a militanţilor din grupările considerate teroriste de către guvernul turc, mai ales membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Memorandumul semnat în iunie menţionează că Suedia şi Finlanda vor considera PKK drept organizaţie teroristă. Aceste două ţări s-au angajat de asemenea să nu susţină diferitele grupări inamice ale Ankarei, printre care şi mişcare armată kurdă YPG din Siria.

UE condamnă anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene şi nu va accepta niciodată referendumuri 'ilegale'

Liderii celor 27 de state membre ale UE au respins' şi 'condamnat' vineri 'anexarea ilegală' de către Rusia a patru regiuni ucrainene (Doneţk, Lugansk /est/, Herson şi Zaporojie /sud/) într-o declaraţie, în care acuză Moscova că pune 'în pericol securitatea mondială', potrivit AFP şi Reuters. 'Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată 'referendumurile' ilegale pe care Rusia le-a organizat ca pretext pentru această nouă încălcare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi nici rezultatele falsificate şi ilegale. Nu vom recunoaşte niciodată această anexare ilegală', se afirmă în declaraţia liderilor celor 27 de state membre ale blocului comunitar.

'Aceste decizii sunt nule şi neavenite. Crimeea, Herson, Zaporojie, Doneţk şi Lugansk sunt ale Ucrainei', adaugă Cei 27. 'Lansăm un apel către toate statele şi organizaţiile internaţionale să respingă fără echivoc această anexare ilegală', se menţionează în declaraţia dată publicităţii cu puţin timp înainte ca actele de anexare să fie semnate de preşedintele rus Vladimir Putin. UE denunţă de asemenea subminarea deliberată a ordinii internaţionale şi punerea în pericol a securităţii globale, conform aceluiaşi text, în care se afirmă că UE va înăspri sancţiunile pentru a creşte presiunea asupra Moscovei.

'Ne vom consolida măsurile restrictive pentru contracararea acţiunilor ilegale ale Rusiei. Acestea vor spori şi mai mult presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului său de agresiune', se mai spune în declaraţie. Liderii UE reafirmă 'dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii ruse pentru a redobândi controlul deplin asupra teritoriului său şi pentru a elibera teritoriile ocupate în interiorul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional'. UE va continua să ofere Ucrainei 'un sprijin economic, militar, social şi financiar solid atât timp cât va fi necesar', insista Cei 27 în declaraţia lor.

Ceremonie cu fast la Kremlin. Vladimir Putin anunță anexarea regiunilor din Ucraina

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, va anunța, într-un discurs oficial, anexarea regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. La eveniment sunt prezenți mai mulți lideri din Rusia, inclusiv Nicolae Patrușev, cel despre care se spune că este succesorul lui Putin. Nelipsit de la eveniment este și Serghei Șoigu, ministrul Apărării al Rusiei. Totodată, în sala imensă în care Kremlinul a organizat această ceremonie a putut fi văzut și Ramzan Kadîrov, liderul cecenilor.

Prezent este și fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, dar și alți miniștri de top.

Vladimir Putin trebuia să își înceapă discursul la ora 15:00, dar întârzie.În  Piața Roșie, cea mai cunoscută piață din Moscova, au fost amplasate televizoare uriașe pentru ca toți rușii să audă anunțul lui Putin.

În tot aceste timp, Rusia-1, canalul rusesc cu cea mai mare acoperire națională controlat în proporție de 75% de guvernul Rusiei, transmite în direct evenimentul și relatează despre faptul că această zi "este una foarte importantă pentru Rusia și pentru întreaga omenire. Toți ochii sunt ațintiți în aceste momente pe țara noastră". 

În sală, toți invitații au fost rugați să închidă telefoanele. Ceremonia are loc în Sala Sf. Gheorghe, o sală situată în Marele Palat Kremlin. 

Discursul lui Vladimir Putin

"Cetățenii regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson au făcut o alegere de necontestat. Aderarea acestora la Federația Rusă înseamnă milioane de oameni. Sigur că acesta este dreptul lor de necontestat care este prevăzut în Constituție și înseamnă libertatea de exprimare a poporului. Au făcut o alegere istorică și și-au apărat dreptul lor (...) Soldații noștri și-au arătat curajul în Ucraina, sunt eroii Rusiei și le dedic acest moment de mare onoare. Pentru alegerea locuitorii din aceste patru regiuni, este vorba despre o legătură spirituală care a continuat în ciuda anilor în care aceste sentimente au fost reprimate. Citește mai departe>>

Marea Britanie îndeamnă Coreea de Nord să ia măsuri spre "denuclearizarea ireversibilă"

Marea Britanie a îndemnat, vineri, Coreea de Nord să revină la dialogul cu SUA, autorităţile de la Londra exprimându-şi îngrijorarea cu privire la ultimele teste cu rachete balistice ale ţarii asiatice.

"Îndemnăm Coreea de Nord să se abţină de la provocări şi să adopte paşi concreţi către o denuclearizare completă, verificabilă şi ireversibilă", se menţionează într-un comunicat al Ministerului de Externe britanic, scrie Rador, citând Reuters.

"Marea Britanie este dedicată menţinerii păcii în Peninsula Coreeană, susţinând sistemul internaţional bazat pe reguli şi asigurând încetarea activităţilor ilegale ale Coreei de Nord". 

Italia pune capăt obligativităţii măştii

Italia pune capăt obligativităţii măştii, chiar dacă numărul cazurilor de COVID este din nou în creştere. Corespondenta RRA la Roma, Elena Postelnicu, relatează:

De sâmbătă, italienii vor decide singuri dacă să poarte sau nu o mască de protecţie în anumite situaţii şi aceasta, deoarece în ciuda numărului de noi cazuri de îmbolnăvire, în creştere, obligaţia de a folosi această protecţie peste gură şi peste nas în autobuze, trenuri, metrou, în spitale, cabinete medicale şi cămine de bătrâni va expira în această noapte. În schimb, prezenţa în spital este condiţionată de deţinerea certificatului de vaccinare sau a unui test COVID, cu rezultat negativ, scrie Rador.

La locurile de muncă, unde angajaţii lucrează practic cot la cot, fără posibilitatea de a se îndepărta unul de altul, obligaţia purtării măştii rămâne valabilă până la data de 31 octombrie. În ultima săptămână, infecţiile COVID au crescut cu 34%, iar spitalizările obişnuite cu 4,5%. Cele mai multe îmbolnăviri se înregistrează în regiunea Veneto, iar cele mai puţine în insula Sicilia. De la 1 octombrie începe şi administrarea celei de-a patra doze de vaccin anti-COVID la persoanele cu vârste de peste 60 de ani.

Lukaşenko a anunţat că ar exista o posibilitate de a obţine pacea în Ucraina

Pacea în Ucraina poate fi obţinută în câteva zile, dacă Europa ar fi interesată de aceasta, a declarat preşedintele Belarus, Aleksandr Lukaşenko, informează Agenţia de presă BelTA. Se discută mult astăzi despre acest conflict [din Ucraina]. În acelaşi timp, mulţi spun că şi-ar dori pacea pe acest pământ, mai ales europenii, pentru că acest conflict este în casa noastră europeană şi dacă europenii îşi doresc cu adevărat pacea ea ar putea fi obţinută în câteva zile. Încă o dată declar acest lucru şi îi avertizez pe europeni: gândiţi-vă din nou şi faceţi totul pentru a vă asigura să existe pacea pe acest pământ, a afirmat Lukaşenko, scrie Rador, citând gazeta.ru.

Preşedintele a adăugat că belaruşii nu au atacat niciodată pe nimeni în istoria lor şi nu vor face acest lucru. Lukaşenko s-a întâlnit recent cu omologul său abhaz, Aslan Bjania, la Piţunda. Această vizită a fost condamnată de Uniunea Europeană şi de Georgia. (Abhazia este o regiune autoproclamată drept republică, care nu este recunoscută nici de Georgia şi nici de comunitatea internaţională, n.r.).

Suedia afirmă că scurgerile de gaze de la conductele Nord Stream 1 şi 2 nu au fost accidentale

 Scurgerile de gaze de pe conductele Nord Stream 1 şi 2 sunt, cel mai probabil, rezultatul unei acţiuni statale, a declarat, vineri, ministrul suedez al energiei, Khashayar Farmanbar. "Este foarte probabil ca acest lucru să fi fost făcut deliberat şi nu accidental şi este foarte improbabil să fi fost comis de oricine altcineva decât un stat, fără să fi fost detectat mai devreme" a declarat Farmanbar, înainte de o reuniune a miniştrilor UE, la Bruxelles. "Iar acest lucru ar trebui văzut din perspectiva actualei situaţii a securităţii în care se află Europa", a continuat ministrul suedez, scrie Rador, citând Ruters.

Putin va semna, astăzi, acordurile privind intrarea în componenţa Rusiei a teritoriilor Ucrainei

Vineri, 30 septembrie, autorităţile de la Kremlin vor semna acordurile cu privire la intrarea în componenţa Federaţiei Ruse a teritoriilor anexate ale Ucrainei: regiunile Luhansk şi Doneţk, Herson şi Zaporijjia - anunţă BBC NEWS RUSSKAIA SLUJBA, potrivit Rador.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?