Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Azi, în lume. Știrile zilei de 15 octombrie
FOTO: Pixabay
DC News vă prezintă știrile zilei, 15 octombrie 2022, apărute la nivel mondial.
Arabia Saudită anunţă un ajutor umanitar de 400 milioane de dolari pentru Ucraina
Arabia Saudită a anunţat sâmbătă un ajutor umanitar de 400 milioane de dolari pentru Kiev şi prinţul ei moştenitor Mohammed bin Salman a vorbit la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat agenţia oficială de presă SPA, citată de France Presse.
Prinţul a subliniat "poziţia regatului de a sprijini tot ceea ce va contribui la dezescaladare şi voinţa regatului de a continua eforturile de mediere", a precizat SPA.
În septembrie, Riadul a jucat un rol neaşteptat de mediator, conducând la un schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev.
Cu toate acestea, războiul din Ucraina a alimentat tensiuni între Arabia Saudită şi Statele Unite, regatul refuzând să mărească producţia de petrol aşa cum ar fi dorit Washingtonul pentru a atenua criza energetică rezultată în urma conflictului.
Riadul este chiar criticat din ce în ce mai mult de Statele Unite în urma deciziei OPEC, cu Arabia Saudită în primul rând, dar şi Rusia şi alţi aliaţi, de a reduce drastic producţia de petrol, ceea ce ar putea creşte preţul la energie şi mai mult.
15 octombrie - Ziua naţională a comerţului electronic
Ziua naţională a comerţului electronic, instituită prin Legea 144/2020, este marcată, începând din 2020, în fiecare an, la 15 octombrie, cu scopul informării şi conştientizării cu privire la existenţa acestui tip de comerţ.
Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, la 5 mai 2020, şi Camera Deputaţilor, ca for decizional, la 30 iunie 2020, au adoptat propunerea legislativă iniţiată de mai mulţi senatori, aceştia arătând în expunerea de motive că în contextul evoluţiilor tehnologice constante, instituirea acestei zile "reprezintă recunoaşterea digitalizării activităţilor economice şi în România, precum şi alinierea la conceptul "economie digitală", asigurând un cadru legislativ pentru conştientizarea, informarea şi încurajarea unui motor al fenomenului digital, astfel cum a fost conceput şi dezvoltat comerţul electronic", conform http://www.cdep.ro/.
La 22 iulie 2020, preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea nr. 144 privind instituirea zilei de 15 octombrie ca Ziua naţională a comerţului electronic. A fost publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 22 iulie 2020.
Ziua naţională a comerţului electronic poate fi organizată, conform Legii nr. 144, de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de către persoane fizice sau juridice, precum şi de către societatea civilă, împreună sau separat, prin organizarea şi/sau participarea la manifestări sau acţiuni cu caracter social sau ştiinţific, cu scopul informării şi conştientizării cu privire la existenţa comerţului electronic. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda, în limita alocaţiilor bugetare aprobate, fonduri din bugetele proprii, precum şi suport logistic, pentru organizarea acestor manifestări şi acţiuni.
În cadrul evenimentului "Ziua comerţului electronic 2021 - Retail-ul în secolul XXI", organizat de către Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO), printre temele abordate s-au aflat: cumpărăturile făcute de pe telefon şi livrarea lor la domiciliul clientului, mutarea în online a marilor centre comerciale şi deschiderea de platforme tip marketplace, deschiderea de showroom-uri fizice de către magazinele online, creşterea semnificativă a plăţilor digitale atât în comerţul electronic, cât şi a plăţii taxelor şi impozitelor online, potrivit unui comunicat.
La finalului anului 2021, potrivit estimărilor ARMO, GPeC şi ale principalilor jucători din domeniu, sectorul comerţului electronic din România a atins pragul de 6,2 miliarde de euro, cu aproximativ 10% mai mult decât în 2020, când valoarea comerţului online a fost estimată la 5,6 miliarde de euro. Potrivit previziunilor iniţiale era aşteptată o creştere cu 15 puncte procentuale şi vânzări online în valoare de 6,5 miliarde de euro la final de an. Creşterea mai lină înregistrată decât cea estimată iniţial se datorează, în special, cantităţilor reduse de stocuri de marfă ale majorităţii producătorilor la nivel global care au fost afectaţi de pandemie şi a dificultăţilor rezultate pe întregul lanţ de distribuţie. De asemenea, creşterea preţurilor la energie de la finalul anului 2021 a avut un impact negativ asupra pieţei bunurilor de folosinţă îndelungată, notează https://www.gpec.ro/.
Prima ediţie a acestui eveniment a fost organizată, în 2020, de Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO), în cadrul căreia reprezentanţi ai autorităţilor şi mediului de afaceri au dezbătut pe tema viitorului comerţului electronic din România, notează Agerpres.
India a testat cu succes o rachetă balistică lansată de pe un submarin
India a testat cu succes vineri o rachetă balistică de pe un submarin cu propulsie nucleară de fabricaţie indiană, informează AFP, care citează un anunţ făcut de ministerul apărării de la New Delhi.
Acest test al "capacităţii de descurajare nucleară" face din India una dintre cele şase ţări de pe glob, împreună cu SUA, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie, care sunt dotate cu capacităţi de atac şi contraatac nuclear pe uscat, mare şi în aer.
Testul cu rachetă balistică de pe un submarin fabricat în India subliniază şi mai mult progresul acestei ţări în procesul de fabricare a propriului arsenal militar.
India este unul din cei mai mari importatori de arme din lume şi depinde de zeci de ani foarte mult de Moscova, cel mai mare şi cel mai vechi furnizor al său de echipamente militare.
Testul a fost "important pentru a demonstra competenţa echipajului" şi pentru "validarea" programului de submarine nucleare cu rachete balistice (SSBN), "o componentă cheie a capacităţii de descurajare nucleară a Indiei", a declarat ministerul apărării în comunicatul său.
"Toţi parametrii operaţionali şi tehnologici ai sistemului armei" lansate de pe submarinul INS Arihant din Golful Bengal "au fost depăşiţi", a adăugat el.
India a purtat războaie şi are dispute de lungă durată la frontieră cu cei doi vecini ai săi dotaţi cu arme nucleare, Pakistan şi China.
Guvernul premierului Narendra Modi a prezentat recent primul lot de elicoptere de atac fabricate în India, concepute pentru a fi utilizate în zone de mare altitudine precum Himalaya, unde trupele indiene s-au ciocnit cu forţele militare chineze în 2020. În septembrie, Delhi a lansat primul portavion fabricat în India, INS Vikrant, o piatră de hotar în eforturile autorităţilor indiene de a contracara asertivitatea militară în creştere a Chinei în regiune.
INS Vikrant, care a devenit operaţional după 17 ani de construcţie şi teste, are 262 de metri, fiind una din cele mai mari nave de război din lume.
Malta: Doi fraţi au fost condamnaţi la 40 de ani de închisoare în cazul asasinării jurnalistei Daphne Caruana Galizia
Doi fraţi au fost condamnaţi, fiecare, la 40 de ani de închisoare, vineri, în capitala Maltei, pentru uciderea în 2017 a jurnalistei anticorupţie Daphne Caruana Galizia, transmite AFP.
George şi Alfred Degiorgio, care au pledat vinovaţi în prima zi a procesului, au fost condamnaţi pentru fabricarea, plasarea şi detonarea bombei care a ucis-o pe jurnalista de 53 de ani în maşina ei.
"Judecata de astăzi este un alt pas important pentru a face dreptate familiei Caruana Galizia", a reacţionat imediat pe Twitter premierul maltez Robert Abela.
Moartea bloggeriţei, pe 16 octombrie 2017, a zguduit foarte mult cel mai mic stat din Uniunea Europeană.
"Trei persoane au fost deja condamnate pentru această crimă şi încă trei aşteaptă să fie judecate. Rămânem angajaţi să vedem că se face dreptate familiei şi Maltei", a adăugat premierul Abela.
Un al treilea bărbat implicat în acest asasinat, Vincent Muscat, a fost condamnat anul trecut la 15 ani de închisoare.
Pe de altă parte, bogatul om de afaceri suspectat că ar fi ordonat crima, Yorgen Fenech şi care neagă orice implicare, nu a fost încă judecat.
Moartea jurnalistei Daphne Caruana Galizia a provocat scandal în Malta, ducând în special la demisia, în ianuarie 2020, a premierului Joseph Muscat, acuzat că a încercat să îşi acopere prietenii şi aliaţii politici "pătaţi" de această crimă.
Conform unei anchete publice ale cărei rezultate au fost publicate în 2021, statul maltez poartă o parte din responsabilitate pentru uciderea jurnalistei, în special pentru că a creat un "climat de impunitate" pentru cei care au vrut să o reducă la tăcere.
Jurnalista, care denunţa pe blogul său Running Commentary corupţia endemică din acest mic arhipelag mediteranean, a fost ucisă în apropierea locuinţei, la doar câteva ore după ce scrise următorul comentariu:"Există oameni corupţi peste tot. Situaţia este disperată".
Într-un comunicat de presă, Robert Abela a promis că "guvernul său va continua să implementeze reforme importante pentru întărirea principiilor statului de drept şi democraţiei în Malta", fostă colonie britanică care a aderat la Uniunea Europeană în 2004, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
