Azi, în lume. Știrile zilei - 26 septembrie. Orban aduce noi critici referitor la sancțiunile impuse Rusiei de către Uniunea Europeană
Autor: Andreea Ditcov | Publicat pe: 26 sep 2022, 08:41
WhatsApp
Sursă foto: Unsplash (Ben White)
Sursă foto: Unsplash (Ben White)
Iată cele mai importante știri externe ale zilei. Vezi ce se întâmplă, astăzi, 26 septembrie, în lume.

Sancţiunile impuse Rusiei de UE 's-au întors împotriva ei', afirmă prim-ministrul ungar Viktor Orban

Ungaria ar trebui să se pregătească pentru un război prelungit în Ucraina vecină, a declarat luni prim-ministrul Viktor Orban, criticând aspru sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, despre care a spus că "s-au întors împotriva ei" prin creşterea preţurilor la energie, relatează Reuters.

Orban, aflat într-o veche dispută cu UE asupra unora dintre politicile sale văzute la Bruxelles ca antidemocratice, a cerut încetarea luptelor pentru a pune capăt războiului şi a spus că sancţiunile împotriva Rusiei au dat o lovitură economiei Europei.

Orban, care a fost reales pentru un al patrulea mandat consecutiv în aprilie, se confruntă acum cu creşterea inflaţiei, care erodează încrederea consumatorilor, şi cu perspectiva unei recesiuni anul viitor.

El a declarat în faţa Parlamentului că nu este de mirare că guvernele cad în Europa, referindu-se la alegerile de duminică din Italia în urma cărora Giorgia Meloni se pare că va conduce cel mai de dreapta guvern de după Al Doilea Război Mondial.

"Putem spune cu siguranţă că, în urma sancţiunilor, europenii au devenit mai săraci, în timp ce Rusia nu a căzut în genunchi", a declarat Orban. "Această armă s-a declanşat împotriva ei, cu sancţiunile cu care Europa s-a împuşcat în picior", a adăugat el.

"Aşteptăm un răspuns, întreaga Europă aşteaptă un răspuns de la Bruxelles despre cât de mult vom continua să facem acest lucru", a spus el, adăugând că a venit momentul să se discute sancţiunile cu Statele Unite.

Orban, al cărui guvern este în discuţii cu Comisia Europeană pentru a primi miliarde de euro din fondurile UE blocate din cauza îngrijorărilor privind respectarea statului de drept, a anunţat că guvernul său va lansa o "consultare naţională" pentru a-i întreba pe cetăţenii Ungariei despre sancţiuni. Orban s-a folosit anterior de acest instrument de campanie pentru a obţine sprijin pentru partidul său Fidesz asupra unor politici precum drepturile homosexualilor sau migraţia.

"Sancţiunile nu au fost decise în mod democratic, ci au fost hotărâte de birocraţii de la Bruxelles şi elitele europene", a declarat el, referindu-se la referendumul pe care l-a anunţat asupra sancţiunilor impuse Rusiei de UE din cauza războiului din Ucraina. "Deşi cetăţenii Europei plătesc preţul, ei nu au fost întrebaţi", a notat el, citat de DPA.

"Dacă birocraţii de la Bruxelles nu ne dau aceşti bani, pentru care Ungaria este eligibilă, atunci vom primi fondurile necesare din alte surse financiare", a declarat Orban, adăugând că Ungaria a început discuţii cu UE şi "alţi parteneri internaţionali". El nu a elaborat, notează Reuters.

Unele media ruse susţin că Moscova ia totuşi în considerare închiderea graniţelor pentru bărbaţii cu vârsta de mobilizare

Kremlinul ia în considerare închiderea frontierelor pentru bărbaţii cu vârstă de mobilizare, după ce zeci de mii de ruşi au părăsit ţara de când preşedintele rus Vladimir Putin a decretat mobilizare parţială, aşa cum au relatat unele media ruse luni, citând surse din cadrul administraţiei prezidenţiale de la Moscova, notează EFE.

Măsura ar urma să intre în vigoare după referendumurile de integrare cu Rusia care au loc până marţi în teritoriile ucrainene parţial ocupate de trupele ruse, indică publicaţia electronică independentă Meduza.

Numai bărbaţii care vor intra în posesia unei adeverinţe în scris de la centrul de recrutare militară vor putea părăsi teritoriul naţional.

În acest scop, potrivit portalului rusesc The Bell, poliţiştii de frontieră din subordinea Serviciului Federal de Securitate (FSB) de pe aeroporturi au primite liste cu numele cetăţenilor ruşi care urmează să fie mobilizaţi.

Aproximativ 261.000 de ruşi ar fi părăsit deja Rusia de miercuri şi până sâmbătă, potrivit ziarului digital 'Novaia Gazeta.Evropa', care citează surse din cadrul FSB.

Surse din administraţia prezidenţială de la Moscova pun la îndoială această cifră, deşi admit că tendinţa este îngrijorătoare şi că armata l-ar putea convinge pe Vladimir Putin de necesitatea unor măsuri urgente pentru a stopa acest exod.

Potrivit avocatului în drepturile omului Pavel Cikov, FSB a început deja să nu mai permită unor ruşi să părăsească ţara. El a publicat mai multe documente pe Telegram în care poliţişti de frontieră au împiedicat ieşirea din ţară a unor bărbaţi ruşi prin Kazahstan.

Iniţial, comisariatele militare le-au interzis bărbaţilor având vârsta de mobilizare să părăsească locul de reşedinţă, după care restricţia oficială îi împiedică doar să părăsească ţara.

Publicaţia RBC a informat luni că FSB a decis să desfăşoare vehicule blindate la punctul de trecere a frontierei dintre Osetia de Nord şi Georgia pentru a evita posibile incidente.

FSB a informat că blindate au fost trimise spre punctul de trecere a frontierei 'Verhnii Lars' la graniţa cu Georgia pentru cazul în care oamenii care stau la coadă ar decide să forţeze frontiera, notează RBC pe contul său de Telegram.

Cozi de kilometri întregi se întind de câteva zile la frontiera cu Georgia, la fel şi la graniţa cu Finlanda, Kazahstan şi Mongolia.

Între timp au continuat atacuri împotriva unor centre de recrutare în Rusia. Ultimul din această serie a avut loc luni în regiunea Irkuţk din Siberia, unde un tânăr a împuşcat de la mică distanţă un responsabil militar de încorporare, care a fost grav rănit.

Potrivit Meduza, circa 20 de centre de recrutare au fost atacate, dintre care multe cu cocktail-uri Molotov, de la începutul 'operaţiunii militare speciale' în Ucraina, mai mult de jumătate în ultimele zile.

S-au înregistrat de asemenea atacuri împotriva unor clădiri ale administraţiei locale şi a sediului partidului Rusia Unită, pro-Kremlin.

Într-un alt caz împotriva războiului, un bărbat s-a ales cu răni uşoare după ce a încercat să-şi dea foc într-o staţie de autobuz din oraşul Riazan, situat la mai puţin de 200 km de Moscova.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarase anterior că deocamdată 'nu există nicio decizie' în privinţa închiderii frontierelor din partea autorităţilor ruse, în contextul manifestaţiilor împotriva mobilizării desfăşurate în ultimele zile şi al exodului de bărbaţi ruşi în străinătate care nu vor să meargă la războiul declanşat de Moscova în Ucraina.

Europa este divizată în urma rezultatului alegerilor din Italia

Reacţiile au fost amestecate luni în Europa, a doua zi după victoria partidului post-fascist condus de Giorgia Meloni la alegerile legislative italiene, Polonia şi Ungaria afişându-şi susţinerea, în timp ce Franţa, Germania şi Spania au rămas în gardă, relatează AFP.

Franţa va fi "atentă" la "respectarea" drepturilor omului şi a dreptului la avort, a avertizat prim-ministrul Elisabeth Borne.

"Evident, vom fi atenţi, împreună cu preşedinta Comisiei Europene (Ursula von der Leyen), ca aceste valori referitoare la drepturile omului, la respectarea unora şi a altora, în special la respectarea dreptului la avort, să fie respectate de toţi", a declarat ea la postul BFMTV.

Elisabeth Borne a apreciat totuşi că "etapele nu trebuie arse" şi a reamintit că "ţine acum de preşedintele Republicii (Sergio Mattarella) să desemneze preşedinta sau preşedintele Consiliului" de Miniştri.

Ministrul spaniol al afacerilor externe José Manuel Albares a avertizat, în cadrul unui mic dejun cu jurnaliştii, asupra faptului că "populismele sfârşesc mereu în catastrofă" şi a afirmat că această victorie survine într-un moment în care "două modele se înfruntă în Europa, pe fondul războiului din Ucraina".

"Un model pe care pariază guvernul spaniol şi multe alte ţări în Europa, care este cel al construcţiei europene", şi "un alt model, cel al lui Vladimir Putin, un model autoritar în care se regăsesc forţe politice din Europa şi chiar în interiorul acestei ţări", a spus el, referindu-se la partidul de extremă dreapta Vox.

La rândul său, Germania aşteaptă de la Italia să rămână "favorabilă Europei", a declarat presei Wolfgang Büchner, purtător de cuvânt al guvernului.

"Italia este o ţară favorabilă Europei, cu cetăţeni favorabili Europei, şi plecăm de la principiul că acest lucru nu se va schimba", a spus el.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe a declarat că Berlinul continuă să aştepte de la Roma respectarea regulilor bugetare europene.

Bruxellesul speră, în ceea ce-l priveşte, că va exista "o cooperare constructivă cu noile autorităţi italiene", potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer.

"Comisia şi preşedinta (Ursula von der Leyen) lucrează cu guvernele care rezultă din alegerile ţărilor Uniunii Europene. Acest caz nu este diferit", a spus el în cadrul conferinţei de presă cotidiene a executivului european.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a salutat "marea victorie" a Giorgiei Meloni. "Mare victorie! Felicitări!", a exclamat Morawiecki pe Facebook, utilizând emoticoane pentru a sublinia că cele două ţări vor fi puternice împreună.

Entuziasmul este împărtăşit şi de prim-ministrul naţionalist ungar Viktor Orban, care a postat pe Twitter: "Bravo, Giorgia! O victorie binemeritată. Felicitări!".

"Avem nevoie mai mult ca niciodată de prieteni care împărtăşesc o viziune şi o abordare comună a Europei", a adăugat directorul său politic, deputatul Balazs Orban.

În mai multe ţări europene, formaţiunile de extrema dreapta şi-au exprimat satisfacţia pentru victoria Georgiei Meloni.

"Poporul italian a decis să-şi reia destinul în mâini alegând un guvern patriot şi suveranist", a postat pe Twitter franţuzoaica Marine Le Pen, lidera formaţiunii Rassemblement National (RN).

"Sărbătorim împreună cu Italia! Felicitări întregii alianţe", a declarat în Germania Beatrix von Storch, vicepreşedintă a grupului AfD în Bundestag.

Din punctul de vedere al liderului partidului spaniol Vox, Santiago Abascal, Giorgia Meloni "a arătat calea spre o Europă mândră şi liberă a naţiunilor suverane", precizând că "milioane de europeni îşi pun speranţele în Italia".

Kremlinul recunoaşte că au fost comise 'greşeli' în procesul de mobilizare

Kremlinul a recunoscut 'greşeli' intervenite în procesul de mobilizare a rezerviştilor care urmează să fie trimişi să lupte în Ucraina şi a subliniat că deocamdată 'nu există nicio decizie' în privinţa închiderii frontierelor, în contextul manifestaţiilor şi exodului de bărbaţi ruşi în străinătate, relatează AFP.

'Există cazuri când decretul (de mobilizare) a fost încălcat', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spunând că speră că aceste 'erori vor fi corectate'.

Autorităţile ruse au fost afirmat că mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti nu va viza decât persoanele cu experienţă militară sau competenţe căutate.

Dar s-au înregistrat multe cazuri de mobilizare a unor persoane în vârstă, bolnave sau fără experienţă, precum şi a studenţilor.

Mobilizarea a provocat un val de manifestaţii, soldate cu mii de arestări, de când preşedintele rus Vladimir Putin a decretat-o săptămâna trecută.

Mulţi ruşi au ales, se pare, să fugă din ţară, având în vedere înghesuială şi cozile de autoturisme la frontierele cu Georgia, Kazahstan, Finlanda sau Mongolia. Liniile aeriene sunt luate şi ele cu asalt de ruşii care vor să se sustragă mobilizării.

Acest exod a suscitat temerea că Rusia va interzice ca bărbaţii apţi de luptă să mai părăsească ţara.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a indicat că autorităţile 'nu au luat încă nicio decizie' în această etapă cu privire la închiderea frontierelor pentru respectiva categorie de cetăţeni. Însă declaraţia lui Peskov nu a fost de natură să calmeze spiritele, având în vedere că afirmaţiile acestuia de mai multe ori au fost contrazise de realitate, potrivit Meduza.io.

Rusia se pregăteşte să anexeze patru regiuni ale Ucrainei la încheierea marţi a aşa-numitelor 'referendumuri' în autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk (Donbas, estul Ucrainei) şi Herson şi Zaporojie (sudul teritoriului ucrainean), chiar dacă unele dintre acestea sunt controlate doar parţial de Moscova, notează Agerpres.

Armata rusă îşi intensifică atacurile cu drone iraniene în Ucraina

Preşedintele Ucrainei şi şefii serviciilor de securitate s-au întâlnit luni pentru a planifica modalităţi de contracarare a utilizării de către armata rusă a "noilor tipuri de arme", după ce forţele ruseşti şi-au intensificat atacurile în regiunea Odesa folosind drone de luptă iraniene, au spus surse de la cabinetul preşedintelui şi un oficial regional. Forele ruseşti au efectuat cel puţin cinci atacuri asupra unor ţinte din regiune folosind drone Shahed-136 în ultimele zile, a declarat Serhii Bratciuk, purtătorul de cuvânt al administraţiei regionale din Odesa, într-o conferinţă de presă. Unul dintre atacuri a lovit un obiectiv militar nedezvăluit din regiunea de sud, la primele ore ale zilei de luni, a spus el.

"Inamicul încearcă să-şi economisească rachetele... Aceste drone Shahed sunt mult mai ieftine, pot fi folosite mult mai frecvent şi în perechi. Vedem că inamicul poate chiar lansa mai multe dintre aceste drone kamikaze pentru un singur atac", a adăugat el. Preşedintele Volodimir Zelenski a denunţat vineri folosirea de către Rusia a dronelor iraniene, iar administraţia de la Kiev a retras acreditarea ambasadorului iranian şi a redus personalul diplomatic iranian din Kiev. Autorităţile din Iran, care au negat furnizarea de vehicule aeriene fără pilot către Rusia, au declarat că vor răspunde cu "acţiuni proporţionale". Luni, dl Zelenski a avut o întâlnire cu comandantul armatei Valeri Zalujnîi, directorul serviciului de informaţii militare, ministrul apărării şi diferite alte personalităţi militare şi de securitate, a anunţat separat cabinetul preşedintelui.

"În timpul întâlnirii, participanţii s-au concentrat separat pe problema utilizării de către inamic a noilor tipuri de arme şi au schiţat planuri pentru a contracara astfel de mijloace", se arată într-un comunicat, fără a fi oferite detalii despre respectivele planuri. Noi tipuri de arme, inclusiv sistemele de rachete Himars, armele antitanc Javelin şi dronele turceşti Bayraktar, au avut un impact vizibil asupra cursului războiului declanşat de Rusia în luna februarie. Autorităţile militare din sudul Ucrainei au declarat sâmbătă că au doborât, vineri, mai multe drone iraniene Shahed-136 deasupra mării, lângă porturile Odesa şi Pivdenîi. Separat, forţele aeriene au anunţat că o dronă iraniană mai mare, de tipul Mohajer-6, a fost doborâtă pentru prima dată în Ucraina.

Ungaria are nevoie de fonduri UE pentru investiţii în sectorul energetic, a spus premierul Orban

Guvernul Ungariei şi-a revizuit strategia energetică pe termen lung şi plănuieşte o serie de investiţii uriaşe în sectorul energetic, pentru care Uniunea Europeană s-a angajat să acorde finanţare, a declarat luni prim-ministrul Viktor Orban în plenul parlamentului. "Dacă birocraţii de la Bruxelles nu ne dau aceşti bani, pentru care Ungaria este eligibilă, atunci vom obţine fondurile necesare din alte surse financiare", a spus dl Orban. "Am lansat aceste discuţii cu Uniunea Europeană şi alţi parteneri internaţionali".

A murit unul dintre liderii spirituali ai Frăţiei Musulmane din Egipt

Un important cleric egiptean, Yusuf al-Qaradawi, a murit, la vârsta de 96 de ani. A fost considerat unul dintre liderii spirituali ai Frăţiei Musulmane. Un program de televiziune moderat de el la postul Al Jazeera era urmărit de zeci de milioane de oameni din toată lumea. Yusuf al-Qaradawi a publicat totodată şi foarte multe cărţi despre Islam.

Maia Sandu a anunţat că autorităţile de la Chişinău vor cere Moscovei să nu recruteze cetăţeni moldoveni în cadrul mobilizării

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Ministerul Afacerilor Externe al republicii va solicita Rusiei să ia în calcul posibilitatea de a nu recruta în cadrul mobilizării persoanele care au a doua cetăţenie cea moldovenească. Ea a făcut acest anunţ în cadrul unui briefing susţinut după o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova - relatează Agenţia de presă TASS. Am cerut Ministerului moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene să iniţieze consultări bilaterale cu Federaţia Rusă pentru a exclude cazurile de convocare pentru mobilizare a cetăţenilor moldoveni rezidenţi în Rusia, în timpul procesului de mobilizare - a spus preşedintele.

Sandu a indicat că Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova va oferi sprijin şi moldovenilor care doresc să se întoarcă acasă din Rusia. "Ambasada desfăşoară o activitate intensă deja pentru a da curs cererilor care sunt în număr foarte mare" - a adăugat liderul republicii. Anterior, Maia Sandu, în cadrul unui briefing, a susţinut că republica ar putea să le retragă cetăţenia moldovenilor care pleacă în Ucraina pentru a lupta de partea Rusiei. Potrivit acesteia, o astfel de recomandare a fost emisă de către Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova.

Protest naţional al angajaţilor inspectoratelor regionale de sănătate din Bulgaria

Angajaţii inspectoratelor regionale de sănătate din Bulgaria au organizat, luni, la un protest naţional, solicitând o majorare retroactivă a salariilor, precum şi eliminarea disparităţilor salariale a diferiţilor angajaţi care ocupă aceeaşi funcţie. La Sofia, angajaţii din inspectoratele de sănătate au cerut salarii decente. Protesteau avut loc şi în alte oraşe din Bulgaria. Solicitările protestatarilor sunt pentru creşteri salariale, aşa cum s-a convenit în cadrul Contractului Colectiv de Muncă. Contractul reglementează o majorare a salariilor de bază în sector, cuprinsă între 800 de leva (circa 400 de euro) şi 200 de leva (aproximativ 100 de euro), în funcţie de postul ocupat în domeniul sanitar.

Rihanna va face show în pauza Super Bowl 2023

Rihanna va fi vedeta spectacolului din pauza următorului Super Bowl al Ligii profesioniste de fotbal american (NFL), care va avea loc pe 12 februarie 2023 la Glendale (Arizona), informează EFE și Agerpres.Cântăreaţa americană a postat pe contul său de Instagram, unde are 135 de milioane de urmăritori, o imagine fără text, în care mâna ei apare ţinând în mână o minge NFL. Ulterior, Liga nord-americană a dat publicităţii un comunicat în care a confirmat că Rihanna va fi vedeta pauzei finalei NHL din luna februarie, cel mai important eveniment sportiv anual din America de Nord.

"Rihanna este un talent al generaţiei sale, o femeie cu începuturi umile, care a depăşit aşteptările la fiecare pas. O persoană născută pe mica insulă Barbados care a devenit unul dintre cei mai importanţi artişti ai tuturor timpurilor", a afirmat rapper-ul Jay-Z, care produce spectacolul Super Bowl pentru NFL, prin intermediul companiei sale Roc Nation.

Spectacolul din pauza Super Bowl este un eveniment cu adevărat global, care atrage la fel de multă atenţie ca şi jocul în sine.

Rihanna va prelua astfel ştafeta de la Dr. Dre, Snoop Dogg, Eminem, Mary J. Blige şi Kendrick Lamar, care au concertat la Super Bowl 2022, în care Los Angeles Rams a devenit campioană a NFL, pe propriul stadion, în faţa formaţiei Cincinnati Bengals.

The Weeknd (2021), Jennifer Lopez şi Shakira (2020), Maroon 5 (2019), Justin Timberlake (2018), Lady Gaga (2017), Coldplay (2016), Katy Perry (2015), Bruno Mars (2014) şi Beyoncé (2013) completeaza lista recentă a artiştilor care au evoluat în spectacolele din pauza Super Bowl.

În plus, spectacolul din 2023 va fi primul de la Super Bowl sponsorizat de Apple Music, care a înlocuit-o pe Pepsi ca sponsor al acestui eveniment.

Participarea la viitorul Super Bowl indică o posibilă revenire în prim planul muzicii pentru Rihanna, considerată una dintre cele mai importante vedete pop ale secolului XXI, dar care nu a mai lansat niciun album de la "ANTI" în 2016 şi care, în ultimii ani, a a obţinut un mare succes cu marca sa de moda şi cosmetice Fenty.

Bursele europene merg în pierdere, în timp ce acțiunile italiene cresc

Indicele pan-european STOXX 600 a scăzut luni pentru a treia sesiune consecutiv, din cauza extinderii temerilor privind perspectivele economiei mondiale, deşi acţiunile italiene au avut o evoluţie peste aşteptări, după ce liderul extremei drepte italiene, Giorgia Meloni, ar urma să devină premier, în urma victoriei în alegerile legislative de duminică, transmite Reuters și Agerpres.

Luni dimineaţa, indicele STOXX 600 înregistra un declin de 0,3%, extinzând scăderea de săptămâna trecută, după ce datele dezamăgitoare din zona euro au indicat că regiunea se îndreaptă spre recesiune. De asemenea, investitorii sunt îngrijoraţi că majorările de dobânzi vor afecta evoluţia economiei mondiale.

Acţiunile companiilor din domeniul petrolului şi gazelor au scăzut cu 1,1%, în timp ce titlurile firmelor miniere au înregistrat un recul de 1,2%, în urma reducerii preţurilor la ţiţei şi metale, din cauza îngrijorărilor legate de recesiune.

Indicele principal DAX ar Bursei din Germania a scăzut cu 0,07% luni dimineaţa, în timp ce la Bursa de la Londra indicele principal FTSE 100 a deschis în creştere, cu 0,5%, iar indicele FTSE 250 a scăzut cu 0,7%. Luni, lira sterlină s-a depreciat cu aproape 5%, până la 1,0327 dolari, cel mai scăzut nivel din 1985.

Indicele FTSE Mib al Bursei de la Milano a urcat cu 0,7%, în urma creşterii acţiunilor financiare, după victoria în alegeri a extremei drepte italiene.

Pieţele financiare din Europa vor analiza cu atenţie primele decizii ale viitorului premier Giorgia Meloni, începând cu persoanele desemnate la conducerea ministerelor, ţinând cont de trecutul ei eurosceptic şi poziţia ambivalentă a aliaţilor săi faţă de Rusia. 

BBC: Noii recruţi ruşi au început să ajungă la bazele militare

Serviciile britanice de informaţii au comunicat că bărbaţii ruşi care au fost chemaţi să lupte în Ucraina, după ce preşedintele Putin a anunţat o mobilizare parţială, au început să ajungă la bazele militare. Majoritatea soldaţilor recrutaţi au, cel mai probabil, o experienţă militară foarte redusă sau aceasta le lipseşte cu desăvârşire. Prima mobilizare din Rusia, de după Al Doilea Război Mondial, a provocat proteste în ţară.

Atac armat într-o şcoală din Ijevsk, un bărbat a cărui identitate nu este cunoscută a deschis focul

În oraşul Ijevsk, din Rusia, la Şcoala nr. 88, a avut loc luni un atac armat, relatează canalul Baza Telegram. Profesorii şi copiii sunt evacuaţi din clădire, se stabilesc informaţiile despre victime. La faţa locului au fost chemate serviciile de urgenţă, se stabilesc şi alte detalii legate de acest incident. Luni dimineaţă au apărut informaţii, potrivit cărora un bărbat a deschis mai multe focuri de armă într-un comisariat militar de înregistrare şi înrolare în cadrul mobilizării din oraşul Ust-Ilimsk, din regiunea Irkutsk, care a intrat înarmat în clădire.

Prigojin a recunoscut că în 2014 a creat un grup care a fost numit Wagner

Omul de afaceri rus Evgheni Prigojin, proprietarul companiei Konkord, a recunoscut că în 2014 a creat grupul tactic de batalion (BTG) Wagner, relatează Agenţia de presă RIA NOVOSTI. Potrivit acestuia, a creat un grup, care ulterior a devenit cunoscut sub numele de CVK Wagner şi datorită activităţilor sale, soarta autoproclamatelor republici populare Luhansk şi Doneţk (cele două regiuni din Donbas, Ucraina, Luhansk şi Doneţk, n.r.) s-a schimbat radical. Prigojin a anunţat că fiul său participă la operaţiunea militară specială rusă de pe teritoriul Ucrainei.

Cu toate acestea, el nu a dezvăluit detalii despre sarcinile şi misiunile pe care le îndeplineşte fiul său în cadrul acestei operaţiuni. Potrivit acestuia, fiul său a finalizat serviciul militar la vârsta de 18 ani, iar la o lună de la finalizarea acestuia a plecat să lupte în războiul din Siria. Pe 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că a decis ca Rusia să desfăşoare o operaţiune militară specială pentru a proteja Donbasul, drept răspuns la o solicitare de sprijin venită din partea liderilor autoproclamatelor republici separatiste Luhansk şi Doneţk. Decizia de a desfăşura operaţiunea a generat aplicarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei de către Statele Unite şi aliaţii săi.

RTS: Premierul Albaniei solicită ca ONU şi Serbia să recunoască independenţa Kosovo

Premierul Albaniei, Edi Rama, a făcut apel la statele membre ONU să recunoască independenţa Kosovo, adăugând că şi Serbia trebuie să recunoască Kosovo. În discursul la Adunarea Generală ONU, Rama a declarat că Tribunalul special pentru crimele comise de membrii fostei Armate de Eliberare a Kosovo, înfiinţat în baza raportului lui Dick Marty prezentat în Consiliul Europei, este un "eşec monumental", deoarece "raportul este unul dintre cele mai grave cazuri de distorsionare a realităţii".

De asemenea, Rama a declarat că fostul preşedinte al Kosovo, Hashim Thaci, se află în detenţie la Haga pentru acuzaţii care nu au nicio legătură cu raportul prezentat în Consiliul Europei. "Este un eşec monumental la nivel internaţional. Nu are nicio legătură cu procesul judiciar. Are legătură cu defăimarea unei ţări şi a istoriei ei" - a declarat Rama, citat de cotidianul "Koha ditore" de la Pristina, adăugând că are speranţa că în Consiliul Europei se va lua decizia de se elabora un nou raport. "Niciodată nu vom renunţa la adevăr şi nu vom înceta să-i respectăm pe cei care şi-au dat viaţa pentru libertate şi independenţă şi pe care nimeni nu are dreptul să-i blameze" - a declarat Rama.

UKRAINSKA PRAVDA: 500 de militari ruşi au fost ucişi în Ucraina în ultimele 24 de ore - potrivit armatei ucrainene

Forţele ucrainene au lichidat 500 de militari ruşi în ultimele 24 de ore, astfel că numărul invadatorilor ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 57.200 - potrivit unui raport publicat, luni, de Statul Major al Ucrainei. De asemenea, de la începutul invaziei ruse la scără largă, trupele ucrainene au doborât 260 (+1) de avioane şi 224 (+4) de elicoptere ruseşti. Au mai fost distruse 2.290 (+15) de tancuri ale armatei ruse, 4.857 (+25) vehicule blindate, 1.369 (+1) de sisteme de artilerie, 172 (+1) de sisteme de apărare aeriană, 330 (+2) de lansatoare multiple de rachete, 3.711 (+10) vehicule şi cisterne transportatoare de combustibil, 15 nave, 970 (+4) de drone, 241 de rachete de croazieră şi tehnică specială (131 de unităţi).

DARIK: Sfârşitul pandemiei de coronavirus este aproape (specialist bulgar)

Consilierul pe probleme de sănătate al Sofiei, prof. Todor Kantardjiev, a declarat că există motive de relaxare în prezent, deoarece sfârşitul pandemiei de coronavirus este aproape. Potrivit specialistului bulgar, virusul a devenit mai puţin periculos şi mai puţin mortal. "După cum a anunţat şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, se întrezăreşte sfârşitul pandemiei. Totuşi, trebuie avut în vedere că în fiecare an avem probleme cu infecţiile respiratorii în sezonul toamnă-iarnă. Persoanele care nu sunt sigure de sistemul lor imunitar, ar trebui să poarte mască. Este foarte important să respectăm regulile, pentru că vor apărea şi alte infecţii. Vaccinurile adaptate împotriva COVID-19 construiesc imunitatea împotriva variantei clasice a virusului şi împotriva Omicron.

Oricine a fost imunizat cu vaccinurile anterioare, se poate vaccina cu aceste vaccinuri, care sunt doză booster şi asigură imunitate crescută în următoarele luni", a subliniat Kantardjiev, recomandând vaccinul persoanelor cu comorbidităţi şi care intră în contact cu multe persoane. "Vaccinurile împotriva gripei sezoniere sunt deja disponibile în farmacii. De săptămâna viitoare, va începe imunizarea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste", a precizat specialistul, explicând că putem administra un vaccin adaptat împotriva coronavirusului şi, în aproximativ o săptămână sau două, şi unul antigripal. "Primele simptome ale gripei şi ale coronavirusului după care ne putem orienta sunt durerile în gât. Există o oarecare diferenţă în cursul clinic al celor două boli, dar prima regulă este că persoanele bolnave trebuie să stea acasă", a recomandat prof. Kantardjiev.

Va fi nevoie de câteva luni pentru remedierea dezastrelor provocate de furtuna Fiona în Canada

Ministrul canadian pentru pregătire pentru dezastre, Bill Blair, a afirmat că va dura câteva luni să repare unele dintre distrugerile provocate de furtuna tropicală Fiona. Furtuna a lovit coasta canadiană de la oceanul Atlantic la sfârşitul săptămânii, aducând vânt cu viteze de până la 170 km/h. Casele aflate de-a lungul coaste au fost distruse, copacii smulşi din rădăcină şi energia electrică oprită, notează Rador.

Preşedintele kenyan este dispus să cumpere combustibil de la Rusia

Preşedintele kenyan, William Ruto, a declarat pentru BBC că este deschis faţă de a cumpăra combustibil de la Rusia. Mai multe ţări au refuzat legăturile cu Rusia, de la invazia din Ucraina, dar preşedintele Ruto a afirmat că ia în considerare toate opţiunile, citează Rador. Kenya se confruntă cu o criză economică tot mai mare.

BNR: Bulgaria a condamnat referendumurile din Ucraina, în cadrul Adunării Generale a ONU

Ministrul interimar al afacerilor externe, Nikolai Milkov, a declarat în cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York, că "trecem printr-o perioadă marcată de multe provocări". Şeful diplomaţiei bulgare a exprimat, de asemenea, poziţia ţării sale cu privire la agresiunea rusă în Ucraina şi la referendumurile din teritoriile ocupate: "Această agresiune militară ilegală, care este condusă de un stat membru permanent al Consiliului de Securitate, nu numai că subminează securitatea globală, dar creează şi un pericol pentru întreaga ordine internaţională bazată pe reguli. Bulgaria este foarte îngrijorată de escaladarea actuală a conflictului şi de mobilizarea parţială anunţată în Federaţia Rusă", a subliniat Milkov", scrie Rador. 

BBC: Cel puţin 100 de persoane arestate în protestele împotriva mobilizării, în Daghestan

Poliţia rusă a arestat cel puţin 100 de persoane, după ciocnirile cu protestatarii, în Mahacikala, capitala regiunii Daghestan. Demonstranţii erau înfuriaţi de decizia Moscovei de a mobiliza sute de mii de ruşi pentru a lupta în Ucraina. Poliţia a folosit bastoane de cauciuc şi grenade asurzitoare. Este posibil ca regiunea majoritar musulmană să fi suferit cel mai mare număr de victime în războiul din Ucraina decât orice altă provincie rusă. Preşedintele ucrainea, Volodimir Zelenski, a afirmat că aceste proteste reprezintă o schimbare în Rusia.

"Văd că oamenii, în special în Daghestan, au început să lupte pentru vieţile lor. Vedem că încep să înţeleagă că aceasta este o problemă de viaţă şi de moarte. De ce ar trebui ca soţii, fraţii sau fiii lor să moară în acest război, într-un război pe care îl vrea un singur om? Într-un război împotriva poporului nostru, pe pământul nostru.", a afirmat Zelenski, conform Rador. 

INTERFAX: Japonia a impus sancţiuni împotriva a 21 de companii din Federaţia Rusă

Japonia a adăugat 21 de companii ruseşti pe lista companiilor vizate de sancţiuni şi a interzis, de asemenea, exportul de mărfuri care are legătură cu producerea de arme chimice în Rusia - transmite Ministerul de Externe japonez. În contextul situaţiei internaţionale actuale create în jurul Ucrainei şi pentru că Japonia doreşte să contribuie la eforturile internaţionale de reinstaurare a păcii internaţionale (...) şi ţinând cont de măsurile pe care o serie de ţări importante au decis să le întreprindă, Cabinetul nipon a aprobat Interdicţia de export (...) împotriva următoarelor companii din Federaţia Rusă... - se specifică în comunicatul publicat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe de la Tokyo, citat de Rador.

Potrivit comunicatului ministerului, Tokyo a decis să impună o interdicţie de export împotriva a 21 de companii ruseşti. În plus, Japonia impune un embargo asupra exportului de mărfuri şi materiale care au legătură cu producerea de arme chimice în Federaţia Rusă. Printre companiile incluse pe listele de sancţiuni se numără, între altele, Institutul Central de Cercetare Nr.46 al Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse, Moselektronproekt, Etalon, Maşpriborintorg, Energia, Institutul de Fizică Teoretică şi Experimentală "A.I. Alihanov din cadrul Centrului Naţional de Cercetare Kurceatov, sistemul de licitaţii şi tranzacţii al Comenzilor de Stat din domeniul de Apărării, întreprinderea de cercetare şi producţie Arzamas Temp-Avia.

Giorgia Meloni a făcut apel la unitate şi a promis un guvern pentru toţi italienii

Giorgia Meloni, care urmează să devină premierul Italiei, a făcut apel la unitate şi a promis să guverneze pentru "toţi italienii". Rezultatele estimate ale alegerilor generale indică victoria pentru o coaliţie condusă de partidul de extremă dreaptă al lui Meloni, Fraţii Italiei. Se estimează că alianţa de dreapta va câştiga 43% din voturi, scrie Rador.

Pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial, Italia pare că va avea un premier de extremă dreaptă, cu rădăcini politice în neofascism. Giorgia Meloni a încercat să îşi atenueze imaginea în campania electorală, în speranţa de a câştiga voturi din curentul principal. În prezent, ea spune că doreşte să schimbe soarta ţării. Ar mai putea dura câteva zile sau săptămâni până când Italia va avea o coaliţie de guvernare. Italienii sunt nerăbdători, în timp ce se luptă cu facturi tot mai mari şi creşterea costului de trai.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?