Azi, în lume. Știrile zilei - 8 septembrie

Pierderea Reginei reprezintă un "şoc imens pentru naţiune şi lume", a declarat premierul Liz Truss

Prim-ministrul Liz Truss a susţinut declaraţii în faţa reşedinţei din Downing Street. Ea a spus că "suntem cu toţii devastaţi" la vestea morţii Reginei, care este "un şoc imens pentru naţiune şi lume". Truss o descrie pe regina drept "o stâncă pe care a fost construită Marea Britanie modernă", adăugând: "Marea Britanie este marea ţară care este astăzi datorită ei".

Premierul a declarat că regina a fost o inspiraţie personală pentru ea, precum şi pentru mulţi britanici, susţinând că "devotamentul ei faţă de datorie este un exemplu pentru noi toţi".

"Astăzi, Coroana trece, aşa cum a făcut-o de mai bine de o mie de ani, noului nostru monarh, noului nostru şef de stat, Majestatea Sa Regele Charles al III-lea. Cu familia Regelui deplângem pierderea mamei sale şi ne unim. Îi oferim loialitatea şi devotamentul nostru, aşa cum mama lui ne-a dedicat-o atât de mult, pentru atât de mult timp".

Ea şi-a încheiat declaraţia spunând că decesul Reginei reprezintă "încheierea celei de-a doua epoci elisabetane", scrie Rador, citând BBC.

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a murit. Charles, noul Rege al Marii Britanii - anunț oficial al Familiei Regale

Marea Britanie este în doliu. După 70 de ani de domnie, regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh, având cea mai lungă domnie din istoria Regatului Unit, a încetat din viață la Castelul Balmoral, situat în zona Aberdeenshire din Scoția.

Familia Regală a anunțat oficial moartea Reginei Elisabeta a II-a. ”Regina a murit pașnic la Balmoral în această după-amiază. Regele și Regina Consort vor rămâne la Balmoral în această seară și se vor întoarce la Londra mâine” arată mesajul postat.  Citește mai departe>>

Moscova expulzează un diplomat român

Rusia a decis să expulzeze un diplomat român, iar Ministerul de Externe de la Moscova prezintă decizia ca răspuns la expulzarea din România a unui diplomat rus. În data de 8 septembrie, însărcinatul interimar pentru afaceri al României în Rusia a fost invitat la Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse, unde i-a fost prezentată o notă din partea ministerului prin care un angajat al Ambasadei României la Moscova era declarat persona non grata, a precizat Ministerul rus de Externe într-un comunicat distribuit joi. Invazia Ucrainei de către trupele ruse a intensificat tensiunile politice dintre Moscova şi Occident, scrie Rador, citând La Stampa.

Prinţul Charles şi prinţul William ai Marii Britanii s-au deplasat la Castelul Balmoral

Prinţul Charles şi prinţul William ai Marii Britanii s-au deplasat joi la Castelul Balmoral, reşedinţa din Scoţia a reginei Elisabeta a II-a, unde se află suverana, după ce s-a aflat că medicii sunt îngrijoraţi pentru starea de sănătate a acesteia, transmite Reuters. Alteţele lor regale Prinţul de Wales şi Ducesa de Cornwall au călătorit la Balmoral, a declarat un purtător de cuvânt al Clarence House. O sursă de la Palatul Kensington a confirmat şi deplasarea prinţului William.

Preşedintele turc Erdogan se face ecoul nemulţumirilor lui Putin privind exportul de cereale

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi că doreşte ca şi cerealele din Rusia să fie exportate, adăugând că Vladimir Putin are dreptate să se plângă că cerealele care pleacă din Ucraina în baza unui acord sub egida ONU se îndreaptă mai degrabă către ţări bogate, decât către cele sărace, relatează Reuters. Acordul privind exportul de cereale din luna iulie avea drept scop să prevină o criză alimentară garantând tranzitul în siguranţă al navelor în şi din porturile ucrainene şi permiţând astfel exportul a milioane de tone de cereale. De asemenea, acordul avea drept scop facilitarea exporturilor ruseşti de cereale şi îngrăşăminte.

'Faptul că transporturile de grâu merg în ţările care implementează aceste sancţiuni (împotriva Moscovei) îl deranjează pe dl Putin. Vrem de asemenea ca transporturile de grâu să înceapă şi din Rusia', a spus Erdogan în cadrul unei conferinţe de presă. 'Cerealele care vin în baza acestui acord din nefericire merg în ţările bogate, nu în cele sărace', a spus Erdogan. Miercuri, preşedintele Rusiei a avansat ideea de a se impune limite exporturilor de cereale din Ucraina. Oficiali ONU şi ruşi s-au întâlnit miercuri la Geneva pentru a discuta despre nemulţumirile Moscovei că sancţiunile occidentale împiedică exporturile sale de cereale şi de îngrăşăminte în pofida acordului, care a fost semnat de Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU. Ismini Palla, un purtător de cuvânt al ONU pentru Iniţiativa cerealelor de la Marea Neagră, a declarat că scăderea preţului global al cerealelor în luna august se explică parţial prin reluarea exporturilor din Ucraina şi a dat asigurări că asigurarea resurselor alimentare şi a îngrăşămintelor este critică pentru menţinerea acestui trend.

SUA: Patru morţi într-un atac armat în oraşul Memphis

Patru persoane au fost ucise şi cel puţin alte trei rănite într-un atac armat care a avut loc miercuri şi a durat mai multe ore, la Memphis, în statul american Tennessee (sud-est), a anunţat poliţia locală, care l-a arestat pe presupusul atacator, relatează AFP. Autorul, Ezekiel Kelly, de 19 ani, a fost arestat cu două arme arme asupra sa în vehiculul său, în jurul orei locale 21.00 (joi 01.00 GMT), şi plasat în detenţie fără incidente, a declarat presei şefa poliţiei, Cerelyn Davis. El şi-ar fi ucis prima victimă miercuri, la puţin timp după prânz, înainte de a-şi continua periplul criminal prin oraş în cursul după-amiezii şi la începutul serii. Cel puţin opt scene ale crimei au fost identificate, între care un aşa-numit 'carjacking' (furt de maşină cu violenţă) şi tiruri într-un magazin, a adăugat Cerelyn Davis, adăugând că Ezekiel Kelly a transmis live pe Facebook o parte din acţiunile sale. Autorităţile au difuzat apeluri la locuitori să rămână în case în timpul atacului şi au izolat anumite sectoare ale oraşului.

SUA sunt cu regularitate teatrul unor atacuri criminale în masă şi altor violenţe cu arme de foc, dar chestiunea controlului armelor rămâne foarte sensibilă din punct de vedere politic şi Congresul rămâne reticent în privinţa înăspririi legislaţiei în acest domeniu. Cel puţin 490 de persoane au fost ucise în atacuri armate şi crime în masă de la începutul anului în SUA şi 14.050 au murit în incidente implicând arme de foc, cu excepţia sinuciderilor, în aceeaşi perioadă, conform organizaţiei Gun Violence Archive.

Preţul gazelor naturale în Europa a revenit sub 200 de euro pentru un Megawatt-oră

Preţul gazelor naturale în Europa a coborât joi până la 197 de euro pentru un Megawatt-oră, revenind sub pragul de 200 de euro pentru un Megawatt-oră pentru prima dată de la începutul lunii august, transmite DPA. Această evoluţie a venit în contextul în care preţurile pentru contractele TTF la bursa din Ţările de Jos, unde se stabilesc tarifele de referinţă în Europa, au scăzut cu aproape 8%. Scăderea cotaţiilor vine cu o zi înainte de reuniunea miniştrilor europeni ai Energiei, care ar urma să discute riscurile cu care se confruntă statele membre din cauza diminuării livrărilor de gaze naturale ruseşti, o situaţie care ar urma să persiste timp de mai multe luni şi va afecta economia continentului. La începutul acestei săptămâni, preţurile gazelor naturale în Europa erau aproape de pragul de 300 de euro pentru un Megawatt-oră, pe măsură ce pieţele au digerat ştirea că Rusia a întrerupt tranzitul gazelor naturale spre Europa via conducta Nord Stream 1.

Comisia Europeană va propune un plafon la preţul gazelor naturale ruseşti, alături de măsuri cum ar fi o ţintă obligatorie privind reducerea utilizării de electricitate în perioadele de consum de vârf, o limită pentru veniturile firmelor care produc electricitate cu costuri reduse şi o contribuţie de solidaritate din partea companiilor de petrol şi gaze, a anunţat miercuri preşedintele Executivului comunitar, Ursula von der Leyen.

Medicii sunt îngrijoraţi de starea de sănătate a reginei Elisabeta a Marii Britanii

Medicii sunt îngrijoraţi de starea de sănătate a reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi au recomandat ca aceasta să rămână sub supraveghere medicală, a anunţat joi Palatul Buckingham - informează Reuters. Elisabeta, în vârstă de 96 de ani, rămâne la reşedinţa sa din Scoţia, Castelul Balmoral, a precizat palatul. O sursă de la palat a declarat că membrii apropiaţi au fost informaţi şi a minimalizat speculaţiile potrivit cărora suverana ar fi suferit o cădere. Miercuri, regina a fost nevoită să anuleze o întâlnire virtuală planificată cu miniştrii de rang înalt, după ce a fost sfătuită de medici să se odihnească.

Cu o zi înainte, ea a fost fotografiată în timp ce o numea pe Liz Truss în funcţia de prim-ministru al ţării, la Castelul Balmoral. Truss a declarat că întreaga ţară va fi profund îngrijorată de această veste. Gândurile mele - şi ale oamenilor din întreg Regatul nostru Unit - sunt alături de Majestatea Sa Regina şi de familia sa în aceste momente, a spus ea

Vara 2022 a fost cea mai călduroasă înregistrată în Europa de la începutul măsurătorilor meteorologice (serviciul Copernicus)

Vara anului 2022 (iunie-august), marcată de mai multe episoade de caniculă şi de o secetă severă asociată încălzirii climei de pe Terra, a fost cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată în Europa de la începutul măsurătorilor meteorologice, au anunţat joi coordonatorii serviciului european de monitorizare a schimbărilor climatice Copernicus, informează AFP. Temperaturile medii au fost 'cele mai ridicate, atât pentru luna august, cât şi pentru întreaga vară', depăşind în perioada celor trei luni estivale cu 0,4 grade Celsius valoarea medie din 2021, care reprezenta precedentul record în materie, au precizat specialiştii din programul Copernicus într-un comunicat. Temperaturile medii au fost 'cu aproximativ 1,34 grade Celsius peste media din 1991-2020 pentru sezonul estival', au adăugat ei. Pentru luna august 2022, valorile de temperatură au fost 'de departe cele mai mari' înregistrate de la debutul măsurătorilor, fiind 'cu 1,72 grade Celsius peste media din 1991-2020'.

'O serie intensă de canicule în toată Europa, însoţită de condiţii neobişnuite de secetă, a dus la o vară a extremelor, cu recorduri de temperatură, de secetă şi de incendii', a subliniat în acelaşi comunicat Freja Vamborg, coordonatoare ştiinţifică la Centrul European pentru Prognoze Meteo pe termen Mediu (ECMWF). 'Seceta şi incendiile din numeroase regiuni ale Europei au afectat societatea şi natura în diverse feluri', a adăugat Freja Vamborg. Ea a reamintit totodată că 'precedentul record data doar de un an'.

Japonia: Partidul la putere dezvăluie că aproape jumătate din parlamentarii săi au avut legături cu secta Moon

Partidul Liberal Democrat (PLD, dreapta naţionalistă), la putere în Japonia, a dezvăluit joi că aproape jumătate dintre aleşii săi din parlament au avut legături cu Biserica Unificării, cunoscută şi ca secta Moon, reintrată în centrul atenţiei după asasinarea fostului prim-ministru Shinzo Abe, transmite AFP.

Potrivit rezultatelor unei anchete interne, 179 din cei 379 de membri ai PLD în cele două camere legislative au fost 'legaţi într-un fel sau altul' cu gruparea religioasă, a anunţat partidul. Unii au acceptat în campaniile electorale sprijinul Bisericii Unificării sau al unor grupuri afiliate, alţii au participat la evenimente ale acestei organizaţii sau i-au donat bani, a precizat secretarul general al partidului, Toshimitsu Motegi.

'Luăm foarte în serios (această situaţie). O regretăm sincer şi ne vom asigura că partidul nu va mai avea nicio legătură cu Biserica Unificării', a declarat Motegi. 'Aproape 90%' dintre aleşii PLD în parlament care au participat la evenimente ai căror organizatori aveau legături cu acest grup au afirmat că nu erau la curent cu aceste legături, a adăugat el. Prim-ministrul Fumio Kishida dăduse asigurări săptămâna trecută că ruperea oricăror legături cu Biserica Unificării va deveni o regulă a PLD. Asasinarea fostului premier Shinzo Abe în luna iulie de către un bărbat care îi reproşa presupuse legături cu acest grup religios a făcut să reapară în Japonia controverse mai vechi legate de această organizaţie, acuzată de numeroşi foşti adepţi că a abuzat financiar de ei. Cota de popularitate a lui Kishida s-a prăbuşit odată cu apariţia tot mai multor dezvăluiri despre relaţiile între aleşi ai PLD, inclusiv membri ai guvernului său, şi Biserica Unificării. Kishida şi-a remaniat guvernul la începutul lui august, dar unii membri ai noii echipe au avut şi ei legături cu secta Moon. Biserica Unificării a transmis că Abe nu a fost niciodată membru al său, chiar dacă a participat la evenimente organizate de grupuri care îi erau afiliate. Shinzo Abe a fost prim-ministrul japonez cu cea mai longevivă prezenţă în fruntea guvernului. El a părăsit puterea în 2020 din motive de sănătate, dar rămânea foarte influent în interiorul PLD.

Australia adoptă o lege istorică privind schimbările climatice

Australia a adoptat joi primul său proiect de lege important privind schimbările climatice din ultimii peste zece ani, incluzând obiective de reducere a emisiilor de carbon şi consacrând pentru prima dată în legislaţia sa obiectivul de zero emisii nete până în 2050, relatează AFP. Legea, una dintre principalele promisiuni electorale ale noului guvern de centru-stânga, vizează reducerea cu 43% faţă de nivelurile din 2005 a emisiilor din această ţară. Prezentat de guvernul laburist ca fiind sfârşitul unui deceniu de inactivitate în domeniul climei în ţară, textul a obţinut un sprijin larg din partea sindicatelor şi a mediului de afaceri. Australia, unul dintre cei mai mari exportatori de cărbune şi gaze naturale din lume, a întârziat să adopte obiective climatice, chiar dacă se confruntă deja cu efecte precum incendii de vegetaţie şi inundaţii din ce în ce mai grave.

Deşi propune obiective mai ambiţioase decât reducerea de 26-28% până în 2030 propusă de guvernul precedent, noua lege i-a dezamăgit pe Verzi, care consideră că ar trebui să interzică în special noile proiecte de cărbune şi gaze. Problema climei a fost în centrul înfrângerii precedentului guvern de coaliţie conservator la ultimele alegeri. Aproximativ 5,8 milioane de hectare de pădure s-au făcut scrum în incendiile de la sfârşitul anului 2019 şi începutul anului 2020, degajând suficient fum pentru a afecta semnificativ stratul de ozon de deasupra Antarcticii, potrivit cercetătorilor. Cu toate acestea, combustibilii fosili - în special cărbunele şi gazele naturale - rămân un element central al economiei australiene, ceea ce face ca acţiunea climatică să fie un subiect sensibil din punct de vedere politic. În timpul dezbaterii tensionate de joi, unii senatori au mers atât de departe încât şi-au exprimat scepticismul cu privire la originea umană a schimbărilor climatice.

Zelenski dezminte că cerealele ucrainene ar ajunge cu precădere în Europa

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dezminţit în noaptea de miercuri spre joi că cerealele ucrainene pe care le exportă ţara sa ar ajunge cu precădere în Europa, aşa cum a acuzat anterior şeful statului rus, Vladimir Putin, transmite EFE. Astăzi (miercuri - n.r.) Rusia a făcut o altă declaraţie neobrăzat de falsă, conform căreia majoritatea absolută a grânelor ucrainene s-ar exporta către ţările europene. În fine, de multă vreme nu s-au mai auzit adevăruri la nivel oficial în Rusia, iar acest lucru nu surprinde pe nimeni, a declarat Zelenski în discursul său nocturn.

Putin urmează să discute cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan despre limitarea destinaţiilor navelor care exportă cereale ucrainene, întrucât cele mai sărace ţări nu au acces la ele. Excluzând Turcia ca mediator, practic toate cerealele care pleacă din Ucraina nu merg în cele mai sărace ţări, ci în Europa. Doar două din 87 de nave merg în ţările în curs de dezvoltare. 60.000 de tone din 2 milioane' de tone, a declarat miercuri Putin în cadrul sesiunii Forumului Economic Estic de la Vladivostok, oraş-port pe coasta rusă a Pacificului. În replică, Zelenski a declarat miercuri noapte că produsele alimentare ucrainene au fost exportate pe trei continente: în Asia, unde au fost trimise deja 54 de nave; Africa, cu 16 nave; şi Europa, cu 32 de nave, însă o parte din această cantitate trimisă în Europa va fi trimisă ulterior în ţări asiatice şi africane. Preşedintele ucrainean a insistat că, până la sfârşitul lunii, se vor fi exportat trei milioane de tone de produse agricole, din care o parte importantă este destinată ţărilor cele mai sărace şi care au cea mai mare nevoie de aceste produse. Zelenski s-a referit, mai concret, la primul transport care a fost predat Etiopiei. Drumul nu a fost uşor: mai întâi pe mare, apoi cu camioanele. Însă sute de mii de etiopieni nu vor muri de foame. Cine ştie, poate că Rusia nu este de acord cu asta şi nu vrea să observe. Totuşi, exact de asta are lumea nevoie. Este nevoie să salvăm de la haos ţări de pe diferite continente, este nevoie să salvăm oameni de la a muri de foame, a afirmat preşedintele ucrainean.

Spre deosebire de Rusia - a continuat el -, noi nu împărţim lumea pe criterii rasiste între cei care merită securitate şi cei care s-ar părea că nu o merită, între cei care merită să trăiască fără foamete şi cei care s-ar părea că nu merită acest lucru. Sprijinim toate persoanele, toate ţările. (..) Ucraina a fost, este şi va fi garantul securităţii alimentare mondiale.

Michelin va înceta să mai producă electricitate la unele uzine dacă livrarea gazelor va fi oprită

Producătorul francez de anvelope Michelin îşi face planuri pentru a înceta să mai folosească gaze naturale pentru a produce electricitate la uzinele sale din Spania, Germania şi Italia, în cadrul planurilor de rezervă elaborate de companie pentru a face faţă unei posibile opriri a exporturilor de gaze naturale ruseşti, transmite Reuters. Michelin, companie prezentă şi pe piaţa din România, utilizează gaze naturale pentru a produce energie electrică şi abur, de care are nevoie pentru a modela cauciucul în anvelope. În prezent, compania se pregăteşte să facă economii la consumul de gaze, astfel încât să producă numai aburul de care are nevoie, şi să cumpere electricitate de la reţeaua naţională, a declarat joi purtătorul de cuvânt Herve Erschler. Alte măsuri pe care grupul francez le-a pus la punct, pentru a se pregăti în eventualitatea unei crize energetice, includ convertirea boilerelor sale astfel încât să poată funcţiona atât pe gaze naturale cât şi pe petrol, şi chiar şi pe cărbune.

'Nu ne-am confruntat cu o oprirea completă a aprovizionării cu gaze dar am pus la punct planuri pentru a face faţă tuturor situaţiilor, prin reducerea utilizări gazelor pentru co-generare, convertirea boilerelor care pot fi convertite şi retehnologizarea restului', a spus Erschler. Purtătorul de cuvânt nu a dorit să ofere detalii cu privire la costurile care vor apărea în momentul în care Michelin va începe să cumpere electricitate de la reţea în loc să o producă singur la uzinele sale. Grupul Michelin, care numără 123.000 de salariaţi la nivel mondial, şi-a început activitatea în România în august 2001. În prezent, Michelin are în România aproximativ 4.000 de angajaţi, trei uzine - două la Zalău şi una la Floreşti - şi o reţea comercială. Începând cu anul 2005, România a devenit centru regional pentru operaţiunile comerciale ale grupului Michelin în Albania, Bulgaria, Croaţia, Bosnia, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.

Margrethe a II-a, 'inoxidabila' regină a Danemarcei, sărbătoreşte în acest weekend 50 de ani de domnie

Unificatoare şi populară, regina Margrethe a II-a, în vârstă de 82 de ani şi renumită pentru ţinutele sale întotdeauna impecabile, a modernizat cu subtilitate imaginea monarhiei daneze în timpul celor 50 de ani ai domniei sale, care vor fi sărbătoriţi cu mare pompă în acest weekend, informează AFP. Pe 14 ianuarie 1972, la moartea tatălui ei, Frederik al IX-lea, după o domnie de 24 de ani, ea a devenit prima femeie care a urcat pe tronul ţării - Maregrethe I a fost doar regentă (1375-1412). În epocă, doar 45% dintre danezi susţineau încă monarhia, ceilalţi considerând că cea mai veche casă regală europeană încă domnitoare nu îşi mai avea locul într-o democraţie modernă. În prezent, procentul monarhiştilor din Danemarca a crescut dincolo de pragul de 75%, iar familia regală daneză se numără printre cele mai populare din lume. Suverana, a cărei domnie ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai îndelungate domnii din istoria regatului danez, este considerată ea însăşi o veritabilă instituţie care pare de nezdruncinat. Margrethe a II-a ar fi putut însă să nu fie niciodată regină, întrucât Constituţia daneză interzicea până în 1953 ca tronul şi coroana ţării să revină unei femei. În detrimentul unchiului ei Knud şi al fiului acestuia, legea a fost schimbată în acel an prin referendum, la presiunea guvernelor daneze preocupate de chestiunea modernităţii. Fundamentul popularităţii suveranei constă în faptul că 'regina nu este deloc un politician, ea uneşte naţiunea în loc să o dezbine', a explicat pentru AFP istoricul Lars Hovebakke Sorensen. 'A reuşit să fie o regină care a unificat naţiunea daneză într-o perioadă marcată de multe schimbări: mondializarea, apariţia statului multicultural, crize economice (...) şi pandemia de COVID-19', a adăugat acelaşi istoric. Programate iniţial în ianuarie, festivităţile asociate jubileului reginei daneze au fost amânate pentru luna septembrie din cauza pandemiei de coronavirus. Inamovibilă Într-un film documentar, regina Margrethe a II-a a dezvăluit că a învăţat de la tatăl ei că trebuie să se deschidă în faţa iubirii oamenilor. 'Trebuie să ştii să o primeşti. Nu trebuie doar să faci un semn cu mâna', a sfătuit-o fostul rege Frederik al IX-lea.

Văduvă din 2018, Margrethe a II-a, supranumită cu afecţiune 'Daisy' de compatrioţii ei, a contribuit la modernizarea progresivă a monarhiei, fără însă să o trivializeze. 'Voi rămâne pe tron până ce voi cădea de pe el', a declarat regina daneză, o fumătoare înveterată şi mamă a doi fii, dintre care cel mare, Frederik, în vârstă de 54 de ani, a fost desemnat prinţ moştenitor. Nu există nicio tradiţie a abdicării în această ţară scandinavă cu 5,8 milioane de locuitori, însă chestiunea renunţării la tron nu este deloc discutată pentru o regină aflată încă în deplinătatea puterilor sale. În mai 2022, purtând o pălărie şi o ţinută impecabilă, suverana daneză s-a amuzat îmbarcându-se într-un roller-coaster din Tivoli, celebrul parc de distracţii din Copenhaga. Artistă Creatoare de costume şi scenografă, regina daneză, născută la Copenhaga pe 16 aprilie 1940, adoră să călătorească prin ţara ei. În fiecare vară, suverana participă la o croazieră pe iahtul regal, Dannebrog, înainte de petrece câteva săptămâni în Castelul Cayx, reşedinţa sa regală din sud-vestul Franţei. Regina daneză a cumpărat acel castel în 1975 împreună cu soţul ei, prinţul consort Henrik - Henri de Montpezat -, un diplomat provenit dintr-o familie nobiliară franceză originară din această regiune.

Erudiţia suveranei - a studiat la Cambridge şi la Sorbona - şi multiplele sale talente au făcut din Margrethe a II-a un exemplu pentru danezi, care urmăresc aproape cu religiozitate discursurile sale televizate, mai ales urările de sfârşit de an. Intelectuală şi poliglotă, regina Margrethe a II-a s-a aventurat şi în domeniul traducerilor, publicând în 1981, sub pseudonim şi în colaborare cu soţul ei, o versiune în limba daneză a unui roman scris de Simone de Beauvoir, 'Tous les hommes sont mortels'. Însă desenul şi pictura sunt domeniile în care regina daneză s-a remarcat cel mai mult. Suverana Danemarcei a realizat ilustraţii pentru numeroase opere literare, inclusiv pentru reeditarea din 2002 a romanului 'Stăpânul inelelor' scris de J.R.R. Tolkien. Picturile reginei daneze au fost expuse în muzee şi galerii prestigioase din Danemarca şi din străinătate.

ONU dispune de acuzaţii credibile cum că Moscova transferă forţat copii ucraineni în Rusia pentru adopţie

Oficiul ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR) a anunţat că dispune de acuzaţii credibile conform cărora Moscova este implicată în transferul forţat al copiilor ucraineni neînsoţiţi pe teritoriul rus, pe care îi pune la dispoziţia familiilor ruse pentru a fi adoptaţi, transmite EFE. Denunţul a fost formulat miercuri de secretarul general adjunct al UNHCR, Ilze Brands, în faţa Consiliului de Securitate al ONU. Ea a declarat că suspectează că Rusia a pus în aplicare o procedură simplificată pentru a oferi cetăţenie rusă copiilor (ucraineni) neînsoţiţi.

Aceşti copii - a adăugat ea - ar fi apţi pentru a fi daţi în adopţie familiilor ruse. Brands a amintit că a patra Convenţie de la Geneva, semnată de Rusia, interzice aceste schimbări de statut infantil, inclusiv în ceea ce priveşte naţionalitatea. Brands a mai declarat că Rusia ascunde aceste transferuri de copii - care sunt duşi uneori în teritoriile ucrainene controlate de armata rusă, iar alteori chiar pe teritoriul Federaţiei Ruse - pentru a evita viitoare reîntregiri ale familiilor. La 25 august, Institutul pentru Studii De Război din SUA (ISW) a denunţat faptul că Rusia a transferat mai bine de 1.000 de copii ucraineni pe teritoriul său pentru a fi adoptaţi de familii ruse. Această instituţie privată nord-americană, ai cărei experţi analizează diverse aspecte ale invaziei ruse în Ucraina, a dat atunci asigurări că a avut acces la un document al guvernării de la Moscova, între timp eliminat, în care se vorbea despre acest program de adopţie de minori ucraineni.

Potrivit ISW, documentul ar aparţine serviciilor pentru minori din regiunea rusă Krasnodar, conform căruia autorităţile ruse ar fi transferat peste 1.000 de copii din Mariupol, în Ucraina, în oraşe din Rusia, precum Tiumen, Irkuţk şi Altai Krai, unde au fost adoptaţi de familii ruse.

Cei trei copii ai ducelui şi ducesei de Cambridge, în vizită la noua lor şcoală

Cei trei copii ai prinţului William al Marii Britanii şi ai soţiei lui, Kate, au vizitat miercuri noua lor şcoală şi, însoţiţi de părinţi, au făcut emoţionaţi cunoştinţă cu directorul unităţii de învăţământ, informează Reuters. Prinţii George şi Louis, în vârstă de 9, respectiv 4 ani, şi prinţesa Charlotte, de 7 ani, vor urma cursurile şcolii private Lambrook School după ce familia princiară s-a mutat de la palatul Kensington din Londra într-o reşedinţă nouă, pe domeniul castelului Windsor al reginei Elisabeta a II-a. Potrivit imaginilor date publicităţii de biroul de presă al prinţului William, copiii poartă noile lor uniforme şi se îndreaptă înspre Lambrook pentru a participa la o după-amiază de acomodare dedicată elevilor noi înaintea deschiderii oficiale de joi. George şi Louis s-au îndreptat spre intrarea şcolii mergând de mână cu mama lor, în timp ce Charlotte a stat alături de tatăl ei. E minunat să vă avem alături de noi, a spus directorul Jonathan Perry în timp ce le-a strâns mâinile. Când i-a întrebat dacă sunt entuziasmaţi şi nerăbdători să înceapă şcoala, copiii au încuviinţat sfios şi au răspuns da. O grămadă de întrebări, a spus William.

Palatul Kensington a anunţat luna trecută şcoala pe care o vor urma copiii şi unde taxele anuale se ridică până la 21.000 de lire sterline anual pentru fiecare copil. Anunţul a coincis cu mutarea cuplului, care poartă titulatura oficială de duce şi ducesă de Cambridge, la Adelaide Cottage, o proprietate cu patru dormitoare situată la mică distanţă de castelul Windsor, unde suverana în vârstă de 96 de ani îşi petrece cea mai mare parte a timpului. Presa a relatat că mutarea are drept scop oferirea unei educaţii cât de obişnuite posibil copiilor, dar şi pentru a-i permite lui William, viitor rege, să fie alături de bunica sa în vârstă, care a avut probleme de sănătate anul trecut. William este recunoscut pentru felul în care protejează intimitatea familiei sale atunci când nu participă la îndatoriri oficiale şi doar câteva instituţii de presă au fost invitate să asiste la sosirea copiilor la noua şcoală.

Aliaţii Ucrainei se reunesc din nou în Germania pentru a-şi coordona livrările de armament

Aliaţii Kievului se reunesc joi la baza militară americană de la Ramstein, în vestul Germaniei, pentru a continua să-şi coordoneze ajutorul militar pentru Ucraina, care desfăşoară de săptămâna trecută o contraofensivă în sudul ţării pentru a disloca forţele ruse, transmite AFP. Cea de-a cincea reuniune a grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, ce are loc la invitaţia şefului Pentagonului, Lloyd Austin, îşi propune să facă dovada 'unităţii şi solidarităţii' aliaţilor Ucrainei, a indicat şeful Statului Major american, generalul Mark Milley. Reprezentanţii a peste 40 de ţări şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se vor reuni la baza din Germania pentru a discuta mai ales despre provocările în materie de producţie de armament ale conflictului. 'Consumul de muniţii este foarte important în acest război în Ucraina', le-a explicat generalul Milley jurnaliştilor care îl însoţesc. Obiectivul este de 'a încerca să determinăm nevoile, cererile şi apoi să le comparăm cu oferta, fie din stocurile ţărilor, fie din ceea ce poate fi produs de industria' de apărare, a spus generalul Milley în avionul care îl aducea de la Washington. Ucraina şi-a epuizat tot armamentul de fabricaţie rusească, iar apărarea sa este de acum dependentă total de ajutorul militar occidental.

De partea cealaltă, conform Washingtonului, Rusia s-a îndreptat spre Coreea de Nord pentru a cumpăra mari cantităţi de rachete şi obuze de artilerie. SUA, principalul furnizor de sprijin militar pentru Ucraina, au promis deja să trimită armament divers în valoare de 13,5 miliarde de dolari, în principal rachete antitanc Javelin, piese de artilerie şi obuze compatibile cu sistemele de artilerie ale NATO. Washingtonul a trimis de asemenea sisteme de artilerie de precizie HIMARS, dotate cu rachete GMLERS ghidate prin GPS, care sunt larg folosite în sudul şi estul Ucrainei. Kievul ar dori arme cu rază mai lungă de tipul ATACMS, care pot lovi la 300 km, dar SUA refuză, temându-se că aceste rachete ar putea viza ţinte în teritoriul rus, ceea ce ar putea provoca o extindere a conflictului. 'Politica actuală a Statelor Unite este că nu trimitem ATACMS', a reamintit generalul Milley.

'Am avut această discuţie de mai multe ori cu omologul meu şi cu alţi responsabili ucraineni', a adăugat el. 'Trimitem HIMARS (...) cu GMLERS şi aceste sisteme s-au dovedit foarte, foarte eficace împotriva forţelor ruse. Credem că raza de acţiune a HIMARS este suficientă pentru a răspunde nevoilor ucrainenilor în lupta lor actuală', a mai afirmat generalul Milley. SUA furnizează singure trei sferturi din obuzele la standarde NATO, a subliniat purtătorul de cuvânt al Statului Major, colonelul Dave Butler. 'Peste 10 ţări din grupul de contact furnizează piese de artilerie de calibrul 155 mm şi 15 donează muniţii de 155 mm', a arătat el.

Toate donaţiile de armament pentru Ucraina sunt calculate astfel încât să nu le slăbească ţărilor donatoare capacităţile militare, dar stocurile de muniţii trebuie să poată fi înlocuite cu regularitate, de unde necesitatea de a revitaliza producţia industriei de apărare, a explicat purtătorul de cuvânt. 'Furnizarea de muniţii americane Ucrainei nu este legată în mod specific de capacităţile de producţie anuală a unui armament livrat de industria de apărare americană, dar această capacitate de producţie este unul din factorii luaţi în considerare', a concluzionat el.

Succesorul lui Jirinovski îndeamnă Moscova să-şi sporească sprijinul pentru Transnistria

Leonid Sluţki, cel care i-a succedat lui Vladimir Jirinovski la conducerea Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR, ultranaţionalist, şovin - n.r.), a îndemnat Moscova să-şi sporească sprijinul pentru Transnistria, despre care a declarat într-o emisiune televizată miercuri că această regiune 'aparţine Rusiei', a relatat agenţia rusă de presă oficială RIA Novosti, citând canalul tv al formaţiunii. 'Transnistria este teritoriul nostru. Este necesar să reconstruim aeroportul din Tiraspol. Pe lângă centrala termo-electrică Moldovenească ( Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, n.r.) trebuie dezvoltate şi alte proiecte importante de infrastructură. Suntem în contact cu conducerea transnistreană', a declarat Sluţki în timpul unei vizite în Extremul Orient rus. Declaraţiile făcute de Sluţki au fost transmise marţi de un canal de televiziune aparţinând LDPR, formaţiune despre care presa de opoziţie din Rusia susţine că este o 'creaţie a FSB' (Serviciul Federal de Securitate, ex-KGB). Leonid Sluţki pare să urmeze calea predecesorului său Vladimir Jirinovski, un controversat politician extremist decedat în aprilie, cunoscut pentru tiradele sale antioccidentale, nota recent publicaţia independentă rusă Zona.Media, declarată agent străin de autorităţile ruse.

La funeraliile jurnalistei Daria Dughina, fiica ideologului conservator Aleksandr Dughin, liderul LDPR a pronunţat formula 'O ţară, un preşedinte, o victorie!', amintind de sloganul nazist 'Ein Volk, ein Reich, ein Führer'. Transnistria - regiune separatistă din estul Republicii Moldova, unde Rusia dispune de Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) şi de forţe de menţinere a păcii - revine periodic în discursul diverşilor responsabili de la Moscova, menţionează media de peste Prut. Ministrul de externe Serghei Lavrov declara la 2 septembrie că Moscova va face totul pentru a proteja interesele populaţiei rusofone din Republica Moldova şi că autorităţile de la Chişinău ar evita un dialog direct cu Tiraspolul pentru că şi-ar dori soluţionarea conflictului pe altă cale decât cea diplomatică. Într-o declaraţie ulterioară, şeful diplomaţiei ruse a avertizat că o situaţie de ameninţare la adresa securităţii trupelor ruse în Transnistria risca să declanşeze o confruntare militară cu Moscova. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, care a pledat dintotdeauna pentru rezolvarea paşnică şi numai pe cale politică a conflictului din Transnistria, a calificat declaraţiile şefului diplomaţiei ruse drept 'provocare ordinară', cu scopul de a destabiliza situaţia din Republica Moldova pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina vecină. Ea i-a îndemnat pe cetăţenii moldoveni 'să nu se lase manipulaţi' de astfel de declaraţii, potrivit Deschide.md.

Un oficial guvernamental dă asigurări că noul iPhone va fi disponibil şi pe piaţa rusească

Consumatorii ruşi vor avea ocazia de a cumpăra noile telefoane iPhone 14, în pofida faptului că gigantul american Apple a părăsit Rusia, graţie unei scheme de importuri paralele pusă la punct de Moscova, a declarat joi un înalt oficial guvernamental rus pentru agenţia de presă RIA Novosti, preluată de Reuters. Rusia a anunţat introducerea unei scheme de importuri paralele în luna martie, când a autorizat retailerii să importe produse de peste hotare fără permisiunea proprietarilor mărcilor respective. Întrebat dacă noile telefoane iPhone 14, prezentate miercuri de Apple, vor putea fi importate prin intermediul schemei de importuri paralele, ministrul rus al Industriei şi Comerţului, Denis Manturov, a răspuns: 'De ce nu? Dacă consumatorii vor să cumpere aceste telefoane, da. Va exista această oportunitate'. Grupul american Apple a oprit vânzarea de noi produse în Rusia în luna martie, la o săptămână după invadarea Ucrainei, chiar dacă telefoanele iPhone, laptopurile MacBook şi alte produse Apple au continuat să se vândă în magazinele din Rusia pe măsură ce comercianţii au epuizat stocurile de modele vechi şi au obţinut dispozitive noi prin intermediul schemei de importuri paralele.

Operatorul rus de telefonie MTS a anunţat încă de joi dimineaţa că oferă posibilitatea de pre-comandă pentru noile modele de telefoane iPhone 14. Preţurile încep de la 84.990 ruble (1.398 de dolari) pentru modelul echipat cu o memorie de 128GB. MTS a precizat că perioada de aşteptare pentru livrarea telefoanelor ar putea să se întindă până la 120 de zile şi de asemenea că îşi rezervă dreptul de a anula comanda dacă va întâmpina dificultăţi la importul produselor. Manturov, care este şi vicepremier, a estimat luna trecută că schema de importuri paralele, care vizează diferite produse occidentale variind de la haine de lux şi până la automobile, ar putea ajunge la o valoare de 16 miliarde de dolari în acest an, echivalentul a 4% din importurile totale ale Rusiei în anul 2021.

Ucraina include pe lista sa cu sancţiuni peste 600 de reprezentanţi ai elitei politice din Rusia

Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO) a decis miercuri să includă pe lista sa cu sancţiuni 606 de reprezentanţi ai elitei politice din Federaţia Rusă, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său cotidian, difuzat în noaptea de miercuri spre joi, potrivit agenţiei de presă oficiale ucrainene Ukrinform. 'SNBO a adoptat astăzi (miercuri) o decizie importantă privind impunerea de sancţiuni împotriva a 606 de persoane fizice care aparţin elitei conducătoare a Rusiei: 28 de membri ai Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse; 154 de membri ai Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus); 424 de membri ai Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal). Toţi aceştia sunt responsabili pentru acest război, pentru această teroare împotriva poporului nostru', a afirmat preşedintele ucrainean, fără să menţioneze vreun nume. Niciunul dintre ei nu va scăpa de responsabilitate, este doar o chestiune de timp, a adăugat Volodimir Zelenski. 'Noi am făcut deja unele demersuri juridice, diplomatice şi politice pentru ca ei să fie traşi la răspundere. Vom continua să luăm toate măsurile necesare într-un mod chibzuit', a spus el. Totodată, preşedintele ucrainean a indicat că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat miercuri o importantă operaţiune care a vizat un număr de persoane supuse sancţiunilor pe teritoriul Ucrainei.

'Am spus de nenumărate ori că nu este loc în Ucraina pentru contrabandişti şi reţele criminale. Se pare că unii dintre ei nu au înţeles asta. Ei bine, acum vor înţelege', a remarcat Zelenski, specificând că printre aceştia figurează şefi din serviciul vamal ucrainean care erau în cârdăşie cu contrabandiştii. Aceştia au fost suspendaţi şi 'vor primi un răspuns legal la toate acţiunile lor ilegale', a menţionat el. Printre ei sunt persoane care aveau şi cetăţenie străină, inclusiv rusă şi română, a afirmat Volodimir Zelenski, indicând că, în baza propunerii făcute de SBU, a decis să le retragă cetăţenia ucraineană acestora, fără să facă public vreun nume. În acest context, Ukrinform aminteşte că guvernul de la Kiev a adoptat o hotărâre la 2 septembrie prin care propune să fie supusă atenţiei SNBO aplicarea de sancţiuni suplimentare împotriva lui Vitali Zaharcenko, fost ministru de interne în perioada preşedinţiei prorusului Viktor Ianukovici, care în primele zile ale lui ianuarie 2014 a fugit la Moscova, pe fondul mişcării de contestare care a adus la putere în Ucraina forţele prooccidentale. Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, denumind-o 'operaţiune militară specială', primul război de cucerire în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Atletism: Joe Kovacs, victorios la greutate în finalele Diamond League, cu a treia aruncare din istorie

Atletul american Joe Kovacs, dublu vicecampion olimpic la aruncarea greutăţii, a reuşit a treia performanţă din istoria acestei probe, 23,23 m, miercuri, în prima zi a finalelor circuitului Diamond League de la Zurich (Elveţia). Kovacs (33 ani) a reuşit cea mai bună performanţă mondială a anului, la doar 14 centimetri de recordul mondial deţinut de compatriotul său Ryan Crouser, clasat al doilea în finala de miercuri, cu 22,74 m.

Doar Crouser a aruncat mai departe decât Kovacs, de două ori în 2021, stabilind recordul mondial pe 18 iunie la Eugene (23,37 m) şi câştigând titlul olimpic pe 5 august la Tokyo (23,30 m). Dublu campion mondial (2015, 2019), Kovacs fusese învins de Crouser la Mondialele de la Eugene anul acesta. Campioana mondială a probei, americanca, a dominat concursul feminin cu o aruncare de 20,19 m. La săritura în înălţime, campionul olimpic italian Gianmarco Tamberi a câştigat un concurs electric, notează AFP, desfăşurat sub ploaie şi întuneric. Tamberi, cu o săritură de 2,34 m, cea mai bună a sa din actualul sezon, l-a învins pe americanul JuVaughn Harrison (2,34 m).

La 5 km s-au impus doi kenyeni, Nicholas Kipkorir (13 min 00 sec), respectiv Beatrice Chebet (14 min 32 sec), în timp ce în proba feminină de săritură cu prăjina victoria a revenit australiencei Nina Kennedy, cu 4,81 m. Câştigătorii finalelor Diamond League sunt recompensaţi cu cecuri de 30.000 de dolari fiecare, atleţii clasaţi pe locurile secunde primesc 12.000 de dolari, iar cei de pe locul al treilea, 7.000 de dolari, notează EFE.

O nouă delegaţie a Congresului american se află în Taiwan

Preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, a primit joi o nouă delegaţie a Congresului american, angajându-se să aprofundeze cooperarea cu Statele Unite în contextul creşterii tensiunilor cu China, transmite dpa. Delegaţia, care a sosit la Taipei miercuri seară şi va rămâne până vineri, este condusă de Stephanie Murphy, membră democrată a Camerei Reprezentanţilor, şi din ea mai fac parte democratul Kaiali'i Kahele şi republicanii Scott Franklin, Joe Wilson, Andy Barr, Darrell Issa, Claudia Tenney şi Kat Cammack. În cursul întâlnirii cu Tsai Ing-wen, Stephanie Murphy a afirmat că vizita este 'un simbol al angajamentului de neclintit al Congresului faţă de Taiwan'.

La rândul său, Tsai a spus că Taiwanul va continua să coopereze cu Statele Unite pentru a construi relaţii comerciale şi economice încă şi mai apropiate. Ea s-a referit de asemenea la ameninţarea din partea Chinei. 'Taiwanul nu se va pleca la presiune sau coerciţie. Ne vom apăra instituţiile democratice şi modul de viaţă', a afirmat ea. Vizitele recente întreprinse la Taipei de preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, şi de alte câteva delegaţii de membri ai Congresului au provocat furie la Beijing. În replică la vizita lui Pelosi de la începutul lunii august, China a desfăşurat manevre pe scară largă în jurul Taiwanului, urmate de o nouă serie de exerciţii militare. Taiwanul are o guvernare independentă din 1949, dar China consideră insula democratică drept parte a teritoriului său şi se opune oricărei forme de contacte oficiale între Taiwan şi alte ţări.

Belarus a început exerciţii militare în mai multe regiuni, inclusiv la frontiera cu Polonia

Belarus a început exerciţii militare lângă oraşul Brest, situat în apropiere de frontiera cu Polonia, în capitala sa Minsk şi la Vitebsk, o regiune din nord-estul ţării, a anunţat joi Ministerul Apărării belarus, citat de Reuters. Exerciţiile de comandament, programate să aibă loc până pe 14 septembrie, vizează antrenamente pentru 'eliberarea teritoriului ocupat temporar de un inamic' convenţional şi recăpătarea controlului asupra regiunilor de frontieră, specifică instituţia de apărare de la Minsk. Potrivit ministerului, numărul de trupe şi de echipamente militare implicate în aceste manevre nu necesită trimiterea unei notificări Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), în conformitate cu regulile organizaţiei de securitate paneuropene.

Exerciţiile sunt supervizate de către şefului Statului Major General al Forţelor armate belaruse, Viktor Gulevici, precizează agenţia oficială de presă belarusă Belta. Belarus, cel mai apropiat aliat al Rusiei, a pus la dispoziţia armatei ruse teritoriul ţării sale pentru a ataca Ucraina, în ceea ce Kremlinul numeşte drept o 'operaţiune militară specială', în realitate o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva unui stat suveran, primul conflict de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial

Ucraina: Preşedintele Energoatom acuză Rusia că i-a răpit din personal

Agenţia ucraineană Energoatom a acuzat forţele ruse care ocupă centrala nucleară Zaporojie din sud-estul Ucrainei că i-au răpit şi maltratat din personal, informează joi dpa. Preşedintele Energoatom, Petro Kotin, a declarat pentru grupul media german Funke că aproximativ 200 de persoane au fost reţinute, iar compania nu ştie unde se află în prezent unele dintre acestea, adăugând că au existat cazuri în care angajaţii agenţiei au fost torturaţi şi ucişi. Kotin a spus că este foarte dificil pentru personalul Energoatom să continue munca la centrală, adăugând că cei care au rămas au înţeles cât de vital este să se asigure că sunt menţinute standardele de siguranţă nucleară şi de protecţie împotriva incendiilor.

Potrivit lui Kotin, aproximativ 1.000 de angajaţi ucraineni menţin instalaţia în funcţiune. Prin comparaţie, aproximativ 11.000 de angajaţi lucrau la centrală înaintea războiului. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), în raportul său despre centrală publicat la începutul acestei săptămâni, a descris situaţia ca nesustenabilă. AIEA a avertizat cu privire la lipsa de personal şi a spus că experţii rămaşi sunt supuşi unui nivel de stres atât de ridicat încât s-ar putea produce greşeli operaţionale. A mai precizat că echipei sale nu i s-a permis accesul peste tot în centrală.

Canada: Ultimul suspect în cazul atacurilor soldate cu zece morţi a murit după arestare

Al doilea suspect în cazul atacurilor de duminică din centrul Canadei a murit după arestarea sa, a informat presa canadiană miercuri seară, fără a oferi mai multe detalii, informează joi AFP. Mai multe ziare şi televiziuni au anunţat, bazându-se pe surse anonime din cadrul poliţiei, că bărbatul de 32 de ani a decedat. Poliţia a anunţat o conferinţă de presă la ora 19:30 (01:30 GMT). Anterior, poliţia anunţase arestarea ultimului suspect în cazul atacurilor cu armă albă soldate cu zece morţi şi 18 răniţi, care au avut loc duminică.'Myles Sanderson a fost găsit şi luat în custodie lângă Rosthern, Saskatchewan, la aproximativ 15:30 (21:30 GMT)', a anunţat poliţia pe contul său de Facebook.

'Nu mai există niciun risc pentru siguranţa publică legat de această investigaţie', a adăugat poliţia, mulţumind locuitorilor care au oferit informaţii relevante. Poliţiştii îl urmăreau de duminică în centrul-vestul ţării pe Myles Sanderson, în vârstă de 32 de ani, suspectat că ar fi responsabil, împreună cu fratele său Damien, de unele din cele mai mortale atacuri din ultimii ani petrecute în Canada. Cunoscut poliţiei şi justiţiei pentru multiple acte de violenţă şi furturi, Myles Sanderson era deja căutat din luna mai a anului trecut pentru nerespectarea controlului judiciar.

Luni a fost găsit cadavrul fratelui său, Damien Sanderson, suspectat că i-ar fi fost complice. Cadavrul prezenta mai multe înjunghieri şi a fost descoperit în apropierea locului crimelor. Circumstanţele morţii sale urmează să fie clarificate. Poliţia nu exclude varianta ca acesta să fi fost ucis de fratele său. Miercuri, autorităţile au dezvăluit identităţile celor ucişi, nouă provenind din comunitatea James Smith Cree Nation, iar unul din satul Weldon, aflat în apropiere. Este vorba de bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 23 şi 78 de ani. Răniţii sunt un adolescent şi 17 adulţi, a adăugat poliţia federală. Potrivit acesteia, unele victime au fost vizate, în timp ce altele au fost atacate la întâmplare. În Canada, aborigenii reprezintă aproximativ 5% din cei 38 de milioane de locuitori şi trăiesc în comunităţi afectate adesea de şomaj şi sărăcie. Ei sunt, de asemenea, mai des victime ale omuciderilor. Zece răniţi continuă să fie internaţi, dintre care trei sunt în stare critică, potrivit autorităţilor sanitare.

SUA: Vicepreşedinta Kamala Harris va participa la funerariile naţionale ale fostului premier japonez Shinzo Abe

Vicepreşedinta Statelor Unite, Kamala Harris, va participa la sfârşitul lunii septembrie la funeraliile naţionale ale fostului premier japonez Shinzo Abe, care a fost asasinat în luna iulie, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al acesteia, transmite joi AFP. Ea va conduce delegaţia americană la înmormântarea programată pentru 27 septembrie. Funeraliile sunt deja criticate în Japonia din perspectiva cheltuielilor (12 milioane de euro), dar şi a bilanţului controversat al activităţii fostului lider nipon.

Vizita vicepreşedintei Kamala Harris 'va aduce un omagiu moştenirii primului ministru' japonez, se arată în comunicat. Kamala Harris se va deplasa în perioada 25 - 29 septembrie la Tokio, dar şi în capitala Coreei de Sud, Seul. În Japonia şi Coreea de Sud, vicepreşedinta Statelor Unite se va întâlni atât cu oficiali, cât şi cu reprezentanţi ai societăţii civile pentru a 'evidenţia soliditatea alianţei Statelor Unite' cu cele două ţări, precum şi 'angajamentul pentru o regiune indo-pacifică liberă şi deschisă'. Această ultimă formulare este folosită sistematic de Washington pentru a evoca implicit dorinţa Statelor Unite de a contracara influenţa şi manevrele chineze în regiunea Asia-Pacific.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News