Azi, în lume. Știrile zilei - 23 septembrie
Autor: Alexandru Negrici | Publicat pe: 23 sep 2022, 08:19
WhatsApp
FOTO: Pixabay
Iată cele mai importante știri externe ale zilei. Vezi ce se întâmplă, astăzi, 23 septembrie, în lume.

Anchetatorii ONU au concluzionat că au fost comise crime de război în Ucraina

ONU a vorbit până în prezent de presupuse crime de război în Ucraina, dar anchetatori ai organizaţiei au confirmat vineri că astfel de atrocităţi chiar au fost comise în această ţară după invazia rusă în februarie, relatează France Presse.

Comisia de anchetă a ONU cu privire la Ucraina a fost lansată în martie de Consiliul Naţiunilor Unite pentru drepturile omului (UNHRC) pentru a ancheta cazurile de încălcare a drepturilor omului de către trupele ruse.

Consiliul a aprobat în luna mai o noua rezoluţie prin care cerea Comisiei să investigheze în mod specific încălcările grave ale drepturilor omului comise de trupele ruse în regiunile Kiev, Cernigov, Harkov şi Sumî.

În cursul investigaţiilor în cele patru regiuni, comisia a vizitat 27 de oraşe şi sate şi a interogat peste 150 de victime şi martori, a explicat preşedintele acesteia, Erik Mose, în primul raport prezentat verbal în faţa Consiliului.

"Pe baza dovezilor strânse de Comisie, aceasta a ajuns la concluzia că au fost comise crime de război în Ucraina", a declarat Erik Mose, enumerând bombardamentele ruseşti asupra unor zone civile, numeroase execuţii, tortură şi rele tratamente, precum şi violenţă sexuală.

"Am fost frapaţi de numărul mare de execuţii în regiunile pe care le-am vizitat. Comisia investighează în prezent astfel de decese în 16 oraşe şi aşezări. Am primit acuzaţii credibile privind numeroase alte cazuri de execuţii, pe care în prezent le documentăm", a declarat şeful comisiei respective.

Corpurile descoperite au drept caracteristici comune semne vizibile de execuţii, cum ar fi mâinile legate la spate, plăgi prin împuşcare în cap sau gâturi tăiate.

De asemenea, Mose a denunţat bombardamentele ruseşti asupra unor zone civile în Ucraina.

Martori, a indicat el, au furnizat mărturii concordante despre rele tratamente şi tortură, săvârşite în timpul detenţiei lor ilegale.

Unele dintre victime au declarat că, după o primă reţinere de către forţele ruse în Ucraina, au fost transferate în Rusia şi deţinute timp de săptămâni în şir în închisori.

"Interlocutorii au descris bătăi, şocuri electrice şi nuditate forţată, precum şi alte tipuri de încălcări în aceste locuri de detenţie", a subliniat Mose, care atrage atenţia că, după transferul în detenţie în Rusia, unele victime au dispărut.

Anchetatorilor ONU le-au fost raportate de asemenea cazuri de violenţă sexuală. În unele dintre acestea, rudele au fost forţate să asiste în timpul comiterii lor.

În cazurile cercetate de comisie, vârsta victimelor violenţelor sexuale sau pe criterii de gen a variat între patru şi 82 de ani.

Comisia Naţiunilor Unite a documentat de asemenea cazuri în care copii au fost violaţi, torturaţi şi închişi ilegal. "Copii au fost ucişi şi răniţi în atacuri fără discernământ cu arme explozive", a spus Mose.

El a menţionat pe scurt că echipa sa s-a ocupat şi de două cazuri de maltratare a unor soldaţi ruşi de către forţele ucrainene. "Chiar dacă sunt puţine la număr, aceste cazuri continuă să facă obiectul atenţiei noastre", a spus el.

Matteo Salvini anunţă o moţiune de cenzură împotriva şefei Comisiei Europene

Liderul partidului Liga din Italia, Matteo Salvini, a declarat vineri că formaţiunea sa de dreapta va depune o moţiune de cenzură împotriva şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru că a spus că va trata Italia la fel ca pe Ungaria şi Polonia dacă Liga şi aliatul său Fratelli d'Italia (FdI) vor câştiga, aşa cum se aşteaptă, alegerile programate să aibă loc duminică în Italia şi vor promova politici naţionaliste, relatează ANSA.

Comisia Europeană i-a criticat în mai multe rânduri pe premierul ungar Viktor Orban şi partidul Lege şi Justiţie (PiS, de guvernământ) din Polonia pentru probleme legate de respectarea statului de drept şi reformele în justiţie, aplicând sancţiuni împotriva celor două ţări când au deviat de la valorile democratice ale UE.

Liga şi Fdi s-au abţinut săptămâna trecută să voteze un raport în Parlamentul European care susţinea că Ungaria sub conducerea lui Viktor Orban nu mai este o democraţie pe deplin funcţională, ci o autocraţie.

Orban este un aliat-cheie al celor două partide italiene, în timp ce PiS face parte din grupul conservator al PE prezidat de liderul FdI, Giorgia Meloni, alături de partidul spaniol de extrema dreaptă Vox.

Meloni, pe cale să devină prima femeie premier în Italia şi cel mai de dreapta după cel de-al Doilea Război Mondial, a lăudat adeseori politicile lui Orban şi ale aliaţilor săi polonezi.

Von der Leyen a declarat joi că în cazul în care alegerile generale vor duce la o schimbare autocratică, naţionalistă şi eurosceptică, "avem la îndemână instrumente la fel ca în cazurile Poloniei şi Ungariei".

Totuşi, şefa executivului european a afirmat că "suntem gata să lucrăm cu orice guvern democratic care este dispus să lucreze cu noi", notează ANSA.

Salvini a catalogat declaraţia ei drept un amestec sordid şi arogant în politica internă italiană. Doamna îi reprezintă pe toţi europenii, salariul ei este plătit de noi toţi, iar aceasta a fost o ameninţare dezgustătoare şi arogantă, a spus Salvini, adăugând: Duminică votează italienii, nu birocraţii de la Bruxelles, iar dacă aş fi preşedintele Comisiei Europene aş fi (mai) preocupat de facturile la energie.

Grupul Identitate şi Democraţie (ID) din PE din care face parte Liga va depune o moţiune de cenzură.

Meloni i-a asigurat pe partenerii internaţionali ai Italiei că, sub conducerea sa, Italia va fi fidelă poziţiilor UE şi NATO şi va continua să sprijine Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei ruseşti. Dar ea a exprimat, de asemenea, opinii eurosceptice, a criticat imigranţii şi aşa-numitele lobby-uri homosexuale şi a promis că va oferi femeilor o alternativă la avort.

Această mamă necăsătorită, în vârstă de 45 de ani, ce provine din clasa muncitoare a Romei, care vorbeşte simplu, a subliniat identitatea sa de mamă creştină şi face campanie sub sloganul Dumnezeu, familie şi patrie.

De asemenea, ea a susţinut teoria "marii înlocuiri", care presupune înlocuirea cetăţenilor albi cu imigranţi musulmani.

Deşi partidul său are rădăcini post-fasciste, ea a subliniat că împărtăşeşte valori şi politici cu conservatorii britanici şi republicanii americani.

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Serghei Lavrov la ONU

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite din această săptămână ar fi fost o oportunitate perfectă pentru demararea discuţiilor de pace asupra războiului din Ucraina, dar este puţin probabil ca aceasta să se întâmple, a declarat joi şeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto, după o întrevedere cu omologul rus Serghei Lavrov, el fiind singurul ministru de externe din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU, potrivit MTI şi EFE.

"Pacea nu se va obţine fără dialog" şi negocieri cu Moscova, a insistat ministrul ungar, după cum a transmis vineri pe Twitter, Zoltan Kovacs, secretar de stat pentru afaceri internaţionale.

Kovacs a confirmat personal că Szijjarto a fost singurul dintre cei 27 de responsabili ai Afacerilor Externe din UE care s-a întâlnit cu Lavrov în cursul Adunării Generale de la New York.

Ministrul însuşi a postat pe pagina sa de Facebook imagini video de la întâlnirea sa cu Lavrov, în care a insistat asupra necesităţii de a se negocia cu Rusia pentru a se pune capăt războiului provocat de invazia acesteia în Ucraina, conform EFE.

Ca ţară vecină Ucrainei, Ungaria este expusă consecinţelor războiului, cum ar fi inflaţia şi valurile de refugiaţi, a spus el. Soluţia ar fi de a asigura o pace negociată la masa tratativelor, lucru pe care îl urmăreşte Ungaria, a adăugat ministrul ungar.

La finalul celei de-a patra zile a sesiunii anuale de la New York, "trebuie să o spunem cu regret că astfel de discuţii nu vor avea loc la Adunarea Generală a ONU, ceea ce ar fi fost o oportunitate perfectă", a afirmat şeful diplomaţiei ungare.

"Acasă, parlamentarii din opoziţie, experţii şi presa probabil că mă vor întreba de ce m-am întâlnit cu Lavrov. Dar eu spun că pacea nu va fi negociată fără dialog. Dacă discuţiile de pace nu încep în viitorul apropiat, lumea se va confrunta cu consecinţe şi mai grave decât cele de până acum", a avertizat el.

Szijjarto a insistat şi asupra faptului că Ungaria trebuie să continue să primească resurse energetice din Rusia în această iarnă. "Poate să vă placă sau nu, dar este un fapt", a exclamat el.

În acelaşi timp, ministrul ungar a indicat că gigantul energetic rus Gazprom aprovizionează Ungaria fără întrerupere, livrându-i 5,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic, în virtutea unui acord recent de furnizare a unor cantităţi suplimentare de gaze decât cele stipulate în contractul iniţial.

El a adăugat că TurkStream este de acum ruta cea mai sigură de tranzit de gaze între Rusia şi Europa, în timp ce aprovizionarea dinspre nord şi vest practic a încetat.

Stocarea de gaze în Ungaria se apropie de 41% din consumul anual, a spus el, în timp ce media europeană ar fi de 23%, potrivit MTI.

"Ungaria duce o politică energetică responsabilă", a afirmat ministrul ungar de externe, potrivit căruia o cooperare predictibilă cu Rusia şi Gazprom este în interesul ei naţional.

Szijjarto a mai spus că noile blocuri de reactoare la centrala atomică de la Paks, care se aşteaptă să fie puse în funcţiune în 2030, vor face ca Ungaria să fie independentă parţial de capriciile şi creşterile de preţ pe piaţa internaţională a energiei.

Guvernul Ungariei nu doar că se opune interzicerii de către Uniunea Europeană a achiziţiilor de gaze şi de petrol din Rusia, ci şi reclamă ridicarea tuturor sancţiunilor impuse împotriva Moscovei ca represalii pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei.

Premierul ungar Viktor Orban, un politician ultranaţionalist, a declarat într-o reuniune cu uşile închise a partidului sau, Fidesz, săptămâna aceasta, că sancţiunile UE au scumpit benzina şi au generat inflaţia, a informat cotidianul proguvernamental Magyar Nemzet.

Viktor Orban este singurul aliat care i-a mai rămas lui Vladimir Putin în Uniunea Europeană.

Republica Moldova: Moţiunea iniţiată de socialişti şi comunişti împotriva guvernului Nataliei Gavriliţă a picat la vot

Moţiunea de cenzură iniţiată de Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor (BCS) din parlamentul de la Chişinău împotriva guvernului condus de Natalia Gavriliţă a picat joi după ce nu a întrunit numărul necesar de voturi, în favoarea sa exprimându-se doar 30 de deputaţi, au relatat Agora.md şi Deschide.md.

Natalia Gavriliţă a declarat, de la tribuna parlamentului, că moţiunea nu are nicio justificare şi i-a îndemnat pe deputaţi să voteze împotrivă.

"Am ajuns ca, în loc să muncim, să răspundem unor acuzaţii absurde, false şi ridicole pe care opoziţia le aduce pentru a face bani pe spinarea cetăţenilor. Am sperat că mă voi putea adresa unui parlament cu care să muncim împreună în această perioadă complicată", a afirmat Gavriliţă într-un discurs rostit înaintea votului.

"Ei au zero procente soluţii şi 100% propagandă. Nu aţi fost niciodată la guvernare în timp de război, chiar dacă v-aţi războit cu poporul pe care l-aţi condus. Nu aţi fost nevoiţi să veniţi în ajutorul a sute de mii de oameni care au fugit de război. Nu a trebuit să gestionaţi preţuri uriaşe la energie. Noi a trebuit să ne adaptăm din mers, să recurgem la procedee şi mecanisme de sprijinire în aceste vremuri tulburi" a subliniat premierul moldovean.

Moţiunea a fost depusă la 15 septembrie, socialiştii şi comuniştii argumentându-şi acţiunea prin faptul că "de la învestirea guvernului Gavriliţă, acum un an, Republica Moldova trăieşte în permanentă criză - pandemică, energetică, economică şi socială". Potrivit iniţiatorilor moţiunii de cenzură, executivul nu a găsit soluţii adecvate la situaţiile de criză cu care se confruntă Republica Moldova.

"Ce vreţi să obţineţi încercând să generaţi instabilitate politică în această perioadă şi aşa complicată? Agenda cui o faceţi? A celor care au furat miliarde şi au sărăcit ţara, iar acum fug de justiţie? Sau a celor care vor cu orice preţ să perturbeze liniştea şi pacea pe care o au cetăţenii acestei ţări", i-a întrebat Gavriliţă pe deputaţi, referindu-se şi la acţiunile de protest organizate de Partidul Şor, al controversatului om de afaceri Ilan Şor, deputat care se ascunde în Israel de justiţia moldoveană, fiind suspectat de implicare în frauda bancară de 1 miliard de dolari. 

G Ad:

De luni de zile, SUA avertizează în privat Rusia să nu recurgă la armele nucleare

Guvernul american comunică direct şi în privat cu Moscova de luni de zile pentru a alerta regimul lui Vladimir Putin asupra "gravelor consecinţe" pe care le-ar avea utilizarea armelor nucleare în Ucraina, scrie The Washington Post în ediţia sa de vineri, potrivit EFE.

Consecinţele asupra cărora SUA au avertizat Rusia în cazul în care ar folosi arma nucleară sunt "în mod deliberat neclare" tocmai pentru a spori îngrijorarea Kremlinului cu privire la un ipotetic răspuns american., notează publicaţia, care citează surse guvernamentale de la Washington, sub rezerva anonimatului.

Miercuri, preşedintele Vladimir Putin a fluturat "armele viitorului" pentru a avertiza NATO că Rusia dispune de un arsenal nuclear "fără egal" care îi permite să contracareze orice ameninţare occidentală.

"Aş dori să amintesc că şi ţara noastră dispune de diferite sisteme ofensive iar, în unele componente, acestea sunt mai moderne decât cele deţinute de ţările NATO", a afirmat Putin miercuri în discursul său televizat către naţiune în care a anunţat mobilizarea 'parţială' pentru a trimite noi forţe în Ucraina.

Preşedintele rus, care în urmă cu patru ani a prezentat lumii o nouă armă hipersonică capabilă să eludeze scutul antirachetă al SUA şi să ajungă în orice punct de pe glob, a adăugat că Moscova nu va ezita să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a-şi apăra ţara şi poporul.

"Aceasta nu este o cacealma", a ţinut să sublinieze Putin, care a plasat în alertă forţele de descurajare nucleară ale Rusiei încă din primele zile ale "operaţiunii militare speciale", aşa cum numeşte Kremlinul invazia sa în Ucraina, declanşată la 24 februarie.

Kremlinul a pledat întotdeauna pentru o paritate nucleară cu SUA prin triada sa - submarine atomice, rachete intercontinentale şi aviaţie strategică - dar în ultimii ani se laudă cu un "super-armament" fără analogii în lume, notează Agerpres.

Dmitro Kuleba: "Cred că acum NATO vrea să se alăture Ucrainei"

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică vrea să se alăture Ucrainei şi nu invers - transmite RBC. Potrivit agenţiei de presă ucrainene, Kuleba a făcut declaraţia respectivă joi seară, la şedinţa Consiliului de Securitate al ONU, de la New York. Ministrul ucrainean de externe a fost întrebat despre posibila aderare a ţării sale la NATO. "Cred că acum NATO vrea să se alăture Ucrainei" - a răspuns Dmitro Kuleba, notează Rador.

Rusia a lansat 10 rachete asupra oraşului Zaporijjie

Armata invadatoare rusă a lansat 10 rachete asupra oraşului ucrainean Zaporijjia, în noaptea de joi spre vineri. Potrivit guvernatorului regiunii, Oleksandr Staruh, ruşii au lovit infrastructura oraşului. Deocamdată nu există informaţii despre eventuale victime sau distrugeri. Amintim că armata rusă a atacat Zaporijjia şi joi dimineaţă, lansând nouă rachete. Atacurile s-au soldat cu un mort şi cinci răniţi, notează Rador.

Zelenski îi îndeamnă pe ruşi să protesteze împotriva mobilizării

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat pe ruşi "să "protesteze" împotriva mobilizării pe frontul ucrainean anunţată de Kremlin sau "să se predea" forţelor Kievului, notează AFP.

"În acest război în şase luni, au fost ucişi 55.000 de soldaţi ruşi (...) Vreţi mai mulţi? Nu? Deci protestaţi! Luptaţi! Fugiţi! sau predaţi-vă" armatei ucrainene, a lansat Volodimir Zelenski în rusă în tradiţionalul său mesaj video. "Acestea sunt opţiunile voastre pentru a supravieţui", a adăugat el.

"Sunteţi deja complici la toate crimele (armatei ruse), crimele şi torturile ale căror victime sunt ucrainenii. Pentru că tăceţi. Pentru că tăceţi mereu", a acuzat liderul de la Kiev.

El a adăugat că autorităţile ruse se pregătesc să mobilizeze "până la un milion de oameni". Oficial, Moscova a anunţat cu o zi înainte mobilizarea cu începere de miercuri a 300.000 de rezervişti.

"Este momentul alegerii pentru voi. Pentru bărbaţii din Rusia, este alegerea de a muri sau de a trăi, de a deveni invalizi sau de a-şi păstra sănătatea. Pentru femeile din Rusia, alegerea este să-şi piardă pentru totdeauna soţii, fiii, nepoţii ori să încerce, totuşi, să îi protejeze împotriva morţii, împotriva războiului, împotriva unui singur bărbat", Vladimir Putin, a continuat preşedintele ucrainean.

Peste 1.300 de persoane au fost arestate miercuri în cursul unor manifestaţii improvizate împotriva mobilizării în întreaga Rusie, potrivit ONG-ului OVD-Info.

Anunţul mobilizării a provocat şi un aflux de ruşi care doresc să părăsească ţara, cu cozi semnalate la frontierele terestre cu mai multe ţări. Nu este disponibilă nicio estimare a numărului acestora, menţionează AFP.

Kremlinul a negat amploarea plecărilor, vorbind de un fenomen "mult exagerat", notează Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro
Astrosens.ro
Astrosens.ro