Fostul procuror general al Ucrainei, Irina Venediktova, a fost numită ambasador în Elveţia

Fostul procuror general al Ucrainei, Irina Venediktova, a fost numită ambasador în Elveţia, printr-un decret semnat de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. "Se numeşte Venediktova Irina Valentinovna în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Ucrainei în Confederaţia Elveţiană" - se arată în documentul publicat joi pe site-ul preşedintelui. Venediktova a fost revocată din funcţia de procuror general pe 17 iulie, iar două zile mai târziu Rada Supremă, la propunerea preşedintelui Ucrainei, i-a încetat atribuţiile. Zelenski şi-a explicat atunci această decizie printr-un număr mare de cazuri penale de trădare printre angajaţii organelor de ordine. Apoi, în august, ministrul de externe, Dmitro Kuleba, a semnat o propunere către preşedinte pentru numirea Venediktovei ca ambasador în Elveţia.

Rusia nu îşi va extrăda cetăţenii condamnaţi la închisoare pe viaţă de tribunalul olandez în cazul avionului MH17

Rusia a comunicat că nu îşi va extrăda cetăţenii care au fost condamnaţi in absentia de un tribunal olandez la închisoare pe viaţă, a informat agenţia de presă de stat a Rusiei, TASS, în cursul zilei de joi. "Decizia tribunalului nu creează nicio consecinţă legală pentru noi", l-a citat TASS pe Andrei Klişas, preşedintele comisiei pentru legislaţie constituţională a Consiliului Federal. "În general, noi nu extrădăm cetăţeni ruşi către alte state în nicio circumstanţă". Declaraţiile au fost făcute după ce un tribunal olandez a condamnat trei bărbaţi - pe foştii ofiţeri de informaţii Igor Girkin şi Serghei Dubinski, şi pe Leonid Harcenko, un lider separatist ucrainean - la închisoare pe viaţă, după ce au fost condamnaţi pentru rolul lor în doboârea, în 2014, a avionului Malaysian Airlines, cu 298 de persoane la bord. Toţi cei trei au refuzat să ia parte la proces şi au fost condamnaţi in absentia, ceea ce înseamnă că este foarte improbabil ca ei să execute pedepsele.

Ţările afectate de climă susţin că cetăţenii lor aşteaptă ajutor din partea COP27

Miniştrii ţărilor sărace aflate în prima linie a inundaţiilor, secetei şi furtunilor mai puternice au afirmat că discuţiile de la summitul COP27 le vor dezamăgi popoarele grav afectate, dacă acestea se vor încheia fără a se ajunge la o înţelegere asupra unui fond pentru gestionarea agravării "pierderii şi pagubelor" generate de modificările climatice. Pe măsură ce summitul se apropia de finalul de vineri cu mari dezacorduri nerezolvate, oficialii din 134 de ţări în curs de dezvoltare au cerut un "semnal politic" că o facilitate financiară pentru pierderi şi pagube va fi creată şi iniţiată până la începutul anului 2024. "Dreptatea climatică amânată va însemna dreptate climatică respinsă", a afirmat Sherry Rahman, ministru al modificărilor climatice, din Pakistanul grav afectat de inundaţii. Ea a cerut un acord între "Nordul global şi Sudul global", care să stabilească un fond care să canalizeze ulterior miliarde de dolari către cei care duc greul schimbărilor climatice. "Este de o importanţă critică", a afirmat ea, menţionând că recentele inundaţii din ţara ei, cauzate de ploile musonice foarte abundente - care au acoperit o treime din teritoriul ţării - au afetat 33 de milioane de persoane. Secretarul general al ONU, António Guterres, a afirmat că a trecut vremea discuţiilor despre finanţele pentru pierdere şi pagube şi a cerut acţiuni. "Nimeni nu poate nega proporţiile pierderii şi pagubelor pe care le vedem pe întregul glob. Lumea arde şi se scufundă sub ochii noştri", a spus Guterres jurnaliştilor la COP27.

Forţele de securitate din Iran, acuzate de moartea unui copil de 9 ani în timpul protestelor

Familia unui băiat de 9 ani ucis miercuri, în timpul protestelor din Iran, a acuzat forţele de securitate pentru atac. Kian Pirfalak se numără printre şapte persoane, între care un copil de 13 ani şi o femeie, care au murit după ce au fost împuşcate, în oraşul Izeh.

Premierul italian se apără de criticile privind prezenţa fiicei sale la summitul G20

Prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni a respins criticile survenite ca urmare a faptului că s-a deplasat cu fiica sa la summitul G20, în insula indoneziană Bali, relatează dpa.

După două zile de 'muncă intensă', Giorgia Meloni s-a confruntat cu o 'dezbatere incredibilă' privind deplasarea împreună cu fiica sa în cele patru zile în care a fost plecată din ţară, a scris miercuri pe Facebook politicianul de extremă dreapta. Unele surse media au relatat încă de marţi că Meloni s-a deplasat la summit cu copilul ei în vârstă de 6 ani şi cu o bonă.

'Credeţi că e treaba dumneavoastră cum îmi cresc fiica?', i-a întrebat Meloni pe 'iniţiatorii' dezbaterii. Lidera partidului Fratelli d'Italia a insistat că are dreptul să facă tot ce este mai bine pentru naţiune fără a-şi priva fiica de prezenţa mamei.

SUA: Karen Bass, prima femeie primar a oraşului Los Angeles

Karen Bass a fost aleasă miercuri primar al oraşului Los Angeles, potrivit presei americane, devenind prima femeie la conducerea celui de-al doilea cel mai mare oraş din Statele Unite, relatează AFP.

Democrată ferventă, Karen Bass a câştigat în faţa dezvoltatorului imobiliar şi fost membru al Partidului Republican, Rick Caruso, care a investit 100 de milioane de dolari din veniturile proprii în această cursă electorală.

După numărarea a trei sferturi din voturi, Karen Bass a înregistrat un avans de aproximativ 46.500 de voturi, potrivit unui bilanţ publicat miercuri. Un avans pe care presa locală l-a calificat drept 'insurmontabil'. Rezultatele finale vor fi anunţate pe 5 decembrie.

Originară din Los Angeles, Karen Bass se bucură de o reputaţie solidă în oraşul ei natal. Foarte implicată în viaţa comunităţii locale, ea a fost aleasă în parlamentul statului California, apoi în Camera Reprezentanţilor. Karen Bass îi succede la conducerea metropolei americane lui Eric Garcetti, care a ocupat funcţia din 2013.

La 69 de ani, Karen Bass va conduce un oraş care se confruntă cu probleme, zeci de mii de oameni fără adăpost, dintre care unii cu probleme de sănătate mintală sau dependenţe. Dar ea va conduce şi un oraş care se pregăteşte să găzduiască Jocurile Olimpice din 2028 şi care are o industrie culturală înfloritoare.
 
Karen Bass va fi prima femeie primar din Los Angeles, dar nu şi primul primar de culoare al oraşului. Tom Bradley, ales în 1973, a deţinut această funcţie timp de două decenii.

SUA: Un agent de informaţii chinez, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru spionaj economic

Un agent de informaţii chinez a fost condamnat miercuri la 20 de ani de închisoare în SUA pentru că a încercat să fure tehnologie de la companii aerospaţiale americane şi franceze, a anunţat Departamentul american de Justiţie, potrivit AFP.

În prezent vârstă de 42 de ani, Xu Yanjun a fost declarat vinovat în noiembrie 2021 că, începând din 2013, a încercat să obţină informaţii pentru China despre mai multe companii aeronautice, printre care grupul american General Electric Aviation şi grupul francez Safran, care colabora cu GE la dezvoltarea unui motor.

Acest agent al Ministerului chinez al Securităţii Statului ar fi identificat experţi angajaţi de aceste companii şi i-ar fi determinat să vină în China sub pretextul unor conferinţe universitare, plătindu-le călătoria.

Arestat în 2018 în Belgia, probabil că a fost atras acolo în cadrul unei operaţiuni de contraspionaj, crezând că se va întâlni cu un angajat al GE, după care a fost extrădat în acelaşi an în SUA.

"Xu a avut ca ţintă companii aeronautice americane, a recrutat angajaţi pentru a-i face să meargă în China şi a solicitat informaţii brevetate de care dispuneau aceştia, totul pentru guvernul Republicii Populare China", a precizat Departamentul de Justiţie într-un comunicat.

"Acest caz transmite un semnal clar că vom trage la răspundere pe oricine încearcă să fure secrete comerciale americane", a spus procurorul Kenneth Parker. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns întrebărilor adresate de Reuters pe tema condamnării. Anul trecut, Ministerul Afacerilor Externe de la Beijing a calificat acuzaţiile la adresa lui Xi drept 100% invenţii. 

Lovituri masive ale Rusiei cu rachete asupra Ucrainei: Pentagonul denunţă o 'crimă de război'

Rusia 'pierde' pe toate fronturile războiului său în Ucraina, a apreciat miercuri seara şeful statului major american, generalul Mark Milley, calificând drept 'crimă de război' atacurile ruseşti care au vizat în 15 noiembrie reţeaua de electricitate din întreaga Ucraină, relatează AFP.

'A ţinti în mod deliberat reţeaua de electricitate civilă, provocând daune colaterale excesive şi suferinţe inutile populaţiei civile este o crimă de război', a afirmat generalul Milley într-o conferinţă de presă comună cu ministrul apărării Lloyd Austin.

Cei doi responsabili s-au exprimat la finalul unei reuniuni la Washington a Grupului de contact pentru Ucraina, care reuneşte omologii lor ucraineni şi din ţările aliate.

Rusia a efectuat marţi lovituri masive asupra infrastructurilor civile ucrainene din întreaga Ucraina, inclusiv în apropiere de frontiera cu Polonia, lăsând fără curent electric milioane de gospodării, potrivit Kievului.

Milley, ofiţerul cu cel mai înalt grad de la Pentagon, a estimat că aproape 'un sfert' din populaţia ucraineană a rămas fără electricitate din cauza acestui baraj de rachete, cel puţin '60 sau chiar până la 90 sau 100', a spus el, subliniind că a fost 'cel mai mare val de rachete' tras asupra Ucrainei de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.

Menţionând numeroasele eşecuri ale Rusiei, printre care recenta retragere din oraşul Herson, generalul american şi-a exprimat regretul că Moscova a decis să se angajeze într-o 'campanie de teroare, o campanie destinată să provoace suferinţă maximă populaţiei civile ucrainene cu scopul de a-i dărâma moralul'.

'Ei (ruşii) au eşuat în obiectivele lor strategice şi sunt pe cale în prezent să eşueze şi în plan operaţional şi tactic', a spus în continuare el.

Cu toate acestea, generalul Milley s-a declarat sceptic în privinţa capacităţii Ucrainei de a disloca militar Rusia de pe întregul teritoriul ucrainean ocupat, inclusiv din Crimeea.

'Probabilitatea unei victorii militare ucrainene, prin expulzarea ruşilor de pe întreg teritoriul Ucrainei, inclusiv din Crimeea, probabilitatea ca aceasta să se întâmple în timpul apropiat nu este foarte mare din punct de vedere militar', a apreciat şeful statului major american.

Fotbal: Un cântec rasist la adresa echipei Franţei, difuzat la televiziunea argentiniană înaintea Cupei Mondiale

Un cântec intonat de suporterii argentinieni la adresa jucătorilor echipei de fotbal a Franţei şi, în mod special, împotriva lui Kylian Mbappe, a fost difuzat în direct în Qatar la un post de televiziune argentinian, care a întrerupt difuzarea în momentul în care moderatorii postului au realizat conţinutul cuvintelor, informează AFP.

"Nu, nu. Cenzurat", a spus unul dintre moderatori, jenat, în timp ce intervieva un grup de suporteri, într-o înregistrare video devenită rapid virală pe reţelele de socializare. Cântecul făcea aluzie la originile africane ale anumitor jucători francezi, între care Mbappe, şi conţineau insulte homofobe.

Argentina întreţine o puternică rivalitate cu Franţa după eliminarea în optimile de finală ale Cupei Mondiale din 2018 din Rusia, când Les Bleus au câştigat cu 4-3.

Ucraina anunţă prelungirea acordului privind exportul cerealelor sale cu 120 de zile

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat joi că s-a ajuns la un acord pentru prelungirea cu 120 de zile a iniţiativei privind exportul de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră, relatează Reuters şi AFP.

'O decizie în acest sens tocmai a fost luată la Istanbul. Naţiunile Unite şi Turcia rămân garanţi ai acestei iniţiative', a indicat Kubrakov într-un mesaj pe Twitter, în care a salutat un 'pas important în lupta împotriva crizei alimentare mondiale'.

Acest acord, care expira vineri seara, a permis exportarea a peste 11 milioane de tone de cereale din porturile ucrainene în patru luni. Turcia a confirmat joi prelungirea acordului cu privire la exportul de cereale ucrainene pentru încă patru luni 'în aceleaşi condiţii' ca cele care funcţionează din luna iulie, a anunţat un înalt responsabil turc pentru AFP, sub rezerva anonimatului.

Potrivit acestui responsabil, toate părţile au agreat ca 'acordul să rămână în vigoare pentru încă 120 de zile pe durata lunilor de iarnă', iar 'noi aranjamente' ar putea să fie luate după încheierea sezonului rece.

O sursă internaţională apropiată negocierilor a confirmat joi pentru AFP reînnoirea acestui acord, care implică Ucraina, Rusia, Turcia şi Naţiunile Unite. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, unul dintre susţinătorii acestui acord, se declarase miercuri 'convins' că acordul va fi prelungit.

Acordul iniţial încheiat în iulie a contribuit la evitarea unei crize alimentare mondiale, permiţând exportul de alimente şi îngrăşăminte din mai multe porturi ucrainene la Marea Neagră, care fuseseră blocate de Rusia, notează Reuters.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat înţelegerea convenită între părţi pentru prelungirea acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei din porturile sale de la Marea Neagră (sud).

'Salut acordul tuturor părţilor de a continua Iniţiativa privind exportul de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru a facilita transportarea în siguranţă a cerealelor, alimentelor şi îngrăşămintelor din Ucraina', a declarat Guterres, citat într-un comunicat emis joi de Centrul de Coordonare Comună (JCC), care supervizează exporturile, cu sediul la Istanbul.

Naţiunile Unite, a spus el, sunt 'pe deplin angajate în eliminarea obstacolelor rămase în calea exportului de alimente şi de îngrăşăminte din Federaţia Rusă', o parte a acordului pe care Moscova o consideră esenţială. 

Ucraina va primi probabil acces la locul exploziei rachetei, afirmă un consilier al preşedintelui polonez

Ucraina va primi probabil acces la locul unde o rachetă a ucis două persoane în sud-estul Poloniei, a declarat joi Jakub Kumoch, consilierul principal de politică externă al preşedintelui polonez, după ce Kievul a cerut acces la locul exploziei, transmite Reuters.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a afirmat miercuri că accesul la locul exploziei va necesita acordul ambelor ţări care efectuează ancheta, adică Polonia şi Statele Unite. Varşovia afirmă că explozia a fost cauzată, cel mai probabil, de o rachetă rătăcită a apărării antiaeriene ucrainene, însă Kievul neagă.

'O echipă polono-americană de anchetă se află la faţa locului', a declarat Jakub Kumoch la televiziunea privată TVN 24. 'Ucrainenii au cerut acces la locul investigaţiei. Dacă ambele părţi vor fi de acord, şi, din câte ştiu, nu vor fi obiecţii din partea americană, un astfel de acces ar putea fi obţinut în curând', a adăugat el.

Şeful Biroului de securitate naţională, Jacek Siewiera, a afirmat şi el la postul privat RMF FM că, din câte ştie, Duda nu se opune prezenţei unor observatori ucraineni la locul exploziei.

Kumoch a mai spus că Polonia deţine probe video cu privire la explozie. 'Există, într-adevăr, materiale filmate, nu aş vrea să vorbesc despre conţinutul acestor materiale filmate pe care le-am văzut în regim clasificat, dar, desigur, prim-ministrul a dat astfel de informaţii, astfel de materiale există', a afirmat consilierul.

'Acestea sunt fotografiile noastre normale de la frontieră, unde se pot vedea anumite lucruri. Se văd lovituri deasupra Ucrainei, lupte deasupra Ucrainei şi, la un moment dat, într-un timp foarte scurt, se vede o anumită succesiune de evenimente', a adăugat el. Kumoch nu a oferit alte detalii, spunând că doreşte ca ucrainenii să vadă aceste materiale mai întâi, în contact cu persoanele care conduc ancheta.

Grecia comemorează revolta din 1973, cu măsuri sporite de securitate

Mii de poliţişti au fost desfăşuraţi joi la Atena pentru manifestaţia anuală de comemorare a revoltei studenţeşti din 1973 împotriva dictaturii susţinute de SUA, o aniversare adesea marcată de violenţe, relatează France Presse.

Aproximativ 5.700 de poliţişti au fost mobilizaţi în capitala Greciei, precum şi drone, un tun cu apă şi un elicopter. Traficul va fi interzis în mare parte din centrul oraşului, iar staţiile de metrou vor fi închise din motive de siguranţă.

Această manifestaţie anuală comemorează ziua din 1973 în care 24 de persoane au fost ucise la Universitatea Politehnică din Atena de forţele trimise de juntă pentru a înăbuşi o revoltă studenţească.

Reprimarea brutală a mişcării a provocat o puternică emoţie în Europa şi a contribuit la subminarea puterii juntei, ducând la restabilirea democraţiei câteva luni mai târziu. Un număr mare de poliţişti au fost deja desfăşuraţi în cartierul Exarhia, popular în mediile anarhiste, pentru a proteja proiecte de renovare a unor situri, inclusiv o nouă staţie de metrou controversată.

Aproximativ 20.000 de oameni au participat anul trecut la manifestaţii la Atena şi 14.000 în cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării, Salonic. Punctul culminant al manifestaţiei este în fiecare an în faţa ambasadei americane, în semn de protest faţă de sprijinul Washingtonului pentru dictatura militară din Grecia în timpul Războiului Rece.

Prezentatorii de la CNN, invitaţi să reducă consumul de alcool în direct în noaptea de Anul Nou

Reţeaua americană de televiziune CNN le-a cerut prezentatorilor săi vedetă să reducă consumul de alcool în direct în noaptea de Anul Nou, informează AFP.

În cadrul unei întâlniri în prezenţa noului preşedinte al reţelei, Chris Licht, acesta a declarat că "consumul de alcool în direct subminează credibilitatea echipelor CNN şi 'respectabilitatea' de care s-ar putea bucura în faţa telespectatorilor", a relatat revista americană Variety.

În ultimii ani, telespectatorii americani s-au obişnuit să îl vadă pe prezentatorul Anderson Cooper şi pe colegii săi cu un pahar de băutură în mână în Times Square, New York, în timp ce petrecerea era în plină desfăşurare în spatele lor.

Scenele care au făcut furori îl arătau pe Anderson Cooper într-o stare euforică sau pe coprezentatorul său Andy Cohen dând peste cap shoturi de tequila cu mai mult sau mai puţin succes. De asemenea, colegul lor, Don Lemon, şi-a făcut chiar un piercing în ureche în direct. 

Înalţi oficiali ai UE salută prelungirea acordului asupra exporturilor cerealelor ucrainene

Înalţi oficiali ai Uniunii Europene au salutat prelungirea unui acord intermediat de ONU şi Turcia pentru a permite Ucrainei să exporte cereale în siguranţă din porturile sale la Marea Neagră, în ciuda invaziei Rusiei, informează joi DPA.

"Aceasta este o veste bună pentru o lume care are mare nevoie de acces la cereale şi îngrăşăminte", a scris pe Twitter preşedintele Consiliului European Charles Michel, lăudând activitatea Naţiunilor Unite.

Făcând referire la iniţiativele UE pentru a ajuta Ucraina să exporte cereale, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a lăudat pe secretarul general al ONU Antonio Guterres şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Von der Leyen a spus că extinderea Iniţiativei pentru cereale la Marea Neagră "ajută la evitarea penuriei globale de alimente şi reduce preţurile în ciuda războiului Rusiei".

Ministrul ucrainean al infrastructurii Oleksandr Kubrakov a anunţat joi că s-a ajuns la un acord pentru prelungirea cu 120 de zile a iniţiativei privind exportul de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră, amintesc Reuters şi AFP.

"O decizie în acest sens tocmai a fost luată la Istanbul. Naţiunile Unite şi Turcia rămân garanţi ai acestei iniţiative", a indicat Kubrakov într-un mesaj pe Twitter, salutând un "pas important în lupta împotriva crizei alimentare mondiale".

Ministrul de externe grec şi-a anulat vizita la Tripoli, refuzând să coboare din avion

Ministrul de externe grec, Nikos Dendias, care urma să efectueze joi o vizită la Tripoli, a refuzat să coboare din avion după sosirea pe aeroport, pentru a evita să fie primit de omoloaga sa din guvernul libian căruia Atena îi contestă legitimitatea, transmite AFP, citând surse oficiale.

Aşa cum impune protocolul, şefa diplomaţiei libiene, Najla al-Mangouch, se afla la picioarele avionului pentru a-l primi pe omologul său grec Nikos Dendias, a indicat Ministerul de Externe libian, într-un comunicat.

Însă Dendias 'a refuzat să coboare din avion, după care a plecat fără nicio clarificare', a adăugat ministerul libian, condamnând gestul şi promiţând să riposteze 'cu măsurile diplomatice adecvate'.

La Atena, Ministerul de Externe elen a imputat acest incident diplomatic autorităţilor de la Tripoli, acuzându-le într-un comunicat că s-au 'sustras unui acord' ce prevedea că nu va avea loc nicio întâlnire între Dendias şi omoloaga sa libiană.

Potrivit Atenei, Dendias urma să se întâlnească la Tripoli doar cu preşedintele consiliului prezidenţial, Mohamed al-Menfi, nu şi cu membri ai guvernului, după care să plece spre Benghazi, sediul autorităţilor rivale din estul Libiei. Etapa Benghazi a fost menţinută şi, conform presei locale, Dendias a aterizat deja în acest oraş.

Atena are relaţii reci cu guvernul de la Tripoli după ce acesta a semnat în 2019 cu Turcia un memorandum de înţelegere privind cooperarea militară, şi un altul, cel mai controversat, referitor la delimitarea maritimă, graţie căruia Ankara revendică drepturi asupra unor vaste zone în Mediterana de Est.

La începutul lunii octombrie, Tripoli şi Ankara au semnat un acord de prospectare de hidrocarburi în apele libiene, denunţat de Grecia şi Egipt. 'Acest acord ameninţă stabilitatea şi securitatea în Mediterana', a declarat la momentul respectiv Dendias, aflat într-o deplasare la Cairo, contestând legitimitatea guvernului de la Tripoli.

Din martie, două guverne îşi dispută puterea în Libia, ţară aruncată în haos după căderea regimului lui Muammar Gaddafi în 2011. Guvernul de la Tripoli a fost instalat în cadrul unui proces de pace mediat de ONU, în timp ce guvernul rival este sprijinit de tabăra din est a mareşalului Khalifa Haftar.

Ucraina controlează 1% din regiunea Lugansk, declară şeful administraţiei instalate de Rusia

Forţele ucrainene controlează aproximativ 1% din teritoriu în regiunea de est Lugansk, a declarat joi şeful administraţiei instalate de Rusia, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de Reuters.

Potrivit administratorului susţinut de Moscova, Leonid Pasecinik, Ucraina controlează satul Belogorovka şi alte două aşezări din regiune.

Rusia a declarat Lugansk regiune proprie după ce a susţinut ceea ce a numit referendumuri în zonele ocupate ale Ucrainei. Guvernele occidentale şi Kievul au declarat că votul a încălcat dreptul internaţional şi a fost coercitiv şi nereprezentativ. 

Republica Moldova caută soluţii pentru a se apăra de rachetele ruseşti în cooperare cu România şi Ucraina

Neutralitatea nu te apără de rachete, dar ea trebuie apărată şi, prin urmare, suntem obligaţi să ne apărăm spaţiul aerian, a declarat preşedintele legislativului de la Chişinău, Igor Grosu, care a anunţat că autorităţile moldovene au cerut României şi Ucrainei să monitorizeze şi să protejeze spaţiul aerian al Republicii Moldova, relatează joi Radio Chişinău.

'Am beneficiat de un program al UE de 40 de milioane de euro, inclusiv pentru aceasta... Discutăm şi cu partenerii ucraineni şi cu fraţii noştri români pentru că ei au sisteme mult mai performante. Aceste două incidente (survolarea spaţiului aerian moldovean de rachete ruseşti şi doborârea unei rachete lângă Naslavcea) ne-au arătat foarte clar - şi pentru cei care nu vor să recunoască - că este un moment foarte complicat', a afirmat Igor Grosu miercuri seara într-o emisiune la Jurnal TV.

'Neutralitatea nu te apără de rachete (...) dar ea trebuie apărată... Noi suntem obligaţi să apărăm spaţiul nostru aerian. Lucrul acesta o să-l facem chiar dacă opoziţia va ţipa... Trebuie să avem grijă de spaţiul nostru aerian...', a insistat şeful parlamentului.

Republica Moldova este vizată de un val de atacuri cibernetice fără precedent şi acestea provin din Federaţia Rusă, a declarat Grosu.  'Atacurile cibernetice fără precedent au început în toamna anului trecut. Un asemenea val de atacuri n-am avut în istoria Republicii Moldova şi a fost vizată nu doar corespondenţa demnitarilor, ci întregi sisteme informatice... Ţintă a atacurilor a fost întreaga infrastructură critică. Evaluările noastre arată că ele vin din Federaţia Rusă', a afirmat şeful legislativului moldovean.

Potrivit lui, 'ultimele vin tot de acolo, este convingerea mea. Ele nu trebuie privite separat şi vizează parcursul nostru european'.

În opinia sa, Federaţia Rusă, serviciile secrete ruse înţeleg că Republica Moldova este foarte hotărâtă de a face parte din UE, iar statutul de candidat a întărit această perspectivă, de aceea ele recurg la ultima oportunitate, 'ultima carte', în această iarnă.

'Sunt convins că, după această iarnă, dependenţa blestemată pe care am avut-o timp de 30 de ani de zile - energetică, informaţională, pieţe de desfacere - n-o să mai fie ca înainte. Să nu permitem destabilizarea situaţiei, să nu înghiţim gogoşile cu gaz ieftin sau pe degeaba, nu există aşa ceva', a spus demnitarul moldovean.

Igor Grosu a mai anunţat că un proiect de lege privind Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), care va oferi instrumente suplimentare în lupta cu spionajul, va fi înregistrat în curând în legislativ. Republica Moldova este 'doldora de spioni ai Federaţiei Ruse', spune el, adăugând că vor exista noi amendamente care vor înăspri legislaţia privind infracţiunile ce ţin de trădare de patrie, activitatea în interesul altor state. 

Patinaj artistic: fostul campion olimpic la dans Aleksandr Gorşkov a murit

Preşedintele Federaţiei ruse de patinaj artistic, Aleksandr Gorşkov, primul campion olimpic în proba de dans pe gheaţă alături de soţia sa, Liudmila Pahomova, şi septuplu campion mondial, a decedat la vârsta de 76 de ani, a anunţat forul de specialitate, citat de cotidianul L'Equipe.

"O legendă a patinajului artistic a plecat", a anunţat, joi, directorul general al Federaţiei, Aleksandr Kogan. Gorşkov, considerat un star în ţara sa, a fost primul patinator campion olimpic la dans pe gheaţă, alături de soţia sa Liudmila Pahomova, la Jocurile Olimpice de la Innsbruck din 1976. Începând din 2010, el conducea Federaţia rusă şi a contribuit la dezvoltarea excelenţei patinajului artistic din Rusia.

"Aleksandr Gorşkov şi-a dat întreaga viaţă patinajului artistic, iar contribuţia sa la dezvoltarea patinajului rus este inestimabilă", a declarat Kogan pentru agenţia oficială de presă TASS.

Lukoil îndemnat să menţină în funcţiune o rafinărie din Sicilia până la găsirea unui cumpărător

Autorităţile italiene au solicitat grupului petrolier rus Lukoil să continue să îşi sprijine rafinăria din Sicilia, până când Guvernul de la Roma va reuşi să intermedieze o vânzare, în condiţiile în care apropiata intrare în vigoare a unor sancţiuni UE împotriva petrolului rusesc ameninţă supravieţuirea rafinăriei, au declarat joi pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar.

Rafinăria Lukoil de la ISAB, în apropiere de Siracuza, este una dintre cele mai mari rafinării din Europa. Guvernul italian urmăreşte cu atenţie acest dosar în condiţiile în care rafinăria ISAB este responsabilă de un sfert din aprovizionarea cu carburanţi a Italiei şi asigură peste 1.000 de locuri de muncă în sudul insulei Sicilia.

Această rafinărie ar putea fi nevoită să înceteze activitatea ca urmare a unui embargou privind livrările de petrol rusesc pe mare, care va intra în vigoare la 5 decembrie. Motivul îl constituie faptul că rafinăria ISAB a ajuns în situaţia în care se bazează în exclusivitate pe ţiţeiul rusesc, după ce băncile creditoare au oprit finanţarea şi au încetat să mai ofere garanţiile de care rafinăria are nevoie pentru a cumpăra ţiţei de la alţi furnizori.

În condiţiile în care discuţiile privind vânzarea rafinăriei către un cumpărător non-rusesc se prelungesc, sursele citate de Reuters au dezvăluit că autorităţile de la Roma au cerut proprietarului rafinăriei, traderul elveţian Litasco, care la rândul său este controlat de grupul Lukoil, să continue să furnizeze petrol şi finanţare pentru ISAB şi dincolo de data de 5 decembrie.

O a treia sursă a dezvăluit că rafinăria ISAB nu are de gând să oprească operaţiunile la 5 decembrie, chiar dacă a intrat în criză de timp. Această rafinărie procesează aproximativ un milion de tone de ţiţei pe lună şi nu va putea să continue să funcţioneze fără noi livrări de materie primă.

Una dintre opţiunile discutate în continuare este acea a unei finanţări garantate de statul italian pentru rafinăria din Sicilia, însă băncile sunt reticente la ideea de a face afaceri cu o entitate rusească, a precizat una dintre surse, chiar dacă nici Lukoil şi nici Litasco nu sunt vizate de sancţiunile europene.

O reuniune la care vor participa reprezentanţii rafinăriei şi cei ai Guvernului italian este programată să aibă loc vineri la Roma, iar sindicatele au avertizat că închiderea rafinăriei ar avea efecte devastatoare asupra uneia din cele mai sărace regiuni din Italia.

"Ne vom asigura că rafinăria va funcţiona în continuare", a declarat joi ministrul italian al Industriei, Adolfo Urso, fără a oferi detalii cu privire la planurile Guvernului de la Roma.

La începutul acestei luni, Litasco a respins o ofertă preliminară pentru rafinăria ISAB venită de la fondul american Crossbridge. Reuters a dezvăluit luna trecută că Litasco a început să îşi transfere o parte din operaţiuni în Dubai, în încercarea de a ocoli sancţiunile care în curând nu vor mai permite entităţilor europene şi elveţiene să mai cumpere petrol rusesc livrat pe mare.

Potrivit Reuters, Litasco SA va fi spart în două divizii, una cu sediul la Geneva, şi alta cu sediul la Dubai. Conform acestui plan, biroul de la Geneva, denumit "Litasco West", va continua să cumpere ţiţei non-rusesc şi va gestiona celelalte rafinării europene ale Lukoil, cele din România şi Bulgaria, şi de asemenea va păstra o participaţie minoritară la o facilitate operată de TotalEnergies SE în Ţările de Jos. Biroul din Dubai, denumit Litasco Middle East, va fi responsabil de tranzacţiile cu petrol rusesc şi gestionarea operaţiunilor din Asia, inclusiv a biroului din Singapore.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News