Azi, în lume. Știrile zilei de 14 noiembrie
Autor: Nicoleta Baciu | Publicat pe: 14 noi 2022, 08:08
WhatsApp
Azi, în lume. Știrile zilei de 14 noiembrie. Sursa - pixabay.com
Azi, în lume. Știrile zilei de 14 noiembrie. Sursa - pixabay.com
DC News vă aduce cele mai importante știri din lume. Iată ce ar trebui să știi!

 

Polonia va prelua activele poloneze ale Gazprom

Polonia va prelua activele poloneze ale companiei ruse Gazprom, a informat luni cotidianul Rzeczpospolita. În luna septembrie, guvernul polonez a impus sancţiuni Gazprom şi a anunţat că activele sale vor fi îngheţate. Potrivit cotidianului polonez, decizia se referă la participaţia de 48% deţinută de Gazprom în Europolgaz, compania care deţine secţiunea poloneză a conductei Yamal. Mateusz Berger, secretarul de stat al Poloniei responsabil cu infrastructura energetică strategică, a refuzat să comenteze atunci când a fost contactat luni de Reuters. În aprilie, Polonia a impus sancţiuni împotriva a 50 de oligarhi şi companii din Rusia, inclusiv a Gazprom, ca parte a eforturilor de sporire a presiunii asupra Moscovei în privinţa invadării Ucrainei. Simultan, Rusia a oprit exporturile de gaze către Polonia, deoarece guvernul de la Varşovia a refuzat să plătească în ruble.

Directorul CIA va avertiza Rusia împotriva folosirii armelor nucleare în Ucraina

Directorul Agenţiei Centrale de Informaţii din SUA, William Burns, se află în Turcia pentru a vorbi cu şeful serviciului de spionaj al Rusiei şi pentru a transmite un mesaj despre consecinţele unei potenţiale utilizări de către Rusia a armelor nucleare în Ucraina, a declarat un oficial de la Casa Albă. Contactul dintre SUA şi Rusia în Turcia a fost anunţat pentru prima dată de ziarul rus Kommersant. Acesta a citat o sursă neidentificată care a spus că Serghei Narîşkin, şeful serviciului rus de informaţii externe SVR, va participa la discuţii. Oficialul de la Casa Albe a spus că dl Burns, fost ambasador al SUA în Rusia, nu va avea niciul fel de negocieri cu Serghei Narîşkin. Ucraina a fost informată în prealabil despre călătoria dlui Burns în Turcia, a spus oficialul. William Burns nu va discuta despre o încheiere a războiului din Ucraina, dar va transmite un mesaj cu privire la consecinţele utilizării armelor nucleare de către Rusia, a adăugat oficialul. William Burns s-a întâlnit cu liderul rus Vladimir Putin în 2021, la ordinul preşedintelui Joe Biden, în încercarea de a transmite îngrijorările Washingtonului cu privire la acumularea de trupe ruseşti în jurul Ucrainei. Oficiali de la Kremlin, întrebaţi despre articolul din Kommersant, au spus că nu îl pot nici confirma, nici infirma. SVR nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Dincolo de război, Rusia şi Statele Unite au de discutat o serie de probleme restante, de la extinderea unui tratat cheie de reducere a numărului armelor nucleare şi un acord privind exportul de cereale prin Marea Neagră, până la un posibil schimb de prizonieri dintre SUA şi Rusia, ca şi războiul civil sirian.

Oficial american: Încetarea războiului din Ucraina, cea mai bună modalitate de a redresa economia globală  

 

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat luni că încetarea războiului din Ucraina este cea mai bună modalitate de a aborda problemele economiei globale, fiind un mesaj aparent adresat Rusiei înainte de summitul G20 din Indonezia, relatează AFP.

"Încetarea războiului dus de Rusia constituie un imperativ moral şi pur şi simplu cel mai bun lucru de făcut pentru economia globală", a declarat Janet Yellen jurnaliştilor, în marja întrevederii cu omologul său francez Bruno Le Maire.

Oficial, invazia Ucrainei nu se află pe agenda clubului celor 20 mari economii ai cărui lideri se reunesc marţi şi miercuri pe insula indoneziană Bali. Moscova a cerut G20 să se concentreze mai degrabă pe problemele economice şi financiare decât pe probleme politice şi de securitate.

Dar războiul lansat acum nouă luni de Vladimir Putin are repercusiuni economice profunde, creşterea preţurilor la energie şi la alimente. Gazda summitului, Indonezia, preluând astfel poziţia multor ţări din Sud, cere negocieri de pace şi refuză să condamne direct Moscova. 

Vladimir Putin, care a decis să nu participe la G20 şi este reprezentat de ministrul de externe Serghei Lavrov, se află sub presiune pentru a prelungi acordul existent care permite exporturile de cereale ucrainene şi care expiră la 19 noiembrie.

 

 

Turcia: Persoana responsabilă pentru atentatul de la Istanbul a fost arestată  

 

Persoana care a plasat duminică o bombă pe strada Istiklal din Istanbul, omorând cel puţin şase persoane pe această arteră comercială, a fost arestată, a anunţat luni ministrul de Interne turc Souleyman Soylu citat de Anadolu, relatează AFP.

Preşedintele Recep Tayip Erdogan şi vicepreşedintele Fuat Oktay au indicat anterior că o "femeie" este responsabilă pentru acest atac.

Ministrul de Interne a acuzat luni Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) că a provocat atacul din Istanbul. "Conform concluziilor noastre, organizaţia teroristă PKK este responsabilă" de atac, a afirmat oficialul turc.

Atacul, care nu a fost revendicat, s-a soldat cu şase morţi şi 81 de răniţi, dintre care jumătate au necesitat spitalizare.

Ministrul Justiţiei, Bekir Bozdag, a făcut referire la o "geantă" aflată pe o bancă: "O femeie a stat pe o bancă 40-45 de minute şi, ceva timp mai târziu, a avut loc o explozie. Toate datele despre aceasta femeie sunt în prezent în curs de revizuire", a explicat ministrul turc. "Fie această geantă conţinea o bombă cu ceas, fie cineva a activat-o de la distanţă", a adăugat el.

Preşedintele Erdogan a fost primul care a denunţat un "atac josnic", chiar înainte de a pleca spre Indonezia, la summitul G20 din Bali: "Primele indicii sugerează un atac terorist", a declarat şeful statului turc, adăugând că "o femeie ar fi implicată".

PKK, considerată organizaţie teroristă de Ankara, dar şi de aliaţii săi occidentali, între care Statele Unite şi Uniunea Europeană, luptă împotriva guvernului turc de la mijlocul anilor '80 şi a fost considerată deseori responsabilă de atacuri sângeroase comise pe teritoriul turc.

 

Guvernatorii băncilor centrale din Franţa şi Germania cer accelerarea paşilor spre uniunea pieţelor de capital

 

Războiul din Ucraina, inflaţia şi criza energetică au făcut mai importantă ca niciodată continuarea paşilor spre uniunea pieţelor de capital, pentru a finanţa tranziţia verde şi digitală, au declarat luni guvernatorii băncilor centrale din Franţa şi Germania, transmite Reuters.

Într-un editorial comun publicat în ziarele Les Echos şi Handelsblatt, François Villeroy de Galhau şi Joachim Nagel au încercat să dea dovadă de unitate într-un moment în care există tensiuni în relaţiile dintre Paris şi Berlin.

"Europa este în mijlocul unei crize: războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică, inflaţia. Scriem astăzi cu o singură convingere: unitatea noastră a devenit mai dificilă dar esenţială", au apreciat guvernatorii Banque de France şi Bundesbank. "Şi ceea ce este valabil pentru Europa ca întreg, este valabil în primul rând pentru prietenia franco-germană: a ne divizia ar însemna condamnarea noastră", scriu cei doi guvernatori.

Oficialii din Franţa şi Germania au exprimat opinii opuse pe parcursul ultimei luni şi au fost nevoiţi să amâne organizarea unui summit comun în încercarea de a-şi rezolva divergenţele.

François Villeroy de Galhau şi JoachimNagel au subliniat că iniţiativa uniunii pieţelor de capital, lansată în 2015 de Uniunea Europeană, trebuie să continue pentru ca stabilitatea financiară să promoveze diversificarea geografică a surselor de finanţare şi prin consolidarea procesului de împărţire a riscurilor din sectorul privat prin dezvoltarea finanţării de tip equity.

"Trebuie să facem mai mult decât să accelerăm tranziţia noastră energetică, şi de aceea avem nevoie de resursele financiare oferite de uniunea pieţelor de capital", au precizat cei doi guvernatori, adăugând că este imperios ca blocul comunitar să devină mai atractiv pentru investitorii locali şi străini.

"Finalizarea pieţelor de capital este cu siguranţă o cursă pe termen lung. Pentru a avea succes este important să alegem acum direcţia corectă", subliniază guvernatorii băncilor centrale din Franţa şi Germania. 

 

Regatul Unit: Mii de solicitanţi de azil aşteaptă o decizie de ani întregi

 

Zeci de mii de migranţi aşteaptă cel puţin un an o decizie privind cererea lor de azil în Regatul Unit, iar sute dintre ei chiar peste cinci ani, indică datele Ministerului de Interne britanic, transmite luni DPA.

Numărul persoanelor care aşteaptă o decizie iniţială legată de cererea lor de azil în Regatul Unit s-a multiplicat de aproape patru ori în ultimii cinci ani, de la 29.522 în decembrie 2017 la 122.206 în iunie 2022, potrivit datelor obţinute de ONG-ul Consiliul pentru Refugiaţi, în virtutea legislaţiei privind libertatea de informare.

Valoarea indicatorului era de 64.891 în decembrie 2020, ceea ce înseamnă că aproape s-a dublat în 18 luni. O treime dintre solicitanţi (40.913) aşteaptă între 1 şi 3 ani, în timp ce 725 de persoane, printre care 155 de copii, sunt în aşteptarea unei decizii pentru mai mult de cinci ani, adaugă Consiliul pentru Refugiaţi.

Ministrul de interne britanic Suella Braverman se află sub o presiune în creştere pentru a repara sistemul de azil din Regatul Unit, despre care ea şi predecesoarea sa Priti Patel l-au descris ca defect.

Guvernul britanic cheltuieşte 6,8 milioane de lire sterline pe zi pentru găzduirea migranţilor în hoteluri. Ar trebui adoptate măsuri imediate pentru a soluţiona acumularea imensă de bărbaţi, femei şi copii în aşteptare de ani întregi pentru o decizie asupra cererii lor de azil, cazarea lor, uneori în hoteluri de calitate proastă, costând milioane de lire pe zi, a declarat preşedintele executiv al Consiliului pentru Refugiaţi, Enver Solomon.

Aceşti oameni au venit în Regatul Unit în căutare de siguranţă, dar ei sunt condamnaţi la ani de îngrijorare şi incertitudine, cu consecinţe grave asupra sănătăţii lor mintale, a adăugat el. Consiliul pentru Refugiaţi le-a cerut miniştrilor britanici să introducă o serie de măsuri pentru a soluţiona problema, inclusiv crearea unei echipe operative care să se ocupe de procesarea cererilor aflate în aşteptare.

 

G20: Liderii chinez şi australian se întâlnesc marţi pentru prima oară după câţiva ani

 

Prim-ministrul australian Anthony Albanese a anunţat luni că se va întâlni cu preşedintele chinez Xi Jinping pe marginea summitului G20 în Indonezia, pentru prima oară în câţiva ani, semnalând o încălzire a relaţiilor între cele două ţări, informează France Presse şi Reuters.

"Mâine (marţi) voi avea o întâlnire bilaterală cu preşedintele chinez Xi', a declarat Albanese în faţa reporterilor după ce a aterizat în insula indoneziană Bali unde are loc summitul marilor economii ale lumii.

"Australia va prezenta propria sa poziţie. Abia aştept să am o discuţie constructivă cu preşedintele Xi mâine", a adăugat Albanese.

Legăturile diplomatice dintre Australia şi China s-au deteriorat brusc în ultimii ani, Beijingul impunând sancţiuni asupra unor importuri de mărfuri australiene şi reacţionând furios la apelul Canberrei de a cere o anchetă internaţională asupra originilor coronavirusului COVID-19.

Ultima reuniune între liderii celor două ţări datează din 2019 când predecesorul lui Albanese, Scott Morrison, s-a întâlnit pentru scurt timp cu Xi la G20, potrivit Ministerului de Externe al Australiei. Albanese a vorbit pe scurt cu premierul chinez Li Keqiang la un summit duminică în Cambodgia, în timp ce miniştrii de externe ai ambelor ţări au discutat săptămâna trecută. 

 

Fotbal: Danemarca a completat ultimele cinci locuri din lotul pentru Cupa Mondială

 

Selecţionata Danemarcei, viitoarea adversară a Franţei la Cupa Mondială de fotbal, a anunţat, duminică seară, ultimii cinci jucători de pe lista de 26 pentru turneul final din Qatar, între care atacantul lui RB Leipzig, Yussuf Poulsen, informează AFP.

Portarul lui Union Berlin, Frederik Ronnow, fundaşul Alexander Bah (Benfica Lisabona), mijlocaşii Robert Skov (Hoffenheim) şi Christian Norgaard (Brentford) completează această listă pentru Mondialul din Qatar, care debutează duminica viitoare.

Selecţionerul danez Kasper Hjulmand anunţase anterior o listă de 21 de jucători şi a păstrat câteva opţiuni libere pentru a completa lista înaintea plecării spre Qatar, programată pentru marţi.

În Grupa D, Danemarca începe Cupa Mondială pe 22 noiembrie contra Tunisiei, urmând să întâlnească Franţa, campioana mondială en titre, pe 26, şi apoi Australia pe 30.

Federaţia daneză este o aprigă susţinătoare a drepturilor omului în Qatar. Ea a primit însă refuzul FIFA de a se antrena cu tricouri afişând mesajul "Human Rights for All" ("Drepturile omului pentru toţi"). Aceste mesaje considerate politice sunt interzise pe durata meciurile organizate sub egida FIFA.

Iată lista de 26 de jucători: Portari: Kasper Schmeichel (Nice/Franţa), Oliver Christensen (Hertha Berlin/Germania) şi Frederik Ronnow (Union Berlin/Germania);

Fundaşi: Daniel Wass (Broendby), Rasmus Nissen Kristensen (Leeds United/Anglia), Jens Stryger Larsen (Trabzonspor/Turcia), Joakim Maehle (Atalanta Bergamo/Italia), Andreas Christensen (FC Barcelona/Spania), Simon Kjaer (AC Milan/Italia), Joachim Andersen (Crystal Palace/Anglia), Victor Nelsson (Galatasaray/Turcia), Alexander Bah (Benfica Lisabona/Portugalia);

Mijlocaşi: Pierre-Emile Hojbjerg (Tottenham/Anglia), Thomas Delaney (FC Sevilla/Spania), Christian Eriksen (Manchester United/Anglia), Mathias Jensen (Brentford/Anglia), Robert Skov (TSG Hoffenheim/Germania), Christian Norgaard (Brentford/Anglia);

Atacanţi: Mikkel Damsgaard (Brentford/Anglia), Andreas Skov Olsen (FC Bruges/Belgia), Jesper Lindstrom (Eintracht Frankfurt/Germania), Martin Braithwaite (Espanyol Barcelona/Spania), Kasper Dolberg (FC Sevilla/Spania), Jonas Wind (Wolfsburg/Germania), Andreas Cornelius (FC Copenhaga) şi Yusuf Poulsen (RB Leipzig/Germania).

 

Franţa şi Marea Britanie au semnat un nou acord privind trecerea migranţilor prin Canalul Mânecii

 

 

Franţa şi Marea Britanie au semnat luni un nou acord privind cooperarea în lupta împotriva trecerilor ilegale de migranţi prin Canalul Mânecii, o sursă de tensiuni constante de mai mulţi ani între Paris şi Londra, transmite AFP, citând surse de pe lângă Ministerul francez de Interne.

Acest nou acord prevede în special ca britanicii să aloce 72,2 milioane de euro în 2022-2023 Franţei care, în schimb, va creşte cu 40% forţele sale de securitate (350 de poliţişti şi jandarmi suplimentari, între care şi rezervişti) pe plajele sale, de unde migranţii pleacă în Marea Britanie, potrivit unei declaraţii comune ale celor două ţări, consultată de agenţia franceză de presă.

În documentul semnat luni dimineaţă la Paris de ministrul francez de interne, Gerald Darmanin, şi omologul său britanic Suella Braverman nu figurează niciun obiectiv cuantificabil de interceptări de nave, aşa cum îşi doreşte Marea Britanie, potrivit presei de cealaltă parte a Canalului Mânecii.

Acordul intervine la o zi după anunţul făcut de Ministerul britanic al Apărării, potrivit căruia numărul migranţilor care au traversat Canalul Mânecii de la începutul anului a depăşit pragul record de 40.000 de persoane.

În acest text, Londra şi Parisul şi-au stabilit mai întâi obiectivul de a desfăşura "resurse tehnologice şi umane", între care drone, pe litoralul francez pentru o mai bună detectare, supraveghere şi interceptare de nave.

Cele două ţări vor de asemenea să colecteze şi să utilizeze informaţii, în special "provenind de la migranţii interceptaţi" pentru o mai eficientă destructurare a reţelelor de traficaţi şi descurajarea trecerilor ilegale printr-un efort comun "într-o fază cât mai timpurie", în legătură cu ţările de origine şi de tranzit ale migranţilor.

Pentru atingerea celor trei obiective sunt expuse 12 acţiuni vizând "o abordare mai integrată şi mai eficientă". Pentru prima oară, echipe de observatori vor fi desfăşurate de o parte şi de alta a Canalului Mânecii pentru a "întări înţelegerea comună" între cele două ţări, a "ameliora desfăşurarea debriefing-urilor migranţilor" şi "creşterea schimburilor de informaţii".

Acordul mai prevede finanţări în vederea utilizării "câinilor pentru depistarea"migranţilor în porturi şi instalarea camerelor de supraveghere în principalele puncte de trecere a frontierei de-a lungul coastei franceze.

De asemenea urmează să fie înfiinţate centre de primire a migranţilor în sudul Franţei pentru a-i descuraja pe cei care traversează Mediterana să vină în Calais, "propunându-le variante sigure".

Acordul este semnat la aproape un an de la decesul a 27 de migranţi, la 24 noiembrie 2021, în cursul unui naufragiu al vasului lor în largul Calais, în cea mai gravă tragedie înregistrată în Canalul Mânecii. Peste 200 de persoane au decedat sau dispărut, pe mare sau pe uscat, din 2014, încercând să ajungă în Anglia de pe coasta de nord a Franţei, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). 

 

Preţul gazelor în Europa a crescut pe fondul răcirii vremii

 

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au crescut luni dimineaţa, după scăderea înregistrată săptămâna trecută, pe măsură ce temperaturile urmează să scadă în unele părţi ale continentului, după o perioadă în care au fost la un nivel neobişnuit de ridicat pentru această perioadă a anului, transmite Bloomberg.

La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile la gaze au crescut luni cu până la 5,8%, după ce săptămâna trecută au pierdut 15%. În jurul orei 8:23 a.m., cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau în creştere cu 4,2%, până la 102 euro pentru un Megawatt-oră.

Firma de prognoze Maxar Technologies LLC estimează că la finele acestei săptămâni şi la începutul săptămânii viitoare va deveni mai frig în unele părţi ale Europei, ceea ce ar putea să oblige populaţia să utilizeze instalaţiile de încălzire după o amânare prelungită graţie temperaturilor neobişnuit de mari. În plus, problemele apărute la alte două zăcăminte de gaze din Norvegia vor menţine livrările din această ţară la un nivel limitat, a anunţat operatorul de reţea Gassco.

Cu toate acestea, există o probabilitate ridicată ca Europa să înregistreze temperaturi semnificativ mai mari decât media normală în cursul acestei ierni, potrivit Centrului european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu Copernicus. Împreună cu livrările mari de gaze lichefiate, reducerea consumului de către clienţii industriali şi faptul că depozitele de gaze sunt aproape la nivelul maxim, există speranţă că Europa ar putea evita problemele cu aprovizionarea cu gaze în această iarnă, chiar dacă livrările de gaze ruseşti au fost reduse semnificativ.

"Perspectiva pentru iarna 2022/23 a fost ajutată de luna octombrie foarte blândă, cu o cerere de peste 20% sub media normală. Chiar dacă există unele incertitudini cu privire la cantităţile de gaze lichefiate car vor fi disponibile anul următor, acesta este un semnal pozitiv", susţin analiştii de la Deutsche Bank AG.

Totuşi, mulţi oficiali avertizează că actuala criză este departe de a fi depăşită în condiţiile în care livrările globale de gaze rămân limitate, iar iarna care va veni ar putea să fie una mai grea. Asta face ca pieţele să fie în continuare nervoase cu privire la rezervele limitate, în cazul în care va apărea o întrerupere în aprovizionare sau va apărea un val de frig în lunile următoare.

 

Cutremur cu magnitudinea 6,1 în largul Japoniei; nu a fost emisă alertă de tsunami

 

Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a resimţit luni la Tokyo şi în zonele din nord-estul Japoniei, potrivit Agenţiei meteorologice japoneze (JMA), fără să fie emisă însă nicio alertă de tsunami, informează AFP.

Epicentrul seismului, care s-a produs la ora locală 17:09 (08:09 GMT), a fost localizat în largul prefecturii Mie, în centrul arhipelagului nipon, la o adâncime de aproximativ 350 de kilometri, a precizat JMA.

De asemenea, Institutul de Geofizică din Statele Unite (USGS) a evaluat magnitudinea cutremurului la 6,1. Până în prezent, nu au fost raportate pagube sau răniţi şi nicio anomalie nu a fost detectată la centrala nucleară Fukushima din nord-estul ţării, care a fost lovită de un tsunami devastator în 2011, provocând un grav dezastru nuclear, potrivit postului public de televiziune NHK.

Prefecturile Fukushima şi Ibaraki, la nord de Tokyo, au avut parte de cutremure mai puternice pe scara seismică japoneză (4 din 7), deşi aceste regiuni se află la sute de kilometri de epicentru. Trenurile de mare viteză Shinkansen şi metroul din Tokyo şi-au întrerupt pentru scurt timp funcţionarea după seism, însă de atunci circulaţia acestora a fost reluată.

 

Zelenski vizitează oraşul Herson, recucerit recent de forţele ucrainene

 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat luni Herson, oraş cheie din sudul Ucrainei recucerit săptămâna trecută din mâinile forţelor ruse, a indicat pentru AFP o sursă din interiorul preşedinţiei de la Kiev, transmite AFP.

Zelenski s-a deplasat în ţinută în stil militar pe străzile oraşului, însoţit de gărzile sale de corp înarmate, fără însă ca el să poarte cască sau vestă antiglonţ, potrivit înregistrărilor video postate pe social media.

Glorie Ucrainei!, au strigat mai mulţi localnici de la balconul unui bloc. Glorie eroilor!, au răspuns, conform tradiţiei, şeful statului ucrainean şi cei care îl însoţeau.

Forţele ruse s-au retras de câteva zile din Herson după opt luni de ocupaţie, ceea ce le-a permis soldaţilor ucraineni să intre vineri în oraş. În urmă cu două zile, Volodimir Zelenski a spus că forţele ruse au distrus infrastructura critică din oraşul Herson înainte de a-l părăsi, adăugând că autorităţile locale încep să stabilizeze oraşul.

Locuitorii au întâmpinat cu bucurie trupele ucrainene în centrul Herson vineri, după ce Rusia a abandonat singura capitala regională pe care o cucerise de la începutul războiului.

"Înainte de a părăsi Hersonul, ocupanţii au distrus toată infrastructura critică: comunicaţii, apă, căldură, electricitate. Ruşii de peste tot au acelaşi scop: să umilească oamenii cât de mult posibil. Dar vom reface totul, credeţi-mă", a afirmat Zelenski într-un discurs înregistrat video. El a spus că trupele ucrainene au preluat controlul asupra a peste 60 de aşezări în regiunea Herson.

 

SUA: Trei morţi şi doi răniţi, într-un nou incident cu armă de foc într-un campus universitar 

 

Un incident cu armă de foc produs duminică noaptea în campusul Universităţii Virginia (estul SUA) s-a soldat cu trei morţi şi doi răniţi, a anunţat poliţia pe Twitter, care a avertizat că suspectul este încă în libertate, înarmat şi periculos, relatează Reuters şi AFP.

Poliţia universităţii a identificat drept suspect pe studentul Christopher Darnell Jones, precizând că mai multe agenţii sunt implicate în căutarea acestuia.

Jones purta o jachetă purpurie, pantofi roşii şi jeanşi albaştri şi ar putea conduce un SUV negru, potrivit autorităţilor. Acesta este cel mai recent incident dintr-o serie de violenţe armate în colegiile şi campusurile universitare din SUA în ultimii ani.

În paralel, în statul Idaho (vest) poliţia a anunţat că anchetează un incident separat după descoperirea corpurilor a patru studenţi într-o casă din oraşul Moscow, în apropierea Universitatea statului Idaho, aparent fiind vorba de victimele unei omucideri.

Vărsarea de sânge a alimentat dezbaterea despre restricţii mai dure privind accesul la arme de foc în Statele Unite, unde Al Doilea Amendament al Constituţiei garantează dreptul de a purta arme.

 

 

Ucraina: Reuniune a miniştrilor de externe din UE pentru lansarea misiunii de pregătire militară

 

 

Miniştrii de externe din UE se reunesc luni la Bruxelles pentru a lansa o misiune de pregătire militară pentru forţele armate ucrainene, informează agenţia DPA. Un grup de 15.000 de soldaţi ucraineni urmează să fie instruiţi în Polonia, a declarat Josep Borrell, şeful diplomaţiei Uniunii Europene. El a adăugat că mai multe ţări sunt dispuse să participe.

Forţele armate ale Germaniei, Bundeswehr, plănuiesc antrenamente de luptă şi exerciţii de tactică pentru misiunea UE. În total, până la 5.000 de soldaţii ucraineni ar putea fi instruiţi. Pe lângă lansarea misiunii de pregătire militară, miniştrii europeni de externe urmează să discute despre sprijinul acordat de Belarus şi Iran războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Deşi nu există dovezi de intervenţie directă din partea armatei belaruse în războiul din Ucraina, "nivelul de angajament" al acesteia faţă de conflict este ceva ce preocupă mult UE, a spus Borrell.

Lidera în exil a opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, urmează să-i informeze pe miniştrii de externe din UE cu privire la situaţia politică din ţara sa, la un mic dejun de lucru.

UE a sancţionat recent Teheranul din cauza dronelor de fabricaţie iraniană furnizate Rusiei şi folosite în atacuri asupra Ucrainei. Cu toate acestea, Borrell a spus că nu există dovezi că Iranul a furnizat rachete după informaţii apărute în mass-media. Noi sancţiuni împotriva Rusiei nu urmează să fie decise luni, a precizat Borrell, dar a adăugat că se desfăşoară o activitate juridică pentru a examina noi ţinte.

Propunerile recente ale Lituaniei pentru noi sancţiuni împotriva unor ruşi nu au primit încă un răspuns, a declarat ministrul de externe al acestei ţări, Gabrielius Landsbergis. Potrivit lui Landsbergis, ideea că "poate nu a mai rămas nimic de sancţionat" este falsă, îndemnând blocul să avanseze spre un al nouălea pachet de sancţiuni. 

 

Secretarul general al NATO: Lunile care urmează vor fi dificile pentru Ucraina 

 

"Lunile care urmează vor fi dificile" pentru Ucraina, a avertizat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în contextul în care această ţară sărbătoreşte eliberarea Herson, oraş-cheie din sudul ţării recucerit de la ruşi săptămâna trecută, relatează AFP şi Reuters.

Retragerea Rusiei din Herson "demonstrează incredibilul curaj al forţelor armate ucrainene", dar "nu trebuie să facem greşeala de a subestima Rusia. (...) Ei încă deţin controlul asupra unor părţi mari din Ucraina. Ceea ce trebuie să facem este să întărim mâna Ucrainei", a declarat Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă de la Haga.

"Forţele armate ruse păstrează capacităţi importante precum şi un mare număr de soldaţi şi Rusia şi-a demonstrat voinţa de a-şi asuma pierderi importante", a adăugat şeful NATO.

Armata rusă, în dificultate în teren, a lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de lovituri aeriene cu rachete şi drone kamikaze asupra infrastructurilor civile ucrainene, în special asupra reţelelor energetice.

"Lunile următoare vor fi dificile. Obiectivul lui Putin este de a lăsa Ucraina în frig şi în întuneric în această iarnă", a mai spus secretarul general al NATO.

El a mai afirmat, cu acelaşi prilej, că Ucraina va decide ce termeni sunt acceptabili pentru negocieri care să ducă la încheierea războiului declanşat de Rusia.

"Ucraina trebuie să decidă ce fel de termeni sunt acceptabili. Rolul nostru este să-i susţinem pe ei", a spus Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă alături de membri ai guvernului olandez.

Volodimir Zelenski a acuzat duminică seară forţele ruse că au comis "atrocităţi" la Herson, ca şi în alte regiuni eliberate anterior. Stoltenberg a afirmat şi el că forţele armate ruse "au dat de asemenea dovadă de o brutalitate extremă". 

Hersonul a fost singurul mare oraş şi singurul centru regional care a căzut după invazia rusă declanşată la sfârşitul lui februarie. Retragerea forţată a trupelor Moscovei în faţa presiunii contraofensivei ucrainene a fost o lovitură pentru Vladimir Putin, care a ordonat mobilizarea a 300.000 de rezervişti luna trecută, scrie AFP.

Stoltenberg s-a întâlnit cu ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, şi cu ministrul apărării, Kajsa Ollongren, pentru a discuta despre contribuţia Ţărilor de Jos la NATO şi la războiul din Ucraina.

"Vine iarna... şi trebuie să păstrăm direcţia", a declarat Kajsa Ollongren. "Dacă Rusia încetează mâine să lupte, nu va mai exista război. Dacă Ucraina încetează să lupte, nu va mai exista Ucraina", a adăugat ea.

 

Regele Charles al Marii Britanii a împlinit 74 de ani

 

Regele Charles al Marii Britanii a împlinit luni vârsta de 74 de ani, ocazie cu care l-a înlocuit pe regretatul său tată, prinţul Philip, în funcţia de Ranger al Marelui Parc de la Windsor, un titlu ce datează de mai bine de patru secole, relatează Reuters.

Charles al III-lea, care a devenit cel mai în vârstă monarh încoronat din istoria Marii Britanii, va sărbători în privat prima sa aniversare în calitate de rege, fără angajamente publice planificate.

Cu toate acestea, Palatul Buckingham a anunţat că regele Charles a preluat oficial rolul de Ranger, un titlu ce datează din 1559 când regina Elisabeta I l-a numit în această funcţie pe Henry Neville, şi a publicat o nouă fotografie cu Charles stând lângă un stejar bătrân din parcul Windsor.

Tatăl său, prinţul Philip, a deţinut acest titlul din 1952, când soţia sa a devenit regina Elisabeta a II-a, succedându-i tatălui său George al VI-lea.

Regina Victoria se numără printre alţi membri ai familiei regale care au deţinut acest rol, ce presupune supravegherea şi îndrumarea Rangerului adjunct şi a echipei sale în administrarea zilnică a uneia dintre cele mai vechi proprietăţi funciare din Marea Britanie, a precizat Palatul Buckingham.

 

OPEC reduce estimările privind cererea globală de petrol din cauza provocărilor economice sporite

 

Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a înrăutăţit luni estimările sale privind cererea globală de petrol în 2022, pentru a cincea oară din aprilie, şi a revizuit în scădere şi previziunile pentru 2023, citând provocările economice sporite, inclusiv inflaţia ridicată şi majorarea dobânzilor, transmite Reuters.

Conform raportului lunar al OPEC, cererea de petrol în 2022 va creşte cu 2,55 milioane de barili pe zi (bpd), sau 2,6%, în scădere cu 100.000 bpd faţă de prognoza precedentă.

"Economia mondială a intrat într-o perioadă de incertitudini semnificative şi dificultăţi sporite, în trimestrul patru din 2022. Riscurile de evoluţie negative sunt cauzate de inflaţia ridicată, înăsprirea politicii monetare de către marile bănci centrale, nivelul ridicat al datoriei suverane în multe regiuni, înăsprirea pieţei forţei de muncă şi perturbările persistente din lanţurile de aprovizionare", apreciază Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol.

Este ultimul raport înaintea reuniunii din 4 decembrie în care se va stabili politica Grupului OPEC+, compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători de ţiţei.

În 5 octombrie, Grupul OPEC+ a decis cea mai semnificativă reducere a producţiei de petrol de la pandemia din 2020, scăzând livrările într-un moment în care piaţa este tensionată, în pofida presiunilor SUA şi ale altor ţări pentru a pompa mai mult. Reuniţi la Viena, reprezentanţii celor 13 state membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi ai celor 10 state aliate, aflate sub umbrela OPEC+, au convenit ca, începând din noiembrie, să-şi reducă producţia cu două milioane de barili pe zi (bpd), pentru a sprijini creşterea preţurilor.

În 2023, OPEC se aşteaptă la majorarea cererii de petrol cu 2,24 milioane de barili pe zi (bpd), în scădere cu 100.000 bpd faţă de prognoza precedentă.

Deşi riscurile indică evoluţii negative, există şi potenţial de creştere. "Acesta ar putea veni din mai multe surse. În special, inflaţia ar putea fi afectată pozitiv de orice soluţionare a situaţiei geopolitice din Europa de Est, permiţând o reducere a înăspririi politicii monetare", susţine Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?