Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Azi, în lume. Știrile zilei de 25 august
FOTO: Pexels
Iată cele mai importante știri externe ale zilei. Vezi ce se întâmplă, astăzi, 25 august, în lume.
Costuri mari la gaz şi curent în Germania
Costul tot mai mare al electricităţii şi gazelor naturale se transformă într-un dezavantaj competitiv major pentru companiile din Germania, atrag atenţia experţii din această ţară. Ei spun că industria germană plăteşte în prezent un preţ pentru gazele naturale de 8 ori mai mare decât cel din Statele Unite şi avertizează că numeroase companii din domenii-cheie riscă să se închidă, scrie Rador.
Avertismentele industriei germane sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât adevărata creştere de preţuri la energie abia urmează să vină. Multe companii încă beneficiază de contracte vechi de furnizare, care le protejează de salturile mari de preţ din prezent. Odată cu expirarea lor în lunile care urmează companiile vor trebui să cumpere gaze naturale şi energie electrică în condiţii noi. Afectate sunt în special industriile mari consumatoare de energie, precum industria chimică, oţelul, hârtia, materialele de construcţii, cimentul sau sticla. Costurile mari la gaz şi curent reprezintă o problemă uriaşă, afirmă Institutul pentru Economie Germană.
Directorul general al unei mari companii chimice germane, citată de Handelsblatt, afirmă că republica federală asistă la o evoluţie periculoasă ce poate duce la dezindustrializare a ţării. Dacă preţurile energiei rămân la nivelul actual, vom vedea întreprinderi din industrii germane cheie care se vor închide. Numai industria germană a aluminiului a înregistrat o scădere cu 23% a producţiei în al 2-lea trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, scrie Handelsblatt. Voci din această industrie - una dintre cele mai însetate de energie electrică din ţară - spun că scenariile de viitor sunt sumbre.
SUA: Acţiunile Rusiei la centrala Zaporojie, risc mare de scurgeri radioactive
Un oficial al Departamentului de Stat al Statelor Unite a avertizat joi că acţiunile Rusiei la centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei cresc riscul unei posibile scurgeri radioactive, scrie Rador, citând CNN.. Rusia "a creat un risc major de incident nuclear, iar o scurgere radioactivă ar putea ameninţa nu numai oamenii şi mediul din Ucraina, dar va afecta şi statele vecine şi întreaga comunitate internaţională", a subliniat subsecretarul de stat pentru controlul armelor şi securitate internaţională, Bonnie Jenkins.
Oficialul american a reiterat apelurile ca Rusia să înceteze activităţile militare din jurul centralei şi a subliniat importanţa facilitării unei vizite a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA) la centrala Zaporojie. Bonnie Jenkins nu a oferit detalii despre vizită, pe care IAEA o consideră "iminentă". Bonnie Kenkins a spus reporterilor că nu poate confirma informaţiile potrivit cărora centrala a fost decuplată de la reţeaua naţională ucraineană de energie electrică, dar a declarat că oficialii americani sunt foarte îngrijoraţi de închiderea celorlalte centrale nucleare.
"Suntem foarte îngrijoraţi de orice activităţi au loc în mod particular de când nu avem un acces adecvat pentru a vedea ce se întâmplă şi nu ştim care ar fi impactul imediat a ceea ce se întâmplă acolo", a mai spus Bonnie Jenkins.
Sistemele de siguranţă de la centrala nucleară Zaporijjia au fost activate
Sistemele de siguranţă de la centrala nucleară Zaporijjia din sudul Ucrainei au fost activate joi, a transmis agenţia de presă RIA Novosti, după ce au fost raportate întreruperi privind furnizarea de electricitate în vaste regiuni din teritoriile controlate de Rusia, scrie Rador, citând Reuters. Au fost raportate pene de curent în regiuni din Zaporijjia şi Herson, în timp ce Ministerul rus al Apărării a anunţat că Ucraina a bombardat centrala, cea mai mare instalaţie nucleară din Europa. Reuters nu a putut verifica informaţia de pe câmpul de luptă.
* Reuters nu a putut verifica informaţia de pe câmpul de luptă.
Coreea de Sud construiește o centrală nucleară în Egipt
Coreea de Sud a câştigat un contract în valoare de 2,25 miliarde de dolari pentru construirea unei centrale nucleare în Egipt, impulsionând astfel industria internă de energie nucleară, a declarat joi un oficial din cadrul administraţiei prezidenţiale. Potrivit acordului comercial, care a fost semnat la Cairo în aceeaşi zi, compania de stat sud-coreeană Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) va furniza echipamente şi va construi clădiri pentru turbine pentru primul proiect de centrală nucleară din Egipt, în El Dabaa, la 300 de kilometri nord-vest de capitala Cairo.
Proiectul prevede construirea a patru reactoare nucleare de către compania rusă, Atomstroyexport. Choi Sang-mok, secretar pentru afaceri economice din cadrul administraţiei prezidenţiale sud-coreene, a declarat că proiectul este cel mai mare de acest fel derulat în străinătate din 2009, când Coreea de Sud a construit centrala nucleară Barakah în Emiratele Arabe Unite.
"Am întâmpinat multe dificultăţi în procesul de negociere a contractului din cauza unor variabile neprevăzute, precum războiul Rusiei în Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei", a spus Choi în timpul unei conferinţe de presă, screi Rador.
"Renunţarea de către guvernul Yoon Suk-yeol la politica privind eliminarea treptată a energiei nucleare şi hotărârea fermă de a exporta centrale nucleare, combinate cu eforturile agenţiilor relevante, cum ar fi Ministerul Industriei, Ministerul de Externe şi KHNP, au dus la finalizarea contractului", a precizat oficialul.
Yoon a preluat mandatul în luna mai, cu angajamentul de a renunţa la politica de eliminare treptată a energiei nucleare a administraţiei precedente, Moon Jae-in. De la inaugurare, administraţia Yoon şi-a stabilit obiectivul de a exporta zece reactoare nucleare până în 2030. Choi a spus că se aşteaptă ca noul proiect să dea un impuls industriei interne de energie nucleară, aflată în dificultate, prin generarea de locuri de muncă, să servească drept o piatră de temelie pentru incursiuni suplimentare pe piaţa africană şi să reafirme abilităţile tehnice de clasă internaţională şi a lanţurilor solide de aprovizionare ale ţării.
"Ne aşteptăm să fie o experienţă pe care să ne putem baza şi un impuls puternic care ne va creşte şansele de a exporta pe viitor alte centrale nucleare în ţări precum Republica Cehă, Polonia şi Arabia Saudită", a spus Choi.
În timpul vizitei efectuate în luna iunie în Spania, Yoon a prezentat liderilor mondiali exporturile de energie nucleară ale Coreei de Sud, în marja summitului NATO. Înaintea semnării, joi, a contractului, premierul Yoon a exprimat angajamentul ferm al guvernului sud-coreean şi al mediului de afaceri de a asigura succesul proiectului centralei nucleare din Egipt, prin intermediul unui mesaj trimis pe canale diplomatice preşedintelui egiptean, Abdel Fattah el-Sisi, a mai precizat Choi. De asemenea, el a dat dispoziţie agenţiilor relevante să ofere Statelor Unite o informare cu privire la acest acord, a menţionat Choi.
Scumpirea energiei pune în pericol 370.000 de angajaţi în Italia, până în iunie 2023
Scumpirea bunurilor energetice pune în pericol 120.000 de companii şi 370.000 de angajaţi din Italia până în primul semestru din 2023, a anunţat joi patronatul din Comerţ Confcommercio, citat de agenţia EFE.
Patronatul a estimat că toate cheltuielile energetice din sectorul terţiar se vor ridica la 33 miliarde de euro în 2022, triplu faţă de 2021 (11 miliarde) şi mai mult decât dublu ca în 2019 (14,9 miliarde), şi că sectoarele cele mai afectate vor fi: comerţ cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi transporturi, acestea din urmă în special ca urmare a creşterii preţurilor la carburanţi.
Confcommercio a argumentat că noul Guvern italian ce va fi ales în urma alegerilor din 25 septembrie va trebui să confrunte această problemă şi să promoveze în rândul celor 27 de state membre aprobarea unui prag comunitar pentru preţul gazelor pentru "a reduce drastic costul cu energia" al tuturor companiilor, nu doar al celor energointensive.
"În caz contrar, riscăm să periclităm recuperarea economică din ultimele luni", după pandemia de coronavirus, a subliniat patronatul.
Guvernul lui Mario Draghi finalizează aprobarea unui nou decret care prevede un stimulent pentru reducerea consumului şi promovarea decarbonizării proceselor de producţie, după cum a publicat joi mass-media specializată, mai scrie EFE.
Atac asupra unei gări din Ucraina: Moscova susţine că a ucis militari
Rusia a afirmat joi că a ucis cu o zi înainte "peste 200 de militari ucraineni" într-o lovitură asupra unei gări din centrul Ucrainei, Kievul informând la rândul său despre cel puţin 25 de persoane ucise, informează AFP şi Reuters.
O rachetă Iskander "a lovit direct un tren militar în gara Ceaplîne, în regiunea Dnepropetrovsk, eliminând peste 200 de militari din rezerva Forţelor Armate ucrainene", precum şi echipamente, a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat.
Potrivit ministerului rus, acest tren "era în drum spre zonele de luptă" din estul Ucrainei, unde au loc confruntări între trupele Kievului şi cele ale Moscovei.
Acest atac, care a fost puternic condamnat de mai multe state, a avut loc chiar de Ziua Naţională a Ucrainei, ce marca de asemenea şase luni de la declanşarea ofensivei ruse asupra acestei ţări.
Autorităţile ucrainene au raportat că 25 de persoane, dintre care doi copii, au fost ucise miercuri în lovituri care au vizat gara şi locuitori din Ceaplîne, un sat cu aproape 3000 de locuitori.
Guvernul britanic vrea să accelereze expulzările de albanezi sosiţi clandestin pe Canalul Mânecii
Guvernul britanic şi-a anunţat joi intenţia de a-i expulza mai rapid pe albanezii care sosesc clandestin, pentru a descuraja traversările Canalului Mânecii, aflate în creştere puternică, informează AFP.
Conform statisticilor publicate joi, autorităţile au detectat 12.747 de persoane sosite în ambarcaţiuni mici din ianuarie până în iunie, mai mult decât dublu faţă de primele şase luni ale anului 2021 (5.917).
Printre aceste persoane s-au aflat 2.165 de albanezi, faţă de 815 în întreg anul trecut. Albanezii sunt acum naţionalitatea cea mai numeroasă în rândul migranţilor care traversează Canalul Mânecii în bărci pentru a ajunge în Marea Britanie.
Presată să acţioneze mai ferm împotriva imigraţiei clandestine, un subiect sensibil politic în Regatul Unit, Priti Patel, ministrul de interne, a înăsprit tonul, anunţând că a încheiat un acord cu guvernul albanez pentru a facilita expulzările.
'Traficanţi nemiloşi şi grupări de crimă organizată le povestesc minciuni multor albanezi, ceea ce îi face pe aceştia să întreprindă călătorii periculoase în ambarcaţiuni fragile spre Marea Britanie', a declarat Priti Patel, avertizând că aceasta 'nu poate continua'.
'Graţie cooperării noastre excelente' cu Tirana, 'vom profita de toate ocaziile de a accelera expulzarea albanezilor fără drept de şedere', a adăugat ea.
Priti Patel a subliniat că Albania este o ţară 'sigură şi prosperă'.
După albanezi, cei mai numeroşi au fost afganii (2.066 între ianuarie-iunie 2022), urmaţi de iranieni (1.723), irakieni (1.573) şi sirieni (1.041).
O campanie de comunicare în limba albaneză a fost lansată pentru a-i descuraja pe candidaţii la imigrare clandestină. Aceştia sunt avertizaţi că riscă să fie închişi sau să fie expulzaţi în Rwanda, în baza unui acord foarte controversat încheiat între Regatul Unit şi această ţară est-africană.
Deşi încă nu a avut loc nicio expulzare - primul zbor prevăzut în iunie a fost anulat după o decizie a CEDO -, Rishi Sunak şi Liz Truss cei doi candidaţi la succesiunea premierului Boris Johnson, au promis amândoi că vor continua această politică.
Cazul asasinării Dariei Dughina: O lovitură dată de ucraineni, posibilă, dar puţin probabilă (experţi)
Rusia a acuzat Ucraina că ar fi în spatele asasinării lângă Moscova a Dariei Dughina, fiica intelectualului ultranaţionalist rus Aleksandr Dughin, ale cărui idei se regăsesc în politica promovată în prezent de preşedintele rus Vladimir Putin. Este o ipoteză considerată de experţii occidentali în domeniul serviciilor secrete deopotrivă posibilă şi puţin probabilă, comentează joi France Presse într-o analiză.
Daria Dughina (29 de ani) a fost ucisă sâmbătă în explozia maşinii sale, sub care fusese amplasată o bombă.
Kievul a respins acuzaţiile ruşilor potrivit cărora o femeie de naţionalitate ucraineană a urmărit-o, iar apoi a eliminat-o pe Dughina, după care a fugit în Estonia.
În ipoteza că ar fi putut să o facă: 'Am fi putut transfera 400 de grame de TNT în Rusia? Teoretic, da. Am fi putut fabrica o bombă? Da', afirmă pentru AFP un înalt responsabil din serviciile secrete ucrainene, sub rezerva anonimatului.
Dar 'la ce bun? Nimeni în Ucraina nu ştie cu adevărat cine este Dughin. Cine ar şti de fiica lui? Să o omori nu are sens', susţine acesta.
De la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, Ucraina a avut timp să dezvolte reţele clandestine (de rezistenţă) pe teritoriul ţării vecine, notează AFP.
'Cred că din martie există o structură ucraineană instalată în Rusia, o structură logistică şi (...) operaţională', afirmă Gerald Arboit, expert în serviciile de informaţii la Conservatoire National des Arts et Métiers (CNAM).
Kievul beneficiază de asemenea de 'consilieri americani şi britanici'. Dar, pentru un astfel de proiect, 'erau necesare acţiuni de recunoaştere, de urmărire (a ţintei) şi de aducere pe teren a unei echipe care să înfăptuiască operaţiunea. O singură persoană nu putea să răspundă şi de recunoaştere şi de partea operaţională', adaugă expertul citat, menţionând posibilitatea unui sprijin din partea unor grupări de opoziţie ruse.
De fapt, o astfel de operaţiune este mai ales complexă într-un context de război deschis. 'Asasinarea Dariei Dughina a avut loc la Moscova, zonă în care serviciile ucrainene cu greu ar putea ajunge', apreciază Colin Clarke, director de cercetare la Centrul Soufan, un think-tank din New York.
El consideră această ipoteză puţin probabilă, luând în considerare totuşi că 'forţele speciale sau agenţi de informaţii ucraineni sunt probabil capabili de un astfel de atac'.
Experţii intervievaţi de AFP relevă că asasinarea fiicei unei personalităţi, care în mod cert se pronunţă în sprijinul preşedintelui Vladimir Putin, dar nu neapărat foarte influentă, serveşte cauzei liderului de la Kremlin. De fapt, poate provoca un puternic sentiment de respingere, care ar alimenta, dacă e nevoie, justificările pentru o mobilizare generală în Rusia.
'Nu exclud ca Dughina să fi fost ucisă de ruşi pentru a dezvolta războiul în Ucraina într-un mod neconvenţional', afirmă, sub rezerva anonimatului, un oficial din cadrul comunităţii de informaţii din Franţa.
Un asasinat ţintit, în special asupra unei tinere femei, ar fi pe deasupra contraproductiv pentru imaginea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care mizează pe capitalul său de simpatie pentru a obţine ajutor militar occidental de care are nevoie în faţa forţelor Moscovei.
'Nu văd raţiunea unei astfel de operaţiuni pentru ucraineni, care este extrem de complicat de pus în practică. Şi nu-i văd pe americani şi britanici să-i lase să facă aşa ceva', susţine Alexander Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate şi Strategie din Ierusalim (JISS).
'Totul seamănă cu o manipulare a FSB pentru a slăbi Kievul. Mai ales că Dughin nu are nicio influenţă reală la Kremlin', adaugă el.
Colin Clarke confirmă că un asasinat simbolic efectuat de Kiev nu ar viza probabil acest tip de ţintă şi suspectează o operaţiune 'desfăşurată de o altă entitate', inclusiv din interiorul Rusiei.
În orice caz, acuzaţiile ruse sunt lipsite de substanţă, consideră Alexandre Papaemmanuel, profesor la Institutul de Studii Politice din Paris şi expert în serviciile de informaţii.
'Poate să te surprindă o naraţiune livrată extrem de rapid de serviciile ruse. În general, în cazul unui asasinat politic, anchetele iau mult timp pentru a da rezultate', constată el, observând o propagandă rusă şi prorusă foarte intensă pe acest subiect încă de sâmbătă.
Nathan Sales, consilier la Soufan Group pentru informaţii, se abţine să discute în mod concret despre acest caz, dar recunoaşte că este 'sceptic' faţă de versiunea rusă. 'Ştim că regimul lui Putin a asasinat în trecut cetăţeni ruşi în beneficiul agendelor sale politice interne şi externe perverse', a declarat el pentru AFP.
Dincolo de faptul că Natalia Vovk, ucraineanca căreia FSB îi atribuie asasinarea Dariei Dughina provine din Mariupol - portul ucrainean de la Marea Azov aflat în prezent sub control rusesc după trei luni de asediu -, a reuşit să treacă cu bine de centrele de filtrare ruseşti făcând parte din regimentul Azov, conform versiunii ruse, acest asasinat a avut loc nu departe de reşedinţa preşedintelui Vladimir Putin din Novo-Ogariovo, remarcă Ivan Jdanov, unul din colaboratorii opozantului Aleksei Navalnîi, pe canalul Populiarnaia Politica de pe YouTube. Concluzia sa este că FSB s-a pus singur într-o lumină proastă, demonstrându-şi incapacitatea de vreme ce serviciile secrete ucrainene pot comite un atentat la numai câţiva kilometri de reşedinţa preşedintelui rus, notează Agerpres.
Spania: Sesiune extraordinară în parlament pentru aprobarea planului guvernului de economii de energie
Deputaţii spanioli au început joi dimineaţă o sesiune extraordinară în care vor fi supuse la vot şase proiecte guvernamentale, printre care planul de economii de energie adoptat la începutul lunii de executivul socialistului Pedro Sanchez, transmite AFP.
Conform media spaniole, Partidul Socialist şi partenerul său de coaliţie Podemos (stânga radicală), care nu dispun de majoritate în parlament, păreau totuşi pe cale de a strânge voturile necesare pentru adoptarea acestui text, în ciuda opoziţiei tuturor partidelor de dreapta.
O respingere a acestui decret-lege ar însemna o înfrângere răsunătoare pentru premierul Sanchez, aflat într-un turneu în trei ţări din America Latină.
Măsurile de economisire de energie, care au fost adoptate prin decret şi în majoritatea lor sunt aplicate de la 10 august, intră în cadrul unui plan european de reducere a importurilor de gaz din Rusia din cauza conflictului din Ucraina.
Principalele măsuri sunt limitarea climatizării la 27°C şi, în această iarnă, a încălzirii la 19°C în majoritatea magazinelor, săli de cinema şi de teatru, infrastructuri de transport precum aeroporturi şi gări.
Planul mai prevede că luminile vitrinelor şi iluminatul clădirilor publice vor fi stinse după ora 22.00.
Localurile climatizate sau încălzite ar mai avea obligaţia ca, până la 30 septembrie, să instaleze un mecanism care să asigure închiderea automată a uşilor pentru a împiedica risipa energetică.
Partidul Popular (PP, conservator), principala formaţiune de opoziţie, a acuzat guvernul că a decis aceste măsuri fără consultări cu regiunile şi angajatorii.
Pe lângă planul de economisire a energiei, deputaţii mai sunt chemaţi să adopte un proiect emblematic al guvernului, 'legea de garantare integrală a libertăţii sexuale', care vrea să lupte împotriva violenţelor sexuale şi introduce obligaţia unui consimţământ explicit.
Sesiunea parlamentară a început puţin după ora locală 09.00 şi va dura toată ziua.
Coreea de Sud: Preşedintele Yoon ordonă actualizarea planurilor militare operaţionale ca răspuns la ameninţarea nord-coreeană
Preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a ordonat joi actualizarea planurilor operaţionale ale armatei pentru a răspunde ameninţărilor nucleară şi balistică în creştere din partea Coreei de Nord, a comunicat administraţia sa, transmite Reuters.
Yoon a dat aceste dispoziţii în prima sa vizită într-un buncăr militar din Seul care, în cazul unui război, ar servi ca post de comandă.
Vizita a avut loc pe fondul manevrelor militare sud-coreeano-americane, cele mai ample din ultimii ani, lansate luni.
Exerciţiile, care se vor încheia la 1 septembrie, implică primul antrenament de teren între cele două armate începând din 2017, după ce s-au desfăşurat în format redus în timpul pandemiei de COVID-19 şi sub predecesorul lui Yoon, care a încercat să îmbunătăţească relaţiile cu Coreea de Nord.
Yoon a subliniat că manevrele din acest an se desfăşoară conform unui scenariu modificat şi planurile operaţionale reflectă ameninţările nord-coreene în evoluţie.
'Avem nevoie să pregătim urgent măsuri pentru a garanta vieţile şi bunurile locuitorilor noştri, inclusiv actualizând planurile operaţionale împotriva ameninţărilor nucleare şi cu rachete ale Coreei de Nord care devin o realitate', le-a spus Yoon comandanţilor militari în timpul vizitei.
Coreea de Nord a efectuat teste cu rachete în acest an într-un ritm fără precedent şi este pregătită în orice moment pentru primul său test nuclear începând din 2017, au afirmat oficiali sud-coreeni în această săptămână.
Phenianul a tras două rachete de croazieră de pe coasta vestică săptămâna trecută, după ce Coreea de Sud şi SUA au început pregătirile preliminare pentru exerciţiile militare.
Phenianul a criticat îndelung aceste exerciţii combinate drept o 'politică ostilă' şi o repetiţie pentru invazie.
Yoon le-a ordonat de asemenea comandanţilor militari să accelereze planurile de creare a aşa-numitului sistem 'Kill Chain', destinat să lanseze lovituri preventive împotriva rachetelor şi, posibil, a conducerii de vârf nord-coreene, dacă un atac iminent este detectat, scrie Agerpres.
Preţurile gazelor naturale în Europa, aproape de un nivel record
Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa şi în Asia au urcat aproape de niveluri record, cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii intensificând concurenţa pentru asigurarea livrărilor, transmit DPA şi Bloomberg.
Joi dimineaţa, la hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazul natural în Europa, cotaţiile au urcat cu peste 6%, ajungând la aproape 316 euro pentru un Megawatt oră (MWh), după ce miercuri s-a înregistrat un avans de 13%. În primăvară, la hub-ul TTF de la Amsterdam, cotaţiile au atins nivelul record de aproape 335 de euro pentru un Megawatt oră (MWh).
Cotaţiile futures pentru gazele naturale lichefiate (GNL) din Asia au urcat cu 18%, aproape de un nivel record.
În ultimele săptămâni, piaţa s-a înăsprit şi mai mult, deoarece vremea extrem de călduroasă şi uscată a întrerupt transportul combustibilului pe fluvii şi a limitat producţia de energie hidro şi nucleară. Ca rezultat, cererea pentru gaze este în creştere, într-un moment în care livrările din Rusia sunt în scădere.
În Europa, preţurile la gaze sunt de peste zece ori mai ridicate decât media din această perioadă a anului, destabilizând economiile, subminând euro şi sporind presiunile asupra politicienilor pentru a atenua impactul inflaţiei ridicate. Perturbările din aprovizionare s-au intensificat săptămâna aceasta, sporind concurenţa cu Asia pentru asigurarea livrărilor.
Aprovizionare cu gaze ruseşti rămâne la un nivel redus, iar în septembrie sunt aşteptate fluxuri mai scăzute din Norvegia, din cauza lucrărilor de mentenanţă.
"Pur şi simplu Europe nu are acces la livrări alternative, pentru a compensa declinul aprovizionării cu gaze ruseşti. Gazele naturale lichefiate au ajutat la umplerea depozitelor europene de gaze", a apreciat Samantha Dart, director în cadrul Goldman Sachs Group Inc.
În ultimul an, preţul ridicat a forţat deja închiderea a aproximativ jumătate din topitoriile de zinc şi aluminiu din Europa, dar şi mai multe se pregătesc de închidere.
Rusia oferă asiaticilor contracte de petrol pe termen lung cu un discount de până la 30%
Rusia a abordat câteva ţări din Asia pentru a le oferi posibile contracte de petrol pe termen lung cu un discount de până la 30%, a anunţat Bloomberg citând un oficial occidental, transmite Reuters.
Discuţiile ar putea reprezenta un indiciu că Rusia încearcă să evite discuţiile din G7 privind crearea unei excepţii pentru iminentele sancţiuni UE impuse împotriva petrolului rusesc, a declarat oficialul pentru Bloomberg.
Sub presiunea sancţiunilor occidentale, Rusia exportă mai mult combustibil în Asia şi spre alte pieţe îndepărtate, conform datelor Refinitiv şi ale traderilor.
Uniunea Europeană şi-a redus din martie importurile de produse petroliere ruseşti şi a fost de acord cu o interzicere completă din februarie 2023. În august, exporturile de păcură din Rusia spre Ţările de Jos şi Estonia au scăzut la zero, de la 365.000 tone şi, respectiv, 170.000 tone în iulie.
Livrările de combustibil spre Singapore din porturile ruseşti ar putea depăşi luna aceasta 350.000 tone, după ce nu au existat livrări în iunie şi iulie.
În iulie, Reuters anunţa, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că UE ar putea interzice importul şi tranzitul unor combustibili din Rusia cu şase luni înainte de data planificată.
Rusia şi-a menţinut poziţia de cel mai mare furnizor de petrol al Chinei pentru a treia lună consecutiv în iulie, cumpărătorii chinezi sporind livrările la preţuri reduse şi reducând achiziţiile mai scumpe din ţări ca Angola şi Brazilia.
Sancţiunile occidentale impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei au determinat mulţi importatori de petrol să taie legăturile comerciale cu Moscova, astfel încât preţurile spot pentru ţiţeiul rusesc au scăzut semnificativ. În februarie, în urma întâlnirii dintre oficialii ruşi şi chinezi, cele două ţări au anunţat că prietenia lor "nu are limite".
Datele Administraţiei Vămilor din China arată că importurile de petrol rusesc, inclusiv livrările prin conducta East Siberia Pacific Ocean (ESPO) şi cele pe mare din porturile ruseşti, au totalizat 7,15 milioane de tone luna trecută, un avans de 7,6% faţă de anul trecut.
Totuşi, livrările ruseşti în iulie, echivalentul a aproximativ 1,68 milioane de barili pe zi (bpd), sunt sub nivelul record din mai, de aproape două milioane bpd. China este cel mai mare cumpărător de petrol rusesc.
10 ani de la moartea lui Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună
Astronautul Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Lună, s-a născut la 5 august 1930, la ferma bunicilor săi, în apropiere de Wapakoneta (statul Ohio), potrivit armstrongmuseum.org.
A fost pasionat din copilărie de expediţiile de cercetaş, de zboruri şi de construirea aparatelor de zbor. La vârsta de 14 ani a luat cursuri de zbor, procurându-şi banii necesari muncind într-o farmacie.
La 16 ani obţine brevetul de pilot. După absolvirea studiilor liceale la Wapakoneta, se înscrie la Academia de Marină a Universităţii Purdue, din Lafayette (statul Indiana). După doi ani, în 1949, îşi satisface serviciul militar la baza Pensacola din Florida, în cadrul unităţilor de paraşutişti ale forţelor navale, fiind mobilizat pe frontul din Coreea, unde a participat la 78 de campanii.
În 1952, revine la universitate pentru încheierea studiilor, predând, în acelaşi timp, matematica. Conform www.nasa.gov, în 1955, obţine titlul de Bachelor of Science. În acelaşi an, după absolvire, Neil Armstrong devine pilot de încercare, membru al NACA (National Commitee for Aeronautics), mai întâi la Laboratorul de propulsii Lewis din Cleveland (Ohio), apoi la Staţia NACA pentru zboruri rapide a bazei aeriene Edwards, California. Transferat la NASA, şi-a continuat activitatea ca pilot de încercare în cadrul secţiei pentru testarea avioanelor de vânătoare F-100, F-101, F-102, F-104, B-47.
După şapte ani de activitate ca pilot de încercare şi 2.600 ore de zbor, Neil Armstrong se înscrie pentru programul de astronauţi al SUA, fiind acceptat în 1962. La 16 martie 1966, a fost, alături de David R.Scott, pilot-şef pe nava spaţială GEMINI 8, care a efectuat primele manevre de andocare cu o rachetă AGENA. În momentul în care defecţiunea tehnică a făcut ca nava să fie pe punctul de a scăpa de sub control, Armstrong a reuşit readucerea pe traiectoria normală, asigurând amerizarea în condiţii de siguranţă. În 1968, prezenţa sa de spirit l-a salvat de la o moarte sigură, reuşind să se paraşuteze, înainte de prăbuşirea unei rachete de aselenizare, cauzată de o defecţiune tehnică la un zbor de rutină.
Neil Armstrong a fost comandantul navei Apollo 11, care la 16 iulie 1969 a fost lansată de la baza Cape Kennedy. La 20 iulie 1969, Neil Armstrong a fost primul pământean care a păşit pe Lună, moment în care a rostit faimoasele cuvinte: Un pas mic pentru (un) om, un salt uriaş pentru omenire. A fost urmat de Buzz Aldrin, conform unei înţelegeri mai vechi între cei doi, după cum scria un alt astronaut participant la misiunea Apollo 11, Michael Collins, în 1974, în cartea sa Carrying the Fire. Au fost amplasate pe Lună instalaţii de cercetare, fiind prelevate probe de praf selenar; totodată, a fost dezvelită o placă memorială, rămânând înfipt în solul selenar un drapel al SUA. Întoarcerea modulului Eagle, recuplarea cu nava, îmbarcarea astronauţilor şi întoarcerea pe Terra au decurs conform planului. Aterizarea pe Terra a avut loc la 24 iulie 1969.
Neil Armstrong a fost numit preşedinte al Consiliului Naţional Consultativ al Corpului de Pace, apoi director al Biroului aeronautic al NASA de la Washington. În 1971, a devenit profesor de inginerie spaţială la Universitatea din Cincinatti. Din 1979, s-a consacrat în special carierei economice, fiind membru în consiliile de administraţie ale mai multor firme, înfiinţând mai multe companii.
La bordul portavionului Hornet, preşedintele Richard Nixon i-a felicitat personal pe cei trei astronauţi. Armstrong, Aldrin şi Collins au fost primiţi cu aplauze la New York, Chicago şi Los Angeles, unde preşedintele a oferit o recepţie în onoarea lor. Ca o recunoaştere a realizării astronauţilor americani, în 1973, mineralogii sovietici au numit un nou mineral descoperit în deşertul Gobi - armstrongit.
Neil Armstrong a fost distins, printre altele, cu Medalia pentru Pace a preşedintelui SUA, Medalia NASA pentru servicii deosebite, medalia de aur Hubbard a Societăţii Naţionale de Geografie, Medalia de onoare pentru cercetare spaţială a Congresului SUA. A fost membru al Academiei Naţionale de Inginerie, al Societăţii Piloţilor Experimentali, al Institutului American şi membru de onoare al Federaţiei Internaţionale de Astronautică. Conform www.nasa.gov, Neil Armstrong a primit distincţii din partea a 17 ţări.
A avut doi fii, Eric (născut în 1957) şi Mark (născut în 1963). A murit la 25 august 2012.
SUA condamnă planul Rusiei de a organiza procese la Mariupol pentru a-i judeca pe prizonierii de război ucraineni
SUA au condamnat miercuri planul Rusiei de a organiza procese la Mariupol, oraş capturat în luna mai, pentru a-i judeca pe prizonierii de război ucraineni, subliniind caracterul lor "nelegitim", relatează AFP.
"Aceste procese-spectacol sunt nelegitime şi o parodie a justiţiei şi le condamnăm ferm", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, într-un comunicat.
Potrivit Washingtonului, Moscova vizează să "deturneze" atenţia comunităţii internaţionale de la "atrocităţile comise de forţele ruse în Ucraina" de la invazia rusă a acestei ţări, la 24 februarie.
"Toţi membrii forţelor armate ucrainene, inclusiv voluntarii ucraineni şi străini, au dreptul la statutul de prizonier de război dacă sunt capturaţi şi trebuie să fie trataţi şi protejaţi de acest statut, în conformitate cu Convenţiile de la Geneva", se arată în comunicatul care cere Moscovei "să respecte obligaţiile care îi revin în temeiul dreptului internaţional".
ONU şi-a exprimat marţi o îngrijorare similară, subliniind că este interzisă înfiinţarea de tribunale doar pentru a judeca astfel de cazuri.
Armata americană a anunţat că a răspuns la tiruri cu rachete care au vizat-o în nord-estul Siriei
Armata americană a anunţat miercuri că a răspuns la tiruri cu rachete care au vizat-o în nord-estul Siriei, omorând "două sau trei persoane suspectate că ar fi militanţi susţinuţi de Iran şi că au comis unul dintre atacuri", relatează AFP.
"Forţele americane au răspuns astăzi la tiruri de rachete în două locaţii din Siria, distrugând trei vehicule şi echipament folosit pentru lansarea unora dintre rachete", a precizat într-un comunicat Comandamentul armatei americane pentru Orientul Mijlociu (Centcom).
"Evaluările iniţiale indică faptul că două sau trei persoane suspectate că sunt militanţi susţinuţi de Iran şi că au comis unul dintre atacuri au fost ucise în timpul ripostei americane", se arată în comunicat.
Cu o zi înainte, Statele Unite anunţaseră că au bombardat baze ale miliţiilor pro-iraniene din estul ţării. Iranul a negat apoi orice legătură cu grupurile armate vizate de aceste atacuri aeriene.
"Statele Unite nu încearcă să intre în conflict cu Iranul, dar vom continua să luăm măsurile necesare pentru a ne proteja şi a ne apăra poporul", a declarat miercuri armata americană.
Atacurile cu rachete au început în jurul orei locale 19.20, ora locală, "în perimetrul" bazei americane Conoco, apoi în cel din Green Village, a precizat Centcom.
Prima doamnă a SUA, testată din nou pozitiv pentru COVID-19
Prima doamnă a SUA, Jill Biden, a fost din nou testată pozitiv pentru coronavirus, după ce se vindecase la începutul acestei luni, relatează miercuri dpa.
Jill Biden, în vârstă de 71 de ani, nu are simptome, dar a suferit un "recul" şi va reveni la izolare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt, Kelsey Donohue.
Preşedintele Joe Biden a fost testat negativ pentru coronavirus miercuri, a spus Casa Albă. Cu toate acestea, ca persoană de contact, preşedintele SUA va fi testat mai frecvent şi va purta mască atunci când se află alături de alte persoane, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
