Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Azi, în lume. Știrile zilei - 3 septembrie
Azi, în lume. Știrile zilei de 3 septembrie - Foto Pexels
Iată cele mai importante știri externe ale zilei. Vezi ce se întâmplă, astăzi, 3 septembrie, în lume.
UE este pregătită să facă faţă unei opriri totale a livrărilor ruseşti de gaze
UE este pregătită să facă faţă unei opriri totale a livrărilor ruseşti de gaze - dă asigurări comisarul pentru economie Paolo Gentiloni. Declaraţiile au fost făcute după ce ieri gigantul rus Gazprom a anunţat că suspendă pe termen nelimitat livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1, învocând scurgeri de ulei observate în timpul unor reparaţii.
Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, crede că Uniunea nu ar trebui să-şi facă probleme, pentru că în foarte multe state membre există planuri de reducere a consumului de energie, iar în depozite sunt suficiente stocuri de gaze în persectiva unei ierni dificile. De altfel, potrivit unei platforme comunitare de profil, la nivelul Uniunii, rezervele de gaze sunt asigurate în proporţie de 80%; Portugalia are deja asigurate toate stocurile necesare, prag de care se apropie şi Polonia. În România, depozitele sunt pline până la aproape 74% din capacitatea maximă. Cred cu fermitate că este momentul pentru o plafonare a preţului la gazele ruseşti, care vin prin conducte, spre Europa - a afirmat ieri şefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, în opinia căreia preşedintele rus, Vladimir Putin, încearcă să manipuleze piaţa europeană a energiei. Subiectul plafonării va fi analizat la reuniunea de vinerea viitoare a miniştrilor europeni ai energiei. Se va discuta atunci şi despre o posibilă decuplare a preţului la electricitate de cel al gazelor, ca soluţie de reducere a facturilor la curent, în creştere în toate statele membre, scrie Rador.
Turcia ar putea fi un facilitator în problema centralei nucleare Zaporojie, i-a spus Erdogan lui Putin
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a spus omologului său rus Vladimir Putin, sâmbătă, într-o discuţie la telefon, că Turcia ar putea juca rolul de "facilitator" în problema centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, a anunţat biroul său de presă, informează Reuters.
Cei doi lideri au discutat de asemenea evoluţiile în ceea ce priveşte exporturile de grâu ucrainean şi şi-au exprimat hotărârea de a continua conform calendarului stabilit construcţia centralei nucleare Akkuyu în sudul Turciei de către compania nucleară rusă Rosatom, a adăugat Preşedinţia turcă.
Erdogan şi Putin au convenit să discute această problemă în detaliu când se vor întâlni la Samarkand, în Uzbekistan, pentru un summit ce va avea loc pe 15-16 septembrie.
Autorităţile de la Ankara şi-au propus ca primul reactor al centralei de la Akkuyu să fie pus în funcţiune înainte de alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 2023 şi estimează că viitoarea centrală va putea acoperi 10% din cererea internă de electricitate după ce toate cele patru reactoare vor deveni operaţionale.
Potrivit agenţiei TASS, Erdogan a subliniat "rolul constructiv" al Rusiei în organizarea misiunii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrala Zaporojie.
O echipă de experţi ai AIEA a sosit joi la complexul centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei pentru a evalua riscul unui dezastru cu radiaţii, după o întârziere de câteva ore provocată de bombardamente efectuate în apropierea obiectivului.
În cadrul aceleiaşi discuţii telefonice, preşedintele turc a exprimat condoleanţe în legătură cu decesul ultimului lider sovietic Mihail Gorbaciov, potrivit biroului de presă al Kremlinului.
Mihail Gorbaciov a murit marţi seara, la vârsta de 91 de ani, în urma unei "lungi şi grave maladii", potrivit spitalului unde fusese îngrijit. Mihail Gorbacov a marcat istoria, grăbind, în pofida dorinţei sale, destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, în timp ce încerca să o salveze cu reforme democratice şi economice, punând astfel capăt Războiului Rece.
Ofensiva armatei ucrainene în Herson a luat prin surprindere trupele ruse, susţine Ministerul Apărării britanic
Armata ucraineană desfăşoară o amplă ofensivă în sudul Ucrainei, în regiunea Herson, ceea ce a luat prin surprindere trupele ruse şi exercită presiune asupra lor, a anunţat Ministerul Apărării britanic sâmbătă, pe Twitter, informează dpa.
"Un element al acestei ofensive îl constituie avansarea continuă pe un front larg la vest de râul Nipru, concentrată pe trei axe în interiorul regiunii Herson ocupată de ruşi", a raportat ministerul.
Chiar dacă aceste operaţiuni ar putea să nu aibă în vedere un obiectiv imediat, ele au surprins Rusia şi au exploatat logistica, administraţia şi conducerea slabă din regiune, potrivit unor analişti.
"În timp ce luptele continuă şi în zonele Donbas şi Harkov, o decizie-cheie a comandanţilor ruşi din următoarele zile va fi unde anume să angajeze orice forţă operaţională de rezervă pe care o pot genera", a subliniat Ministerul Apărării al Regatului Unit.
Ministerul britanic publică informaţii furnizate de serviciile sale secrete de la începutul invaziei ruse. Moscova a acuzat de mai multe ori Londra că duce o campanie de dezinformare.
Forţele ruse au invadat Ucraina în februarie, pentru a prelua controlul asupra regiunilor Lugansk şi Doneţk din estul acestei ţări, cunoscute sub denumirea generică de Donbas.
Trupele Moscovei şi-au impus controlul în Lugansk, însă lupte sângeroase continuă în zonele rămase în Doneţk sub controlul Kievului. Rusia a ocupat şi părţi din sudul Ucrainei.
Între timp, atenţia lumii întregi este concentrată de asemenea pe centrala nucleară ucraineană Zaporojie, cea mai mare din Europa şi care este ocupată de ruşi încă din martie.
Centrala se află în apropierea liniilor frontului şi a fost ţinta a numeroase atacuri în ultimele săptămâni, sporind temerile cu privire la un dezastru nuclear, Rusia şi Ucraina acuzâdu-se reciproc de bombardarea centralei.
Niciun politician european de rang înalt nu va participa la funeraliile lui Gorbaciov
Niciun politician european de rang înalt nu este aşteptat să participe la funeraliile ultimului lider sovietic Mihail Gorbaciov, sâmbătă, la Moscova, iar preşedintele rus Vladimir Putin va lipsi de asemenea, informează sâmbătă dpa.
În pofida înaltei aprecieri faţă de Gorbaciov la Londra, Paris şi Berlin, pentru faptul că el a permis să se pună capăt Războiului Rece care diviza continentul european, invazia rusă asupra Ucraina a deteriorat puternic relaţiile cu Moscova.
Sancţiunile impuse împotriva Rusiei şi contramăsurile ruse au suspendat de asemenea toate zborurile comerciale dintre Rusia şi statele membre ale Uniunii Europene.
Rusia a reacţionat la restricţiile împotriva liderilor săi plasând politicieni occidentali pe lista neagră. Premierul britanic în exerciţiu Boris Johnson şi cei doi potenţiali succesori ai săi au cu toţii interzisă intrarea în Rusia.
Cancelarul federal german Olaf Scholz a spus că nu a primit nicio invitaţie la funeraliile lui Gorbaciov, iar predecesoarea lui, Angela Merkel, a refuzat una pe motiv că s-a accidentat la genunchi.
Ambasadori şi diplomaţi vor fi prezenţi la funeralii. Preşedintele francez Emmanuel Macron va fi reprezentat de ambasadorul Franţei în Rusia, Pierre Levy.
Ambasadorul Germaniei, Geza Andreas von Geyr, a fost testat pozitiv pentru coronavirus şi va fi reprezentat de adjunctul său.
Ambasadorul SUA în Rusia, John Sullivan, este aşteptat să participe la funeralii.
Fiica lui Gorbaciov, Irina, a anunţat că funeraliile vor fi unele modeste. Trupul lui Mihail Gorbaciov a fost expus publicului în Sala Coloanelor din Casa Sindicatelor, rezervată personalităţilor ilustre. Tot acolo a fost depus şi trupul lui Stalin la moartea acestuia în anul 1953, iar mai înainte şi fondatorul URSS, Vladimir Ilici Lenin, a avut funeraliile în acelaşi loc. Ultimul politician rus a cărui ceremonie funerară a fost organizată în acea sală este Vladimir Jirinovski, decedat anul acesta în aprilie.
Mihail Gorbaciov va fi a fi înhumat alături de soţia sa, Raisa, în cimitirul Novodevicie. Zeci de politicieni de rang înalt, scriitori şi intelectuali ruşi sunt înmormântaţi în acest cimitir creat în secolul al XVI-lea, printre ei fiind şi Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei după destrămarea URSS şi rival al lui Mihail Gorbaciov.
Însă, dintre preşedinţii sovietici, Nikita Hruşciov este singurul înmormântat acolo, majoritatea odihnindu-se între zidurile Kremlinului.
Însă, chiar dacă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că vor fi "elemente de funeralii de stat" în timpul ceremoniei, inclusiv o gardă de onoare în Sala Coloanelor din Casa Sindicatelor, funeraliile lui Gorbaciov sunt mult mai modeste decât cele ale lui Boris Elţin, care a murit în 2007.
Slujba de înmormântare a lui Elţin au avut loc în Catedrala Iisus Mântuitorul, unde mulţimi de oameni s-au perindat prin faţa sicriului cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte, iar Vladimir Putin a susţinut atunci un discurs funerar.
Kremlinul a declarat că Putin lucrează sâmbătă şi este prea ocupat pentru a asista la ceremonie, dar el s-a deplasat joi la morga spitalului unde a murit Gorbaciov, depunând un buchet de flori lângă sicriul acestuia. Nicio zi de doliu nu a fost declarată în Rusia.
Represiunea s-a intensificat în Coreea de Nord în contextul măsurilor stricte împotriva COVID-19 (raport ONU)
Încălcările drepturilor omului s-au amplificat şi mai mult în Coreea de Nord din cauza măsurilor împotriva COVID-19, a declarat şeful ONU într-un raport care îndeamnă să se ia în calcul sesizarea Curţii Penale Internaţionale (CPI), informează sâmbătă AFP.
"Informaţiile primite au confirmat că statul (nord-coreean) şi-a sporit şi mai mult represiunea împotriva drepturilor şi libertăţilor populaţiei Republicii Populare Democrate Coreea, pe fondul menţinerii de restricţii stricte legate de COVID-19, apoi pe fondul întăririi acestora", scrie Antonio Guterres în această evaluare publicată săptămâna aceasta şi care vizează perioada din august 2021 până în iulie 2022.
"Închiderea frontierelor ţării şi restricţiile pentru libertatea de circulaţie şi interacţiunile sociale în interiorul ţării le-au permis autorităţilor să frâneze şi mai mult circulaţia de informaţii şi idei în rândul populaţiei", a subliniat Guterres.
Există "motive rezonabile pentru a crede că statul (nord-coreean) constrânge din ce în ce mai des populaţia să efectueze munci forţate neremunerate".
Coreea de Nord, una dintre primele ţări din lume care şi-a închis frontierele în ianuarie 2020 după apariţia virusului în China vecină, s-a lăudat multă vreme cu faptul că reuşeşte să ţină virusul la distanţă, înainte de a anunţa în final primul său caz de coronavirus, în luna mai anul acesta, ceea ce generează temeri din partea ONU privind o nouă agravare a situaţiei privind drepturile omului în această ţară.
Raportul îşi exprimă de asemenea îngrijorarea în legătură cu lipsa unei prezenţe internaţionale în Coreea de Nord de la începutul pandemiei, pentru monitorizarea situaţiei.
În acest context, secretarul general al ONU îndeamnă comunitatea internaţională să "acţioneze", în special "pentru a stabili responsabilităţile, dacă se dovedeşte că au fost comise crime împotriva umanităţii, pentru a evita impunitatea".
"În această privinţă, Consiliul de Securitate (al ONU), acţionând din proprie iniţiativă sau la recomandarea Adunării Generale, ar putea lua în calcul trimiterea situaţiei în faţa Curţii Penale Internaţionale", sugerează raportul.
Comisia Europeană: Conducta Nord Stream a fost închisă din motive false
Comisia Europeană a acuzat gigantul rus Gazprom că a oprit furnizarea de gaze prin conducta Nord Stream din Marea Baltică către Germania folosind motive false, relatează dpa.
"Anunţul Gazprom din această după-amiază că închide din nou (Nord Stream) sub motive false este o altă confirmare a nefiabilităţii sale ca furnizor", a scris vineri seara pe Twitter un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
"Este, de asemenea, o dovadă a cinismului Rusiei, deoarece preferă să arunce gaze în loc să onoreze contracte", a precizat sursa citată.
Potrivit producătorului de turbine Siemens Energy o scurgere de petrol nu justifică din punct de vedere tehnic oprirea gazoductului Nord Stream, decisă de Gazprom după descoperirea unor astfel de scurgeri într-o turbină.
Gazprom a anunţat vineri seara că gazoductul Nord Stream, care urma să fie repus în funcţiune sâmbătă după o perioadă de întreţinere, va fi în cele din urmă oprit "complet" până la repararea unei turbine a acestui gazoduct vital pentru aprovizionarea europenilor.
Anunţul Gazprom riscă să accentueze îngrijorarea ţărilor europene, care încearcă să evite o criză energetică în iarna care se apropie şi acuză Moscova că utilizează gazele ca armă pentru a se răzbuna pentru sancţiunile occidentale după ofensiva rusă în Ucraina, notează Agerpres.
Cutremur cu magnitudinea 5.8 s-a produs în Creta, Grecia
Un cutremur cu magnitudinea 5.8 grade pe scara Richter a lovit sâmbătă Grecia, a anunţat Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC). Epicentrul cutremurului a fost în Insula Creta, la 2 km adâncime.
Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov va fi înmormântat sâmbătă la Moscova
Mihail Gorbaciov, liderul sovietic care a pus capăt Războiului Rece, va fi înmormântat în cursul zilei de astăzi, la Moscova, la patru zile după ce a murit la vârsta de 91 de ani.
Preşedintele rus Vladimir Putin nu va participa la înmormântare din cauza programului său de lucru, transmite Kremlinul.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a afirmat despre Gorbaciov că a "schimbat cursul istoriei", iar preşedintele american Joe Biden l-a numit "un lider rar". Fundaţia Gorbaciov a anunţat că ceremonia de înmormântare va începe la ora locală 10:00.
Ucraina: Directorul AIEA intenţionează să prezinte un raport privind centrala de la Zaporojie
Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) Rafael Grossi a declarat că intenţionează să prezinte la începutul săptămânii viitoare un raport privind siguranţa centralei nucleare de la Zaporojie (sudul Ucrainei), controlată de Rusia, relatează Reuters.
În cadrul unei conferinţe de presă, la întoarcerea sa la Viena, Grossi a declarat că şase membri ai misiunii AIEA rămân la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, după ce a condus o misiune de 14 persoane. El a adăugat că săptămâna viitoare vor rămâne pe termen lung numai două persoane din cadrul misiunii.
O echipă de experţi ai ONU a sosit joi la complexul centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei pentru a evalua riscul unui dezastru cu radiaţii, după o întârziere de câteva ore provocată de bombardamente efectuate în apropierea obiectivului. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de încercare de a sabota misiunea AIEA la centrala controlată de forţele ruse, dar operată de personal ucrainean.
Comisia Europeană: Conducta Nord Stream a fost închisă sub pretexte false
Comisia Europeană a acuzat gigantul rus Gazprom că a oprit furnizarea de gaze prin conducta Nord Stream din Marea Baltică către Germania folosind pretexte false, relatează dpa.
'Anunţul Gazprom din această după-amiază că închide din nou (Nord Stream) sub pretexte false este o altă confirmare a nefiabilităţii sale ca furnizor', a scris vineri seara pe Twitter un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
'Este, de asemenea, o dovadă a cinismului Rusiei, deoarece preferă să arunce gaze în loc să onoreze contracte', a precizat sursa citată.
Potrivit producătorului de turbine Siemens Energy o scurgere de petrol nu justifică din punct de vedere tehnic oprirea gazoductului Nord Stream, decisă de Gazprom după descoperirea unor astfel de scurgeri într-o turbină.
Gazprom a anunţat vineri seara că gazoductul Nord Stream, care urma să fie repus în funcţiune sâmbătă după o perioadă de întreţinere, va fi în cele din urmă oprit 'complet' până la repararea unei turbine a acestui gazoduct vital pentru aprovizionarea europenilor.
Anunţul Gazprom riscă să accentueze îngrijorarea ţărilor europene, care încearcă să evite o criză energetică în iarna care se apropie şi acuză Moscova că utilizează gazele ca armă pentru a se răzbuna pentru sancţiunile occidentale după ofensiva rusă în Ucraina.
China cere Washingtonului să anuleze noua vânzare de arme către Taiwan
China a ameninţat Statele Unite cu 'contramăsuri' dacă nu renunţă la noua vânzare de arme către Taiwan, a declarat purtătorul de cuvânt al ambasadei chineze la Washington, relatează AFP. 'China va lua cu hotărâre contramăsuri legitime şi necesare, având în vedere situaţia', a declarat purtătorul de cuvânt Liu Pengyu, potrivit unui comunicat. Statele Unite au anunţat vineri o nouă serie de vânzări de arme către Taiwan, în valoare totală de 1,1 miliarde de dolari, în condiţiile în care au crescut tensiunile cu China, care consideră insula o parte a teritoriului său, notează AFP. Guvernul american a aprobat vânzarea către Taipei a 60 de rachete Harpoon în valoare de 355 de milioane de dolari, 100 de rachete tactice Sidewinder (85,6 milioane de dolari) precum şi un contract de întreţinere pentru sistemul de radare din Taiwan în valoare de 665 de milioane de dolari, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat.
Opt răniţi într-o explozie la o rafinărie din Canada
Opt persoane au fost rănite într-o explozie produsă vineri la o rafinărie din insula canadiană Newfoundland, au declarat autorităţile, relatează AFP.
Salvatorii au intervenit la o 'mică explozie' la scurt timp după ora locală 16:00 (18:30 GMT) în rafinăria situată în oraşul Come By Chance, a declarat caporalul Jolčne Garland, purtător de cuvânt al jandarmeriei. Ulterior, poliţia a declarat că opt persoane au fost transportate la spital, 'unele cu răni semnificative'.
Poliţia, care a raportat anterior şase răniţi, a precizat că unul dintre ei 'a suferit răni grave', potrivit caporalului Garland. Situl industrial, operat de compania Braya Renewable Fuels, era în curs de transformare pentru a fi specializat în biocombustibili. Autorităţile locale au deschis o anchetă pentru a afla cauzele exploziei.
BBC: NASA va încerca din nou lansarea misiunii Artemis I către Lună
Agenţia spaţială americană va încerca din nou, în următoarele ore, să lanseze cea mai puternică rachetă a sa, spre Lună. Planurile NASA au fost deturnate de probleme tehnice şi meteorologice, la prima tentativă de lansare a misiunii Artemis I.
"Trebuie să apărem, trebuie să fim pregătiţi şi trebuie să vedem ce ne aduce ziua", a declarat reporterilor Mike Sarafin, managerul misiunii Artemis al NASA. Încercarea de sâmbătă, de a lansa racheta Space Launch System (SLS), a fost programată pentru un interval de două ore, care începe la ora locală 14:17.
RBC: O rachetă rusească a căzut lângă o şcoală din Harkiv
Oraşul ucrainean Harkiv a fost vizat de un nou atac cu rachetă lansat de ruşi. Potrivit prmarulu Ihor Terehov, în noaptea de vineri spre sâmbătă, trupele ruse au lansat o rachetă asupra cartierului Novobavarsk din Harkiv, bombardamentul fiind semnalat în apropierea unei şcoli. Primarul a precizat că geamurile clădirii au fost distruse, însă nu au fost înregistrate victime.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
