Azi, în lume. Știrile zilei - 20 septembrie

BBC: Secretarul general al ONU, avertisment cu privire la 

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un avertisment la Adunarea Generală a organizaţiei care se desfăşoară la New York, conform căruia comunitatea internaţională nu este pregătită sau dispusă să se confrunte cu provocările dramatice ale epocii noastre. Dl Guterres le-a spus liderilor mondiali că existenţa umanităţii şi cea a planetei sunt în joc: "O iarnă de nemulţumire globală se întrevede. Costul crizei în derulare creşte, încrederea se prăbuşeşte, inegalităţile explodează, iar planeta noastră arde. Oamenii suferă, cei mai vulnerabili fiind cei mai afectaţi. Carta ONU şi ideile pe care le reprezintă sunt în pericol. Avem datoria de a acţiona şi cu toate aceasta suntem încă blocaţi într-o disfuncţionalitate globală colosală".

BBC: Politician italian de extremă dreapta, scos de pe listele alegerilor generale pentru laude aduse lui Adolf Hitler

Cu câteva zile înainte de alegerile generale, partidul italian de extremă dreapta Fraţii Italiei a suspendat candidatura unui dintre membrii săi, după ce respectivul l-a lăudat pe Adolf Hitler pe reţelele sociale. Într-o postare pe Facebook din 2014, Calogero Pisano l-a descris pe dictatorul german ca pe "un mare om de stat".

Talibanii afgani au ucis două persoane şi au rănit alte şase

Martori din sudul Afganistanului afirmă că două femei au fost împuşcate mortal de talibani, după o percheziţie în locuinţa lor din provincia Helmand. Un purtător de cuvânt al grupării islamiste a spus că femeile au fost ucise dintr-o "greşeală". Alte şase persoane au fost rănite în urma incidentului petrecut duminică. Autorităţile au anunţat că au declanşat o anchetă.

În regiunea ucraineană Herson se va organiza un referendum pentru aderarea la Rusia în perioada 23-27 septembrie

Autorităţile din partea controlată de ruşi a regiunii ucrainene Herson vor organiza un referendum pentru aderarea la Rusia în perioada 23-27 septembrie, au informat marţi agenţiile de presă ruseşti, citând oficiali locali instalaţi de Rusia. Separatiştii susţinuţi de ruşi din republicile populare Doneţk şi Luhansk au declarat, de asemenea, marţi, că vor organiza referendumuri privind alipirea la Rusia în aceeasi perioadă.

Lucrătorii feroviari britanici vor intra în grevă pe 1 octombrie

Lucrătorii feroviari britanici de la Network Rail şi de la 14 companii care operează trenuri vor intra în grevă la 1 octombrie, ca parte a unei dispute privind salarizarea, siguranţa locului de muncă şi condiţiile de muncă, a anunţat marţi un sindicat. Sindicatul RMT a transmis că greva de 24 de ore "va bloca efectiv căile ferate". Decizia a fost luată după ce nu s-au primit din partea industriei oferte pentru a ajunge la o înţelegere negociată, a adăugat sindicatul.

Rusia trebuie să returneze teritoriile pe care le-a ocupat de la Ucraina, dacă doreşte o pace sustenabilă

Rusia trebuie să returneze teritoriile pe care le-a ocupat de la Ucraina dacă doreşte o pace sustenabilă, a declarat luni seara preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, informează marţi dpa.

"Dacă se va instaura pacea în Ucraina, (atunci) desigur înapoierea teritoriului care a fost invadat va deveni cu adevărat importantă. Asta este ceea ce se aşteaptă", a declarat Erdogan într-un interviu pentru radiodifuzorul american PBS.

"Teritoriile ocupate vor fi înapoiate Ucrainei", a spus Erdogan în timpul interviului, adăugând că Moscova ar trebui de asemenea "să dea înapoi Crimeea proprietarilor ei de drept".

Ankara nu recunoaşte anexarea Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă în 2014.

Membră a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Turcia continuă să menţină relaţii apropiate atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, şi a ajutat recent la intermedierea unei înţelegeri pentru reluarea exporturilor ucrainene de cereale.

Medvedev: Alipirea regiunilor Doneţk şi Lugansk la Rusia prin referendum ar justifica utilizarea forţei împotriva Ucrainei

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că este 'esenţial' ca separatiştii susţinuţi de Moscova în Ucraina să organizeze referendumuri în urma cărora regiunile lor să adere la Rusia, relatează Reuters marţi.

Într-o postare pe social media, Medvedev a spus că a face în aşa fel ca autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk (DNR şi LNR, acronimele în limba rusă) să devină oficial parte a Federaţiei Ruse constituie un pas vital în protejarea intereselor lor şi ar putea justifica şi mai mult utilizarea forţei militare de către Rusia pentru a le proteja.

Luni, liderii separatişti ai DNR şi LNR au convenit să-şi 'sincronizeze' eforturile pentru organizarea referendumurilor privind aderarea la Rusia, după ce responsabili numiţi pe plan local de Moscova şi-au înmulţit apelurile pentru a nu tergiversa desfăşurarea acestor plebiscite, în pofida contraofensivei ucrainene în sud şi est.

'Referendumurile în Donbas (zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk) sunt esenţiale, nu numai pentru protecţia sistematică a rezidenţilor din DNR şi LNR şi alte teritorii eliberate, ci şi pentru restabilirea dreptăţii istorice', afirmă Medvedev într-o postare pe Telegram.

Medvedev, în prezent vicepreşedintele puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei, susţine că Moscova ar trebui să permită acestor regiuni (ucrainene) să se alăture Rusiei, întrucât aceasta ar oferi Kremlinului o justificare în plus pentru utilizarea forţei militare în Ucraina.

'O intruziune pe teritoriul Rusiei este o crimă şi ne va permite să utilizăm toate forţele de autoapărare', a declarat Medvedev.

'Iată de ce Kievul şi Occidentul se tem de aceste referendumuri. Acesta este motivul pentru care ele trebuie organizate', susţine el.

Alipirea celor două regiuni la Federaţia Rusă va schimba complet vectorul dezvoltării Rusiei pentru decenii. Şi nu doar al Rusiei. Pentru că după organizarea referendumurilor şi integrarea celor două entităţi în componenţa Federaţiei Ruse transformarea geopolitică în lume capătă un caracter ireversibil, scrie fostul preşedinte în postarea sa din Telegram.

Nu mai puţin important este faptul, afirmă el, că după modificarea Constituţiei, niciun viitor lider al Rusiei, niciun responsabil rus nu va putea anula decizia alipirii celor două regiuni la Federaţia Rusă.

Separatiştii susţinuţi de Rusia în Donbas evocă alipirea la Federaţia Rusă de când au încercat prima oară să se desprindă de controlul Kievului în 2014.

Responsabili numiţi de Moscova în alte regiuni din Ucraina ocupate de forţele ruse după invazia declanşată în 24 februarie - regiunile Herson şi Zaporojie din sudul ţării - afirmă de mai mult timp că se pregătesc să organizeze referendumuri pentru a se alătura Rusiei.

Forţele ruse susţin că de la începutul lunii iulie deţin controlul asupra întregii regiuni Lugansk, dar oficiali ucraineni au declarat luni că au eliberat o localitate din această regiune în cadrul contraofensivei armatei ucrainene care continuă.

Zone importante din teritoriul revendicat de autorităţile separatiste din Doneţk se află în continuare sub controlul Ucrainei, iar Kievul controlează de asemenea teritoriu atât în regiunea Herson, cât şi în Zaporojie.

Ucraina: Doneţk şi Lugansk cer anexarea la Rusia, în timp ce trupele Kievului luptă să le recucerească

Lugansk şi Doneţk cer să fie anexate la Rusia în viitorul apropiat, în timp ce trupele ucrainene continuă să avanseze în estul ţării revendicând teritoriile confiscate de forţele Moscovei, relatează luni DPA.

Rusia a recunoscut cele două aşa-numite "Republici Populare" Doneţk şi Lugansk la 24 februarie, ziua în care a invadat Ucraina. Ea a declarat că scopul era eliberarea celor două regiuni de sub controlul trupelor ucrainene.

Doneţk şi Lugansk şi-au declarat independenţa faţă de Kiev cu ajutorul Kremlinului după invazia rusă a Crimeei în 2014. Însă până la recenta invazie, separatiştii controlau doar aproximativ o treime din suprafaţa pe care o revendicau.

Acum, pe măsură ce contraofensiva Ucrainei continuă, oficiali din Lugansk au cerut conducerii locale să organizeze în curând un referendum privind anexarea.

La scurt timp după aceea, camera civică din Republica Populară Doneţk a emis aceeaşi cerere, potrivit agenţiei de presă ruse TASS, citată de DPA.

Populaţia din Herson cere de asemenea un referendum, potrivit lui Kirill Stremusov, şeful administraţiei numit de Rusia.

Moscova s-a pregătit să organizeze referendumuri în zonele unde a căpătat controlul de ceva timp pentru a le anexa la Rusia. Referendumul din Herson a fost amânat iniţial până la 4 noiembrie, având în vedere înaintarea trupelor ucrainene.

Este prea devreme să vorbim despre o dată, a declarat Aleksei Kariakin, preşedintele camerei civice din Lugansk, la televiziunea rusă.

Moscova nu a grăbit procesul de anexare a celor două regiuni separatiste care alcătuiesc împreună Donbasul.

Cu toate acestea, parlamentul rus susţine cererea de aderare a zonelor. "Ar trebui să se întâmple repede, aceasta este voinţa oamenilor", a declarat Viktor Vodolaţki, deputat în Dumă al Rusiei Unite, partidul la putere.

El a spus că votul ar trebui să aibă loc înainte de sfârşitul toamnei.

Între timp, şeful ucrainean al administraţiei Lugansk, Serhii Haidai, a spus că anexarea teritoriilor va da Moscovei ocazia de mobilizare generală.

Aceasta ar însemna că dacă Ucraina ar recuceri Doneţk şi Lugansk, Moscova ar interpreta acest lucru ca pe un atac asupra teritoriului rus, a declarat el la Radio Svoboda.

Investitorii din sectorul agroalimentar riscă pierderi de 150 de miliarde de dolari din cauza schimbărilor climatice

Marile firme din sectorul agroalimentar ar putea pierde până la un sfert din valoarea lor de piaţă până în 2030, dacă nu se adaptează la noile politici guvernamentale şi noile comportamente ale consumatorilor care au legătură cu schimbările climatice, arată un raport publicat de promotorii campaniei "Cursa către Zero"(Race to Zero), informează Reuters.

Autorii acestui raport, care urmează să fie prezentat marţi, au analizat modul în care 40 mari companii, inclusiv producători agricoli şi retaileri de alimente, ar putea să evolueze conform unor diferite scenarii considerate cheie pentru reducerea emisiilor, precum cel în care guvernele ar impune un preţ pentru emisiile de carbon sau cel în care consumatorii şi-ar reducere consumul de carne.

Studiul, consultat de Reuters News, a ajuns la concluzia că valoarea de piaţă a acestor mari companii ar scădea, în medie, cu aproximativ 7% până în 2030, echivalentul unor pierderi de 150 de miliarde de dolari pentru investitori, dacă nu adoptă noi practici. În acelaşi timp, domenii de activitate precum carnea pe bază de plante sau refacerea pădurilor oferă aceloraşi companii noi oportunităţi de afaceri, subliniază autorii raportului.

Raportul nu menţionează numele companiilor vizate astfel încât să nu fie considerat un sfat de investiţii, a declarat un reprezentant al campaniei.

Susţinătorii arată că aceste concluzii arată importanţa precedentelor apeluri către investitori şi companii pentru a elimina materii prime legate de produse precum creşterea vitelor, ulei de palmier şi soia care contribuie la defrişări. Peste 100 de lideri din întreaga lume au promis anul trecut să oprească defrişările şi să inverseze despăduririle şi degradarea solului până la finele deceniului.

"Realitatea este simplă. Riscurile naturale devin rapid un factor integral din riscurile de investiţii", a declarat Peter Harrison, director executiv la Schroders Plc.

Raportul este publicat de "Cursa către Zero"(Race to Zero), o campanie susţinută de ONU destinată să răspundă la schimbările climatice. Cercetătorii au utilizat datele furnizate de Vivid Economics, parte a firmei de consultanţă McKinsey & Co. Raportul urmează să fie publicat cu prilejul Climate Week, o serie de evenimente organizate la New York cu prilejul celei de-a 77-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU (AG ONU).

Pepsi a pus capăt producţiei în Rusia, la şase luni după ce a promis să facă acest lucru

Gigantul american PepsiCo a încetat să mai producă băuturile Pepsi, 7UP şi Mountain Dew în Rusia, la aproape şase luni după ce compania anunţa că îşi va suspenda vânzările şi producţia ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, transmite Reuters.

Anunţul celor de la Pepsi vine după ce jurnaliştii Reuters au vizitat mai multe zeci de supermarketuri şi magazine din Moscova şi alte oraşe din Rusia şi au descoperit doze şi sticle de Pepsi produse inclusiv în lunile iulie şi august la fabricile din Rusia.

Într-un comunicat de presă remis Reuters, PepsiCo a informat că a încetat să mai producă concentrate pentru PepsiCola, Mirinda, 7Up şi Mountain Dew în Rusia.

"Toate concentratele au fost ulterior epuizate în Rusia şi producţia a încetat", a declarat un purtător de cuvânt de la PepsiCo la începutul acestei luni, în primele comentarii publice cu privire la acest subiect după ce la începutul lunii martie compania anunţa suspendarea producţiei, vânzărilor şi activităţilor promoţionale şi de publicitate în Rusia.

Purtătorul de cuvânt a precizat că decizia de încetare a producţiei este "în linie cu anunţul nostru din martie" dar nu a dorit să ofere alte detalii cu privire la vânzări.

Potrivit Reuters, continuarea producţiei până la această dată face ca băuturile PepsiCo să fie în continuare disponibile la Moscova şi până în extremul orient la Krasnoyarsk şi în Siberia. Proprietarul unei săli de sport din Moscova a dezvăluit că a făcut o comandă pentru Pepsi la mijlocul lunii august.

Occidentul nu a sancţionat vânzările de alimente şi băuturi în cadrul măsurilor sale destinate să pedepsească Rusia pentru acţiunile sale din Ucraina.

Însă, faptul că băuturile PepsiCo sunt în continuare disponibile în Rusia scoate în evidenţă complexitatea procesului de retragere. În 2021, Rusia a fost cea de-a treia mare piaţă pentru Pepsi, după SUA şi Mexic. PepsiCo a operat în Rusia timp de peste 60 de ani şi băuturile sale răcoritoare au fost unul din puţine produse occidentale permise în fosta URSS. 

Ungaria spune că UE nu ar trebui să ia în considerare noi sancţiuni împotriva Rusiei

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat marţi că Uniunea Europeană nu ar trebui să ia în considerare noi sancţiuni împotriva Rusiei, pentru că acestea nu ar face decât să adâncească actuala criză energetică şi să afecteze Europa, relatează Reuters.

"UE ar trebui să nu mai vorbească despre al optulea pachet de sancţiuni, ar trebui să nu mai semnaleze măsuri care nu ar face decât să adâncească criza furnizării de energie", a afirmat şeful diplomaţiei ungare pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York, conform unui comunicat transmis de Ministerul de Externe al Ungariei.

După o întâlnire informală a Consiliului de Afaceri Externe, Szijjarto a mai spus că sancţiunile introduse până acum "au afectat fără îndoială Europa mult mai mult decât Rusia", deoarece ele au dus la o creştere a inflaţiei şi a costurilor la utilităţi pe continent, potrivit agenţiei ungare de presă MTI.

El a declarat de asemenea că "marea majoritate" a lumii din afara Europei a înţeles că efectele sancţiunilor sunt mult mai dure decât efectele războiului, deoarece provocările cu care se confruntă lumea în prezent sunt un rezultat al sancţiunilor, şi nu al războiului.

"Indiferent dacă ne place sau nu în Europa, această opinie s-a dezvoltat în marea majoritate a lumii din afara Europei", a subliniat Szijjarto.

UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders,

"Trebuie să facem o presiune foarte puternică" asupra Ungariei, deoarece "putem presupune că legăturile (sale) foarte strânse cu Rusia o împiedică să acţioneze", a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune francez LCI.

Ungaria a blocat active ruseşti de "puţin peste 3.000 de euro", a precizat el.

Premierul ungar naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin, iar această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse din Ucraina.

Budapesta a anunţat astfel la sfârşitul lunii august un acord cu gigantul rus Gazprom pentru a primi livrări suplimentare, într-un moment în care alte ţări europene se confruntă cu o reducere bruscă a cantităţilor furnizate. Guvernul ungar cooperează şi cu conglomeratul rus Rosatom pentru construcţia a două noi reactoare nucleare.

Guvernul Ungariei a înaintat în parlament primul proiect de lege anticorupţie pentru a evita pierderea de fonduri europene

Guvernul Ungariei a trimis luni în parlament primul dintr-o serie proiecte de lege anticorupţie în încercarea de a evita pierderea unor fonduri europene de miliarde de euro, relatează Reuters.

Comisia Europeană a recomandat duminică suspendarea unor fonduri de 7,5 miliarde de euro din cauza a ceea ce consideră a fi eşecul Ungariei de a combate corupţia şi de a respecta statul de drept.

Bruxellesul a stabilit de asemenea o serie de cerinţe pe care Ungaria trebuie să le îndeplinească pentru a accesa finanţarea, inclusiv o nouă legislaţie, şi despre care Budapesta a spus că vor fi respectate.

Ministrul Justiţiei, Judit Varga, a scris pe pagina sa de Facebook că a înaintat primul proiect de lege în parlament, în contextul în care guvernul "se va concentra pe pregătirea şi implementare angajamentelor (faţă de UE) în următoarele săptămâni şi luni".

"Ungaria va putea intra în 2023 fără să piardă fonduri UE", a precizat Judit Varga.

Proiectul de lege modifică legislaţia cu privire la cooperarea Ungariei cu biroul antifraudă al UE, OLAF, garantând că OLAF primeşte sprijin din partea reprezentanţilor autorităţii fiscale ungare în investigaţiile sale asupra proiectelor finanţate de UE şi obţine acces la date şi documente la faţa locului.

În plus, propunerea schimbă regulile privind fundaţiile de management al activelor statului, obligându-le explicit să lanseze licitaţii de achiziţii publice pentru proiecte şi să înăsprească regulile privind conflictul de interese în managementul lor.

Cazul Ungariei este primul în cadrul unui nou mecanism al UE menit a proteja mai bine statul de drept şi a combate corupţia în blocul comunitar.

Premierul naţionalist Viktor Orban, aflat la putere din 2010, a avut dispute în mod repetat cu Bruxellesul în legătură cu politicile sale despre care Comisia Europeană susţine că erodează democraţia.

SUA: Secretarul de stat Antony Blinken a făcut apel la o pace durabilă între Armenia şi Azerbaidjan

Secretarul de stat american Antony Blinken a cerut luni o pace durabilă între Armenia şi Azerbaidjan şi s-a declarat încurajat de absenţa luptelor în ultimele zile, după o escaladare a violenţelor care ameninţa un proces de pace fragil între cele două ţări din Caucaz, informează AFP.

"Suntem încurajaţi de faptul că luptele au încetat şi că nu au avut loc acte militare în ultimele zile", a declarat şeful diplomaţiei americane în momentul în care i-a primit, la cererea sa şi pentru prima dată, pe omologul armean Ararat Mirzoian şi pe cel azer, Jeihun Bairamov.

Antony Blinken a spus că a discutat cu cei doi miniştri de externe, care s-au arătat dispuşi "să facă pace".

"Există o cale către o pace durabilă care va rezolva disputele", a spus el, pledând pentru o "diplomaţie activă", "cea mai bună soluţie pentru toată lumea".

Întâlnirea a avut loc într-un hotel din New York, în marja Adunării Generale a ONU. La sosire, şeful diplomaţiei azere a declarat că este "deschis pentru discuţii"."Trebuie să lucrăm cu toţii pentru o pace durabilă", a spus el. A denunţat, în acelaşi timp,"anumite provocări armene".

Ciocnirile recente sunt cele mai intense după războiul din 2020 pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, soldat cu peste 6.500 de morţi şi care a determinat Erevanul să cedeze teritorii Azerbaidjanului, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News