Azi, în lume. Știrile zilei de 22 noiembrie
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Andreea Ditcov
WhatsApp
Sursă foto: Unsplash
Sursă foto: Unsplash
DC News vă aduce cele mai importante știri din lume. Iată ce ar trebui să știi!

Preşedintele Rusiei se va întâlni cu mamele rezerviştilor mobilizaţi să lupte în Ucraina (Kremlin)

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se va întâlni în această săptămână cu mamele soldaţilor rezervişti chemaţi să lupte în Ucraina, a anunţat marţi Kremlinul, pe fondul plângerilor continue privind problemele legate de mobilizare. "Într-adevăr, o astfel de întâlnire este planificată, putem confirma", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Preşedintele organizează adesea astfel de întâlniri, dar nu toate sunt publice. În orice caz, preşedintele primeşte informaţii de primă mână despre starea reală a lucrurilor", a mai spus Peskov, dar nu a precizat data exactă la care Vladimir Putin se va întâlni cu mamele rezerviştilor.

Gărzile Revoluţionare din Iran au lansat atacuri împotriva kurzilor din Kurdistanul irakian

Gărzile Revoluţionare ale Iranului au derulat marţi o operaţiunea care a vizat o bază a celor pe care îi consideră "terorişti" din regiunea Kurdistan din Irak, utilizând în operaţiune rachete şi drone kamikaze, a anunţat agenţia semi-oficială iraniană de presă Tasnim. "În operaţiunea de astăzi, baza unui grup terorist separatist de lângă Kirkuk, cunoscut sub numele de Partidul Kurdistanului Liber, a fost ţinta unor atacuri cu rachete şi drone kamikaze", a precizat Tasnim. Teheranul acuză grupările kurde iraniene care s-au refugiat în Kurdistanul irakian că au instigat protestele naţionale care au cuprins Iranul, declanşate de moartea lui tinerei kurde Mahsa Amini. În vârstă de 22 de ani, Mahsa Amini a murit în custodia poliţiei iraniene a moralităţii pe 16 septembrie.

EBU a anunţat modificări majore la sistemul de vot în competiţia Eurovision

Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU) a anunţat marţi schimbări majore privind sistemul de vot în cadrul competiţiei Eurovision. Pentru prima dată, telespectatorii din ţările care nu au candidaţi înscrişi în competiţie vor putea totuşi să voteze online. Juriile profesioniste din industria muzicii vor fi în continuare implicaţi în finala Eurovision, subliniază BBC.

Poliţistul bulgar rănit în accidentul cu microbuzul cu migranţi a fost operat şi plasat în comă indusă

Poliţistul bulgar grav rănit în accidentul cu microbuzul cu migranţi ilegali a fost supus unei intervenţii de urgenţă la Spitalul "Sf.Anna" din Sofia. Directorul executiv al spitalului, Slavcio Bliznakov, a raportat că poliţistul a avut un traumatism cranio-cerebral grav cu leziuni la nivelul creierului. După intervenţie, a fost dus la secţia de terapie intensivă, fiind plasat în comă indusă timp de 24 de ore, iar în această perioadă, se va afla sub supraveghere medicală permanentă. Leziunea cerebrală este foarte gravă, dar detalii despre starea poliţistului sunt aşteptate mai târziu. Şoferul microbuzului şi trei dintre migranţi au fost, de asemenea, internaţi la Spitalul "Sf. Anna", starea lor fiind mai bună. Amintim ca ofiţerul de poliţie a fost rănit într-un accident în care a fost implicat un microbuz cu migranţi ilegali.

Ucraina - Percheziţii la o companie cu acţionariat rusesc

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) efectuează, marţi, percheziţii la sediul companiei VS Energy, care acoperă 10% din piaţa energetică ucraineană. Potrivit rapoartelor din presă, compania deţine acţiuni în Hersonoblenergo, Kirovohradoblenergo, Jitomiroblenergo, Rivneoblenergo şi Cernivţioblenergo. Până în 2020, Aleksandr Babakov, Evgheni Ghiner şi Mihail Voevodin au fost acţionari ai VS Energy, dar, în mai 2022, compania a anunţat că nu are nicio legătură cu aceştia. Cei trei oligarhi ruşi sunt vizaţi de sancţiuni, astfel că SBU are tot dreptul să efectueze percheziţii.

Un incendiu produs în provincia chineză Hanan a ucis 36 de persoane

Un incendiu produs într-o fabrică din provincia chineză Hanan a ucis 36 de persaone. Altele două sunt încă date dispărute, în urma focului izbucnit în oraşul Anyang. Presa de stat a informat că presupuşii vinovaţi au fost arestaţi.

Autorităţile indoneziene trimit noi echipe de salvare în zonele afectate de cutremur

Autorităţile indoneziene trimit noi echipe de salvare şi echipamente grele în zonele cele mai grav afectate de un cutremur devastator care s-a produs luni. Agenţia Naţională pentru Dezastre Naturale a comunicat că aproximativ 100 de persoane au fost declarate decedate în provincia Java de Vest. Oficialii regionali au afirmat că numărul este mai mare. Problema este că zona este situată pe coasta unui munte, aşadar deşi este aproape de Jakarta, este dificil de ajuns în aceste sate, care se bazează pe un singur drum, în prezent inaccesibil, din cauza alunecărilor de teren.

Guvernul nipon a iniţiat o investigaţie oficială asupra Bisericii Unificării

Guvernul nipon a iniţiat o investigaţie oficială asupra Bisericii Unificării. Anunţul urmează unor luni în care au fost descoperite informaţii despre legăturile dintre grupul religios şi Partidul Liberal Democrat al premierului Fumio Kishida. Un ministru a declarat că Biserica are timp până pe 9 decembrie să răspundă întrebărilor legate de finanţele şi organizarea sa.

Evitaţi escaladarea situaţiei din Kosovo, NATO şi KFOR rămân vigilente - declară secretarul general NATO

După eşuarea negocierilor de la Bruxelles dintre Belgrad şi Pristina pe problema plăcuţelor de înmatriculare, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că trebuie evitată escaladarea situaţiei din Kosovo. "Am discutat cu (şeful diplomaţiei europene) Josep Borrell. Suntem dezamăgiţi că nu s-a putut rezolva diferendul privind reînmatricularea vehiculelor" - a postat Stoltenberg pe Twitter, adăugând că "acum este nevoie de responsabilitate şi soluţii pragmatice", iar "escaladarea trebuie evitată". "NATO şi KFOR rămân vigilente" - a adăugat secretarul general NATO.

Şase directori şi redactori ai ziarului 

Şase directori executivi şi redactori de la fostul ziar din Hong Kong 'Apple Daily' au pledat vinovaţi de conlucrarea cu forţe străine. Acuzaţiile au fost aduse în conformitate cu legea pentru securitate naţională impusă de Beijing. Cei şase sunt acuzaţi că au solicitat ţărilor străine să iniţieze acţiuni ostile împotriva guvernului chinez, inclusiv impunerea de sancţiuni. Procurorii susţin că unii dintre acuzaţi vor depune mărturie în cadrul procesului fondatorului ziarului, Jimmy Lai, în luna decembrie. Este de aşteptat ca el să pledeze nevinovat pentru aceeaşi acuzaţie.

Regele Charles va găzdui prima vizită de stat, cea a preşedintelui Africii de Sud

Regele Charles va găzdui prima vizită de stat de la urcarea sa pe tronul Marii Britanii, când îl va primi marţi pe preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa la Palatul Buckingham. Charles, în vârstă de 74 de ani, a jucat un rol principal în multe dintre vizitele oficiale ale celor 112 şefi de stat străini în timpul celor şapte decenii de domnie ale mamei sale, Regina Elisabeta, dar va participa la ceremonia tradiţională pentru prima dată în timpul domniei sale. Ultima vizită de stat găzduită de Elisabeta a fost cea a fostului preşedinte al SUA, Donald Trump şi a soţiei sale, Melania, în 2019. Cyril Ramaphosa şi soţia sa au sosit luni, dar vor fi întâmpinaţi oficial de fiul cel mare şi moştenitorul lui Charles, Prinţul William şi de soţia sa Kate, în dimineaţa următoare, la începutul oficial al călătoriei sale de două zile.

Vizita va include un ceremonial de bun venit din partea regelui şi a soţiei sale Camilla, regina consoartă şi o procesiune de trăsuri de-a lungul The Mall până la Palatul Buckingham, unde va avea loc un banchet măreţ în onoarea preşedintelui. Dl Ramaphosa va vizita, de asemenea, Westminster Abbey, pentru a depune o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut şi pentru a vedea piatra memorială dedicată fostului preşedinte sud-african Nelson Mandela. El se va adresa, de asemenea, parlamentarilor şi se va întâlni cu premierul Rishi Sunak.

"Aştept cu nerăbdare să-l întâmpin pe preşedintele Ramaphosa la Londra săptămâna aceasta pentru a discuta despre cum putem aprofunda parteneriatul dintre cele două mari naţiuni ale noastre şi să valorificăm oportunităţile comune, din comerţ şi turism şi securitate şi apărare", a spus dl Sunak înaintea vizitei. Ultima vizită de stat în Marea Britanie a unui lider din Africa de Sud a fost cea a preşedintelui Jacob Zuma, în 2010, când a fost întâmpinat de Charles şi Camilla la începutul călătoriei.

Rebelii columbieni din gruparea ELN au început negocierile de pace, sperând să pună capăt la şase decenii de război

Negociatorii din guvernul columbian şi cei din grupul de gherilă de stânga Armata Naţională de Eliberare (ELN) au început luni discuţii de pace, primul pas major în cadrul eforturilor preşedintelui Gustavo Petro de a pune capăt celor aproape 60 de ani de război. Domnul Petro, un fost membru al grupării insurgente M-19, care a preluat mandatul în luna august, a promis că va aduce "pacea totală" în Columbia prin negocieri cu rebelii şi bandele criminale implicate în traficul de droguri şi minerit ilegal.

"Nu ne putem vedea unii pe alţii ca pe inamici, munca pe care o avem este una de reconciliere", a declarat negociatorul ELN Pablo Beltran. "Sperăm să nu înşelăm aceste aşteptări de schimbare". Discuţiile - care au început în capitala Venezuelei, Caracas - vor avea loc, rotativ, în ţările garante Venezuela, Cuba şi Norvegia, potrivit guvernului columbian. "Ne angajăm să discutăm cu o organizaţie care doreşte la rândul ei pacea", a declarat negociatorul şef al guvernului, Otty Patino.

"Vom ajunge într-un port sigur...o pace adevărată". Delegaţiile au avut prima întâlnire luni, a declarat înaltul comisar pentru pace din Columbia, Danilo Rueda. Încercările anterioare de negocieri cu ELN, care are aproximativ 2.400 de combatanţi şi a fost fondată în 1964 de preoţi catolici radicali, nu au avansat, parţial din cauza disidenţei din rândurile sale. Liderii au spus că grupul este unit, dar nu este clar cât de multă influenţă deţin negociatorii asupra unităţilor active. O mare parte din membrii echipei de negocieri a ELN sunt mai în vârstă decât mulţi dintre membrii săi. Negocierile nu înseamnă suspendarea operaţiunilor militare împotriva rebelilor, a declarat luni, mai devreme, ministrul columbian al apărării, Ivan Velasquez.

Discuţiile dintre ELN şi guvernul lui Juan Manuel Santos au început în 2017 în Ecuador, mutându-se ulterior în Cuba, dar au fost anulate în 2019 de succesorul domnului Santos, Ivan Duque, deoarece ELN a refuzat să oprească ostilităţile şi a ucis 22 de cadeţi ai poliţiei. Gustavo Petro a promis, de asemenea, că va implementa pe deplin un acord de pace din 2016 cu rebelii Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), acum demobilizaţi. Peste 450.000 de oameni au fost ucişi în cele şase decenii de conflict intern din Columbia.

 

Elon Musk amână sine die lansarea noului sistem de autentificare pe Twitter

 

Elon Musk a anunţat că lansarea noului sistem de autentificare a conturilor pe Twitter, care urma să constea într-un abonament plătit, va fi amânată până la o dată ce nu a fost deocamdată stabilită, informează AFP.

"Noua lansare a Blue Verified a fost amânată până când va exista o încredere mare în stoparea tacticilor de uzurpare a identităţii", a scris pe Twitter noul CEO al acestei reţele de socializare în noaptea de luni spre marţi.

"Vom folosi, probabil, o culoare diferită pentru companii faţă de cea pentru indivizi", a adăugat el. 
Elon Musk a anunţat săptămâna trecută că acest nou sistem de autentificare urma să fie lansat pe 29 noiembrie.

Abonamentul, destinat tuturor utilizatorilor de Twitter pentru suma de 8 dolari pe lună, făcea partea din marile proiecte ale miliardarului de origine sud-africană după ce acesta a cumpărat reţeaua de socializare la sfârşitul lunii octombrie.

O primă activare a serviciului la începutul lunii noiembrie, implementată doar pe iPhone-uri, a provocat un adevărat haos pe reţea, după apariţia unui număr mare de conturi false, administrate de persoane care pretindeau că erau celebrităţi sau diverse companii cunoscute.

Noul sistem a fost atunci suspendat. În paralel, Twitter a promovat folosirea unei embleme gri, "Oficial", pentru desemnarea conturilor notorii. Elon Musk a decis să o suprime însă chiar în ziua lansării sale, înainte ca directoarea departamentului "Produse în dezvoltare" din cadrul Twitter să intervină şi să explice faptul că acea emblemă va fi rezervată, într-o primă perioadă, guvernelor şi organizaţiilor.

 

Schimbări majore în procedura de votare la concursul Eurovision 2023

 

Telespectatorii din ţările care nu participă la Eurovision vor putea pentru prima dată în istoria concursului să îşi voteze artiştii preferaţi începând cu ediţia din 2023, au anunţat marţi organizatorii acestei competiţii muzicale, informează Reuters.

Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU) a precizat că votul din "restul lumii" îi va permite publicului să îşi consolideze puterea de a influenţa rezultatul concursului şi să recunoască adresabilitatea globală a concursului, care a înregistrat anul trecut o audienţă TV de peste 160 de milioane de telespectatori.

Telespectatorii vor putea să voteze pe o platformă online securizată, iar lista completă cu ţările eligibile va fi publicată cu puţin timp înaintea concursului, organizat de obicei în luna mai.

"Voturile din ţările care nu participă la concurs vor fi combinate pentru a crea un set de punctaje cu aceeaşi pondere ca o ţară care participă atât în semifinală, cât şi în marea finală", au anunţat reprezentanţii EBU. Concursul Eurovision 2023 va fi organizat în oraşul Liverpool din nordul Angliei în numele ţării câştigătoare din acest an, Ucraina.

 

Plafonarea preţului gazelor în UE va fi valabilă un an, ţările membre nu au ajuns la un acord cu privire la preţ

 

Comisia Europeană a propus introducerea unui plafon de preţ la gaze naturale valabil timp de un an, începând cu 1 ianuarie 2023, potrivit unei variante de lucru a unui act legislativ consultat de Reuters, care nu include deocamdată un preţ concret.

Ideea plafonării preţului gazelor naturale provoacă, de mai multe luni, diviziuni în rândul statelor membre. Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene va fi dezbătută de miniştrii europeni ai Energiei la reuniunea lor de joi.

Un oficial UE a dezvăluit pentru Reuters că Executivul comunitar va propune un nivel de preţ mai mare decât cel dorit de statele membre care susţin introducerea unui plafon.

Un diplomat din rândul statelor care militează pentru un plafon susţine că majoritatea acestor state ar dori o limită stabilită în jurul valorii de 150-180 de euro pentru Megawatt oră (MWh) iar plafonul să fie activat de mai multe ori în decursul unui an. "Altfel, vom avea un plafon pe hârtie care în practică nu va fi aplicat niciodată", a apreciat diplomatul care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

În schimb, în varianta de lucru a actului legislativ consultat de Reuters, care trebuie să fie aprobat de statele membre pentru a intra în vigoare, se subliniază că mecanismul de corectare a pieţei este destinat să evite o repetare a creşterii explozive a preţurilor înregistrată în luna august, când la hub-ul de gaze TTF cotaţiile cu livrare în luna următoare s-au apropiat de 314 euro pentru un Megawatt oră (MWh) în data de 26 august şi ulterior au rămas deasupra nivelului de 225 euro/MWh timp de două săptămâni.

 

Preşedintele Adunării Naţionale propune o reuniune a şefilor de parlament din Bulgaria, România, Croaţia, Olanda şi Austria

Preşedintele Adunării Naţionale a Bulgariei, Vejdi Raşidov, propune o întâlnire a şefilor de parlament din Bulgaria, România şi Croaţia cu omologii lor din Olanda şi Austria, a anunţat marţi, într-un comunicat de presă, Parlamentul bulgar.

Scopul întâlnirii este de a-i informa pe cei mai importanţi legislatori olandezi şi austrieci cu privire la eforturile şi pregătirea celor trei ţări de a adera la spaţiul Schengen.

Raşidov a făcut această propunere în timpul unei întâlniri bilaterale cu preşedintele Parlamentului croat, Gordan Jandrokovic, la Strasbourg, unde cei doi au participat la o ceremonie care a marcat cea de-a 70-a aniversare a Parlamentului European.

În cadrul întâlnirii cu omologul său croat, Raşidov a subliniat că Bulgaria îndeplineşte de mult timp toate condiţiile de aderare la spaţiul Schengen, stabilite în mod repetat de Comisia Europeană şi de Parlamentul European. "Bulgaria este un stat membru al UE onest şi loial. Nu este corect ca cerinţe politice suplimentare, care nu au fost stabilite pentru alte ţări înaintea noastră, să fie stabilite pentru ţara noastră", a argumentat preşedintele Adunării Naţionale.

În concluzie, Raşidov şi-a reiterat rezervele cu privire la o posibilă decuplare a Bulgariei, României şi Croaţiei în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie. 

 

Comisia Europeană consideră că sunt necesare bilanţuri aprofundate pentru 17 state membre, inclusiv România

Comisia Europeană a lansat, marţi, ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2023.

Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2022, care au arătat că, după un prim semestru puternic, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă. Deşi măsurile de politică rapide şi bine coordonate din timpul pandemiei de COVID-19 dau roade, consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia constituie provocări multiple şi complexe pentru UE. Preţurile record la energie, ratele ridicate ale inflaţiei, deficitele de aprovizionare, creşterea nivelului datoriei şi creşterea costurilor îndatorării afectează activitatea întreprinderilor şi erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor.

Aceste provocări necesită acţiuni coordonate pentru a asigura o aprovizionare cu energie adecvată şi la preţuri accesibile, pentru a menţine stabilitatea economică şi financiară şi pentru a proteja gospodăriile şi întreprinderile vulnerabile, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea finanţelor publice. În acelaşi timp, sunt necesare acţiuni rapide pentru a stimula creşterea potenţială şi crearea de locuri de muncă de calitate şi pentru a realiza tranziţia verde şi tranziţia digitală. Coordonarea politicilor economice prin intermediul semestrului european va ajuta statele membre să atingă aceste obiective prin stabilirea de priorităţi şi prin furnizarea de orientări clare şi bine coordonate în materie de politici pentru anul următor.

Printre documentele prezentate marţi de executivul comunitar se numără şi "Raportul privind mecanismul de alertă", un exerciţiu de examinare în vederea detectării riscurilor privind potenţiale dezechilibre macroeconomice. Raportul identifică statele membre pentru care sunt necesare bilanţuri aprofundate pentru a evalua dacă acestea sunt afectate de dezechilibre care necesită măsuri de politică.

Raportul privind mecanismul de alertă din acest an concluzionează că sunt justificate bilanţuri aprofundate pentru 17 state membre: Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Ţările de Jos, Portugalia, România, Spania şi Suedia (care au făcut obiectul unui bilanţ aprofundat în ciclul anual anterior de supraveghere în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice), precum şi Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg şi Slovacia (care nu au făcut obiectul unui bilanţ aprofundat în 2021/2022).

 

Alertă de secetă şi restricţii de apă la Barcelona

 

După mai multe luni cu precipitaţii reduse, oraşul Barcelona va fi plasat pentru prima dată după 2008 sub incidenţa unei alerte de secetă, care implică şi restricţii de utilizare a apei, au anunţat marţi autorităţile locale spaniole, citate de AFP.

"Lipsa ploilor de mai multe luni ne obligă să luăm noi decizii pentru a minimiza consecinţele acestei secete", a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului regional catalan, Patricia Plaja, într-o conferinţă de presă.

Barcelona şi regiunea sa limitrofă vor fi plasate sub incidenţa unei alerte de secetă începând de vineri, adăugându-se astfel altor zone din Catalonia. 80% dintre locuitorii acestei regiuni vor fi vizaţi de noua alertă. Este pentru prima dată după anul 2008 când măsura a fost adoptată în Barcelona, al doilea oraş ca mărime din Spania.

Alerta de secetă implică şi restricţii de utilizare a apei pentru agricultori, crescători de animale şi patronii de companii din sectorul industrial. De asemenea, este interzisă umplerea piscinelor. Însă nu există o raţionalizare pentru uz casnic, au precizat autorităţile spaniole.

Deşi previziunile pe termen mediu privind precipitaţiile "nu sunt rele", contextul "îngrijorător" trebuie să facă populaţia să îşi schimbe obiceiurile de consum pentru a nu mai risipi apa, a avertizat Patricia Plaja.

"Catalonia se va confrunta de acum înainte cu perioade de secetă mai lungi şi mai intense", a adăugat ea. Spania, aflată în prima linie a ţărilor afectate de schimbările climatice din Europa, a raportat cea mai călduroasă lună octombrie de la începutul măsurătorilor sale meteorologice din 1961, după o vară marcată de mai multe valuri de căldură şi incendii devastatoare.

Analizat prin prisma perioadei ianuarie-octombrie, 2022 a ocupat locul al patrulea în topul celor mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor meteorologice spaniole, cu un nivel pluviometric situat cu 26% sub media multianuală.

Nivelul rezervoarelor de apă ale ţării se aflau la jumătatea lunii noiembrie la doar 32,5% din capacitatea lor totală, potrivit Guvernului central de la Madrid.

 

Eurodeputaţi austrieci susţin extinderea Schengen şi îl critică pe ministrul de interne Gerhard Karner

 

Deputaţi austrieci din Parlamentul European au criticat marţi poziţia ministrului austriac de interne, Gerhard Karner, care s-a opus extinderii Spaţiului Schengen, informează agenţia croată de presă HINA.

Criticile ministrului Karner, în special în ceea ce priveşte Croaţia, sunt complet eronate, a declarat eurodeputatul Andreas Schneider, din partea Partidului Social Democrat din Astria (SPO).

El a adăugat că există unele probleme nerezolvate în ceea ce priveşte Bulgaria, dar că nu ar trebui să se pună în discuţie extinderea Schengen. Parlamentul European a aprobat intrarea Bulgariei, Croaţiei şi României în Spaţiul Schengen şi nu există nicio modificare în acest sens, a declarat eurodeputatul Lukas Mandl de la Partidul Popular din Austria (OVP).

De asemenea, el a afirmat că este nevoie de un semnal serios pentru a accelera procesul de îmbunătăţire a politicilor de migraţie şi azil în UE. În schimb, europarlamentarul Herald Vilimsky de la Partidul Libertăţii din Austria (FPO), un partid populist de dreapta, a declarat că nu este în favoarea extinderii spaţiului Schengen.

Schengen nu este un concept potrivit pentru situaţia actuală. Frontierele externe ale UE nu sunt suficient de protejate, motiv pentru care statele membre ale UE trebuie să îşi păstreze dreptul de a-şi proteja frontierele, a declarat Vilimsky.

Eurodeputaţii sunt reuniţi în şedinţă plenară la Strasbourg până joi. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a opus în mai multe rânduri în ultimele zile extinderii Spaţiului Schengen, afirmând că acesta nu funcţionează, după cum o dovedeşte numărul crescut de solicitanţi de azil în Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer urmează să viziteze miercuri Croaţia, iar unul dintre principalele subiecte ale discuţiilor sale cu oficialii croaţi va fi prevenirea migraţiilor ilegale şi aderarea Croaţiei la Spaţiul Schengen.

 

Ucraina: Lupte în curs de desfăşurare la capul Kinburn, la sud de Nikolaev

Lupte erau în curs de desfăşurare marţi între forţele ucrainene şi cele ruse la capul Kinburn, o fâşie de pământ îngustă situată la extremitatea malului stâng al Niprului în sudul Ucrainei, la sud de Nikolaev (Mikolaiv), potrivit autorităţilor ucrainene, citate de AFP.

"Ne rămân trei localităţi de cucerit în peninsula Kinburn" înainte de a elibera în întregime regiunea Nikolaev (sud), a afirmat marţi guvernatorul regiunii, Vitali Kim. Purtătoarea de cuvânt a Comandamentului sud al armatei ucrainene, Natalia Gumeniuk, indicase luni că o "operaţiune militară este în curs de desfăşurare în peninsula Kinburn, 'în tăcere'".

"Continuăm să luptăm. De îndată ce va exista un rezultat, îl vom raporta", a asigurat ea, fără a oferi mai multe detalii despre ostilităţile în curs. Preluarea de către armata ucraineană a ultimelor trei sate din regiunea Nikolaev din mâinile ruşilor ar marca o victorie importantă pentru Kiev, la câteva zile după ce a alungat trupele Moscovei din Herson, principalul oraş ocupat până atunci.

Eliberarea acestei fâşii de uscat va permite forţelor armate ale Ucrainei să-şi îmbunătăţească poziţiile în zonă şi să deblocheze activitatea porturilor din Nikolaev şi Herson, notează un expert militar ucrainean, citat de publicaţia Focus.

Rusia cucerise această zonă în primele zile ale invaziei sale în Ucraina, la sfârşitul lunii februarie. 
Restabilirea controlului asupra peninsulei Kinburn la gura estuarului Niprului poate ajuta Ucraina să-i alunge pe ruşi din stânga regiunii Herson şi din Crimeea, notează media ucrainene.

Un asalt iniţial a fost lansat asupra peninsulei de scafandri militari într-un desant efectuat cu bărci pneumatice, iar Rusia pare să-şi fi deplasat trupele către interiorul peninsulei pentru a bloca înaintarea forţelor ucrainene, scrie express.co.uk.

 

Canada anunţă noi sancţiuni împotriva unor responsabili din Belarus

 

Guvernul canadian a anunţat marţi o nouă serie de sancţiuni împotriva unor responsabili belaruşi, într-un moment în care opozanta în exil, Svetlana Tihanovskaia, se află în vizită în această ţară pentru a cere guvernului de la Ottawa să menţină presiunea asupra regimului lui Aleksandr Lukaşenko, relatează AFP.

Această serie de sancţiuni vizează 22 de responsabili ai regimului şi 15 întreprinderi legate de "fabricarea de material militar, tehnologie, inginerie, activităţi bancare şi transportul feroviar". În total, peste 100 de persoane şi întreprinderi din Belarus au fost sancţionate de Canada.

Şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly a acuzat regimul preşedintelui belarus că îşi lasă "teritoriul să servească drept rampă de lansare pentru atacurile odioase ale Rusiei împotriva Ucrainei", potrivit unui comunicat.

Liderii din Belarus permit "regimului rus să comită încălcări ale drepturilor omului în locuri precum Bucea, Izium şi Mariupol" în Ucraina, a mai denunţat Melanie Joly, criticând apoi "utilizarea alimentelor şi a energiei drept arme de către preşedintele Putin".

Într-o întâlnire cu presa luni, opozanta politică Svetlana Tihanovskaia şi-a exprimat intenţia de a cere premierului canadian "să impună sancţiuni" mai ţintite împotriva responsabililor regimului lui Aleksandr Lukaşenko.

"Însăşi existenţa Belarusului este ameninţată astăzi", a spus ea.

Tihanovskaia a afirmat că intenţionează să ceară mai mult ajutor pentru societatea civilă belarusă, în special pentru jurnaliştii independenţi, dar şi pentru cei circa 1.400 de deţinuţi politici şi familiile lor.

Svetlana Tihanovskaia trăieşte în exil după ce s-a refugiat în străinătate în urma represiunii brutale lansate de Aleksandr Lukaşenko, care a revendicat victoria în alegerile din 2020, considerate de Occident ca fiind "furate".

 

Ucraina avertizează UE împotriva "oboselii" în faţa războiului

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a avertizat marţi Uniunea Europeană împotriva "oboselii" faţă de războiul în Ucraina, insistând asupra adoptării unui nou pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, relatează France Presse.

"Îi invit pe colegii mei din UE" să "respingă orice îndoială" şi orice "oboseală" şi să "finalizeze cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni care este aşteptat de mult timp", a declarat el într-o conferinţă de presă online. "Dacă noi, ucrainenii, ne suntem obosiţi, restul Europei nu are drept moral sau politic de a obosi", a apreciat ministrul de externe ucrainean.

El a cerut în special sancţionarea operatorului nuclear public Rosatom din cauza rolului său în ocuparea de către Rusia a centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Kuleba a subliniat de asemenea importanţa sancţiunilor care permit "frânarea" industriei militare ruse. "Capacitatea Rusiei de a produce noi rachete trebuie distrusă pentru a o împiedica să aibă resurse suplimentare pentru a ucide ucraineni, a distruge oraşele ucrainene şi sistemul energetic", a spus el.

În timp ce Moscova bombardează de săptămâni în şir infrastructurile energetice ale ţării, aruncând în întuneric milioane de ucraineni, Kuleba a cerut din nou ţărilor occidentale să-şi sporească livrările de arme, în special sisteme de apărare antiaeriană.  

 

Canada anunţă noi sancţiuni împotriva unor responsabili din Belarus

Guvernul canadian a anunţat marţi o nouă serie de sancţiuni împotriva unor responsabili belaruşi, într-un moment în care opozanta în exil, Svetlana Tihanovskaia, se află în vizită în această ţară pentru a cere guvernului de la Ottawa să menţină presiunea asupra regimului lui Aleksandr Lukaşenko, relatează AFP.

Această serie de sancţiuni vizează 22 de responsabili ai regimului şi 15 întreprinderi legate de "fabricarea de material militar, tehnologie, inginerie, activităţi bancare şi transportul feroviar". În total, peste 100 de persoane şi întreprinderi din Belarus au fost sancţionate de Canada.

Şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly a acuzat regimul preşedintelui belarus că îşi lasă "teritoriul să servească drept rampă de lansare pentru atacurile odioase ale Rusiei împotriva Ucrainei", potrivit unui comunicat. Liderii din Belarus permit "regimului rus să comită încălcări ale drepturilor omului în locuri precum Bucea, Izium şi Mariupol" în Ucraina, a mai denunţat Melanie Joly, criticând apoi "utilizarea alimentelor şi a energiei drept arme de către preşedintele Putin".

Într-o întâlnire cu presa luni, opozanta politică Svetlana Tihanovskaia şi-a exprimat intenţia de a cere premierului canadian "să impună sancţiuni" mai ţintite împotriva responsabililor regimului lui Aleksandr Lukaşenko.

"Însăşi existenţa Belarusului este ameninţată astăzi", a spus ea. Tihanovskaia a afirmat că intenţionează să ceară mai mult ajutor pentru societatea civilă belarusă, în special pentru jurnaliştii independenţi, dar şi pentru cei circa 1.400 de deţinuţi politici şi familiile lor.

Svetlana Tihanovskaia trăieşte în exil după ce s-a refugiat în străinătate în urma represiunii brutale lansate de Aleksandr Lukaşenko, care a revendicat victoria în alegerile din 2020, considerate de Occident ca fiind "furate".

 

Iranul a început să îmbogăţească uraniu la nivelul de 60% la Fordow, confirmă AIEA

Iranul a început pentru prima oară să producă uraniu îmbogăţit la nivelul de 60%, un nivel care îl aduce mai aproape de o potenţială utilizare militară la situl său nuclear subteran din Fordow, a declarat marţi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), confirmând astfel informaţiile apărute anterior în presa iraniană, potrivit Reuters.

Republica islamică intenţionează, între altele, să crească în mod semnificativ producţia de uraniu slab îmbogăţit (până la 5% sau 20%) la Fordow prin instalarea a 14 noi "cascade" de centrifuge avansate de acelaşi tip cu cele deja existente, adică IR-6, a adăugat AIEA într-un comunicat de presă.

"Directorul general Rafael Mariano Grossi a declarat astăzi că Iranul a început să producă uraniu puternic îmbogăţit - UF6 (hexafluorură de uraniu) îmbogăţit până la nivelul de 60% - utilizând cele două cascade existente de centrifuge IR-6 la uzina de îmbogăţire a combustibilului din Fordow, pe lângă aceeaşi producţie care are loc din aprilie 2021 la Natanz", a precizat AIEA.

 

Zelenski cere primarilor francezi să furnizeze ajutor Ucrainei pentru a supravieţui iernii'

 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel marţi primarilor francezi să furnizeze ajutor ţării sale pentru a împiedica Rusia să utilizeze frigul acestei ierni "drept armă de distrugere în masă" într-un mesaj difuzat la congresul Asociaţiei primarilor din Franţa (AMF) la Paris, relatează AFP.

"Kremlinul vrea să transforme frigul iernii în armă de distrugere în masă", a afirmat preşedintele ucrainean într-un mesaj video difuzat online subtitrat în cursul unui omagiu adus Ucrainei de AMF cu ocazia congresului său la care a participat şi o delegaţie de aleşi ucraineni.

"Pentru a supravieţui acestei ierni şi a nu permite Rusiei să transforme frigul în instrument al terorii şi al supunerii avem nevoie de multe lucruri", a explicat Zelenski, menţionând în special "generatoare de diferite capacităţi", ajutoare pentru deminare şi material pentru pompieri, salvatori şi medici".

"Vă solicit să fiţi foarte concreţi în ajutor şi susţineţi împotriva terorismului oraşele şi comunităţile noastre", a adăugat el. Preşedintele AMF, David Lisnard (membru al partidului Republicanii, de dreapta), care s-a deplasat în Ucraina în săptămânile ce au urmat începutului ofensivei ruse, a invitat mai mulţi aleşi ucraineni la congresul asociaţiei sale pentru a le exprima "admiraţia noastră, solidaritatea noastră şi sprijinul nostru".

Primarul Liovului, Andrei Sadovi, care face parte din delegaţia ucraineană prezentă la congres, adusese anterior un omagiu lui David Lisnard pentru că "a fost unul dintre primii politicieni străini care s-a deplasat fizic în Ucraina" şi astfel a "pecetluit o prietenie nemuritoare între cetăţenii francezi şi cei ucraineni".

 

Londra, Parisul şi Berlinul condamnă extinderea programului nuclear iranian

Regatul Unit, Franţa şi Germania au condamnat marţi extinderea programului nuclear iranian, după confirmarea de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) că Teheranul a început să producă uraniu îmbogăţit până la nivelul de 60% într-o uzină suplimentară, potrivit AFP.

Într-o declaraţie comună, cele trei ţări "condamnă ultimele măsuri ale Iranului, confirmate de AIEA, vizând o nouă expansiune a programului său nuclear".

AIEA a confirmat că Iranul a început să producă uraniu îmbogăţit de până la 60% într-o uzină subterană de combustibil din Fordo, în plus faţă de producţia sa începută la Natanz din aprilie 2021.

Crescându-şi capacităţile de producţie, Teheranul "a luat noi măsuri semnificative care golesc de conţinut" acordul asupra programului nuclear iranian din 2015, apreciază guvernele britanic, francez şi german.

"Decizia Iranului de a-şi creşte producţia de uraniu puternic îmbogăţit la uzina sa de îmbogăţire subterană din Fordo este deosebit de preocupantă", apreciază cele trei ţări, pentru că aceasta reprezintă o "sfidare la adresa sistemului internaţional de neproliferare". Această măsură, care prezintă "riscuri semnificativ de proliferare nu are nicio justificare civilă credibilă", continuă executivele celor trei state.

"Prezentarea acestei escaladări drept o reacţie la adoptarea de către Consiliu guvernatorilor al Agenţie Internaţionale pentru Energie Atomică a unei rezoluţii prin care invită Iranul la cooperare în materie de garanţii este inacceptabilă", consideră cele trei capitale europene, amintind că "Iranul are o obligaţie legală în baza Tratatului asupra neproliferării armelor nucleare de a aplica pe deplin acordul său cu privire la garanţii".

"Vom continua să ne consultăm cu partenerii internaţionali asupra modului de a răspunde la continuarea escaladării nucleare din partea Iranului", conchid Londra, Parisul şi Berlinul.

Anul trecut, Iranul a anunţat începerea producerii de uraniu îmbogăţit la 60% la situl din Natanz, centrul ţării, apropiindu-se de necesarul de 90% pentru a produce o bombă atomică. Acest prag de 60% depăşeşte mult pe cel de 3,67% stabilit prin acordul din 2015 între Teheran şi marile puteri vizând să împiedice Iranul să se doteze cu arma nucleară. 

 

Curtea Supremă a autorizat transferul declaraţiilor fiscale ale lui Trump către Congres

 

Curtea Supremă a Statelor Unite a autorizat marţi transferul declaraţiilor fiscale ale lui Donald Trump către Congres, respingând un ultim recurs al fostului preşedinte republican, transmite AFP.

O comisie din Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul democraţilor până în ianuarie, cere de trei ani documentele transmise autorităţilor fiscale de Donald Trump în perioada 2015 - 2020. Dar, spre deosebire de toţi preşedinţii americani începând din anii 1970, Donald Trump a refuzat în mod constant să îşi facă publice declaraţiile fiscale şi s-a luptat cu înverşunare în instanţă pentru a bloca solicitarea din partea Congresului.

După mai multe episoade, o instanţă federală de apel autorizase autorităţile fiscale, la sfârşitul lunii octombrie, să transmită aceste documente comisiei din Camera Reprezentanţilor. Donald Trump a introdus un recurs în regim de urgenţă la Curtea Supremă a Statelor Unite pentru a bloca acest transfer.

Curtea Supremă a suspendat la 1 noiembrie transmiterea documentelor în aşteptarea unor elemente care să îi permită să se pronunţe pe fond. După ce a primit argumentele ambelor părţi, aceasta a respins marţi, în cele din urmă, cererea lui Donald Trump. Ca de obicei, fără a motiva decizia.

Deşi a fost profund revizuită de fostul preşedinte, Curtea Supremă a luat de decizii contrare acestuia, autorizând în special în 2020 transferul documentelor financiare către justiţia din New York care îi investighează afacerile.

Lipsa de transparenţă a lui Donald Trump, care a făcut din bogăţia sa un argument de campanie, a alimentat ani de zile speculaţiile cu privire la amploarea averii sale sau la potenţialele conflicte de interese. Nu este însă sigur că transferul arhivelor fiscale către Congres va duce la unele dezvăluiri în privinţa afacerilor lui Donald Trump, care şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale din 2024. Comisia din Camera Reprezentanţilor, care a cerut aceste declaraţii fiscale pentru a elabora reguli etice în privinţa afacerilor preşedinţilor, nu are dreptul să le facă publice. În luna ianuarie, republicanii vor avea majoritatea în Camera Reprezentanţilor şi, probabil, vor pune capăt activităţilor acestei comisii. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel