Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Azi, în lume. Știrile zilei - 13 septembrie
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Valentin Antonucci)
Iată cele mai importante știri externe ale zilei. Vezi ce se întâmplă, astăzi, 13 septembrie, în lume.
Rusia a finanţat partide străine cu 300 milioane de dolari din 2014, potrivit serviciilor de informaţii american
Rusia a trimis în mod discret cel puţin 300 milioane de dolari în total unor partide politice şi candidaţi în peste 20 de ţări începând din 2014 pentru a-şi exercita influenţa, potrivit unei estimări a serviciilor de informaţii americane, făcută publică marţi, transmite AFP.
Statele Unite 'consideră că este vorba despre estimări minimale şi că Rusia, probabil, în secret, a transferat mai multe fonduri care nu au fost reperate', a indicat un înalt responsabil american, fără a preciza ţările vizate.
Potrivit acestuia, un ambasador rus la post într-o ţară asiatică nespecificată i-a dat milioane de dolari unui candidat la alegerile prezidenţiale.
Administraţia Joe Biden a cerut o astfel de estimare serviciilor sale în urma invaziei ruse în Ucraina, concomitent cu lansarea de către Washington de multiple iniţative pentru izolarea Moscovei pe scena internaţională.
Înaltul responsabil a declarat că diplomaţia americană va pune aceste concluzii la dispoziţia guvernelor a peste 100 de ţări, în prelungirea summitului pentru democraţie organizat în format virtual de preşedintele Joe Biden în decembrie 2021.
Această nouă evaluare nu a analizat ingerinţa rusă în politica americană, însă serviciile de informaţii americane declaraseră anterior că Moscova intervenise în alegerile din SUA din 2016, mai ales recurgând la reţelele sociale pentru a-l susţine pe Donald Trump.
'Statele Unite lucrează din greu pentru a ne remedia slăbiciunile şi încurajăm celelalte ţări să facă la fel şi să ni se alăture în acest efort important', a declarat acelaşi înalt responsabil.
Nu există nicio discuţie despre mobilizare la nivel naţional, afirmă Kremlinul
Kremlinul a afirmat marţi că nu există nicio discuţie despre mobilizare la nivel naţional în Rusia pentru a susţine campania militară din Ucraina, la câteva zile după ce o contraofensivă surpriză a forţelor ucrainene a alungat ruşii din aproape întreaga regiune Harkov (nord-estul Ucrainei), transmite Reuters.
Pentru moment nu, nu există o discuţie despre asta, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări adresate de un parlamentar rus cu privire la mobilizare.
În legătură cu criticile la adresa conducerii ţării, exprimate de comentatori naţionalişti care au cerut mobilizarea, Peskov a spus că acesta este un exemplu de pluralism şi că ruşii în ansamblul lor continuă să îl sprijine pe preşedintele Vladimir Putin.
Ruşii îl sprijină pe preşedinte şi acest lucru este confirmat de dispoziţia oamenilor. Oamenii sunt strâns uniţi în jurul deciziilor şefului statului. Referitor la celelalte puncte de vedere, la puncte de vedere critice, atât timp cât ele rămân în interiorul legii, acesta este pluralismul, dar linia este foarte, foarte subţire, oricine trebuie să aibă foarte mare grijă aici, a afirmat el.
Pe de altă parte, armata rusă a afirmat marţi că a efectuat lovituri masive contra forţelor ucrainene pe toate fronturile, Kremlinul acuzând Ucraina că torturează şi maltratează civili în zonele recucerite în ultimele zile.
Forţele aeriene, balistice şi ale artileriei ruse efectuează lovituri masive contra unităţilor forţelor armate ucrainene în toate zonele operaţionale, a indicat Ministerul Apărării rus în raportul său zilnic.
Ministerul a evocat în special bombardamente în apropiere de oraşele Sloviansk, Konstantinivka şi Bahmut, din estul Ucrainei, în regiunile sudice Nikolaev şi Zaporojie, precum şi la Harkov.
Ucraina a anunţat luni că a recucerit aproximativ 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu pe mai multe fronturi, graţie unei contraofensive lansate la începutul lunii septembrie.
Rusia: Serviciile de securitate au arestat un rus suspectat că spiona pentru Ucraina
Serviciile de securitate (FSB) ruse au declarat marţi că au arestat un cetăţean rus suspectat că a transferat documente secrete în Ucraina, deschizând o anchetă pentru înaltă trădare, în plină ofensivă a Rusiei asupra vecinului său, relatează France Presse.
"FSB a descoperit că un cetăţean rus (a comis un act) de înaltă trădare prin transmiterea de informaţii Ucrainei în detrimentul securităţii Federaţiei Ruse", au declarat serviciile de securitate într-un comunicat.
Potrivit comunicatului, acest locuitor neidentificat din regiunea Moscovei, care conducea o fabrică aeronautică, "a fotografiat fragmente de planuri pentru piese de avioane de luptă cu un telefon mobil, înainte de a le trimite unui cetăţean ucrainean (...), angajat al unei fabrici de avioane din Odesa, oraş din sudul Ucrainei.
Faptele ar fi avut loc "când el era director tehnic al unei fabrici aeronautice şi avea acces la documente clasificate +top secret+", se arată în comunicat.
O anchetă pentru "înaltă trădare" a fost deschisă, a precizat FSB, infracţiune pedepsită în Rusia cu ani grei de închisoare. Suspectul a fost plasat în detenţie.
În urma lansării ofensivei sale militare în Ucraina, Rusia şi-a consolidat arsenalul legislativ în faţa tuturor vocilor disidente în legătură cu conflictul. Sute de ruşi, acuzaţi că au "discreditat" armata rusă, au fost urmăriţi penal pentru că au criticat intervenţia, aminteşte AFP, potrivit Agerpres.
Zelenski îi avertizează pe ucraineni în legătură cu o nouă formă de teroare din partea Rusiei
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat că a fost restabilită alimentarea cu energie electrică în regiunile Dniproperovsk, Poltava, Sumi şi Harkiv, precum şi în oraşul Harkiv, după pene masive de curent cauzate de lovituri de rachete lansate de ruşi în mai multe regiuni ale ţării. Autorităţile au calificat bombardamentele asupra infrastructurii critice drept o răzbunare a Rusiei pentru ultimele succese înregistrate de armata ucraineană în contraofensiva din est şi sud. Zelenski a remarcat, însă, că, pe 12 septembrie, ocupanţii au lovit, din nou, instalaţii energetice.
Din această cauză, potrivit preşedintelui, la Harkiv, au fost noi întreruperi de curent. "Trebuie să fim conştienţi de faptul că răutatea teroriştilor ruşi nu are limite, aceştia vor încerca să recurgă la o astfel de formă de teroare sistemică" - a adăugat Volodimir Zelenski. Amintim că, în seara de 11 septembrie, în regiunile Harkiv, Poltava, Doneţk, Dnipropetrovsk, Zaporijjia şi Sumi, au fost semnalate probleme masive legate de alimentarea cu energie, scrie Rador, citând RBC.
Ulterior, Mihailo Podoliak, consilier al şefului Biroului Preşedintelui, a informat că ocupanţii au atacat Centrala Termoelectrică Nr.5 din Harkiv, una dintre cele mai mari din Ucraina.
Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze al blocului comunitar
După ce a devenit primul furnizor de gaze naturale al Europei, în locul Rusiei, Norvegia a temperat speranţele majorităţii ţărilor europene, care ar dori o plafonare a preţurilor la importurile de gaze naturale, în ideea de a diminua facturile la energie, scrie Rador.
După o convorbire telefonică avută cu preşedinta Comisiei Europene, premierul norvegian s-a declarat sceptic faţă de ideea unui preţ maxim la gazele naturale. Un preţ maxim nu va rezolva problema fundamentală, aceea că sunt prea puţine gaze în Europa, a declarat acesta. Reuniţi recent la Bruxelles, miniştrii europeni ai Energiei s-au declarat în favoarea unei serii de măsuri de urgenţă pentru a reduce creşterea facturilor la gaz şi electricitate, unii menţionând chiar plafonarea preţului importurilor de gaze.
După ce Rusia şi-a redus livrările, Norvegia, care nu este membră a Uniunii, a devenit cel mai mare furnizor de gaze al blocului comunitar, fapt care îi aduce venituri record estimate anul acesta la o 150 de miliarde de euro. Această ţară, care a beneficiat în mare măsură de creşterea preţurilor, exacerbată de invazia Ucrainei de către Rusia, s-a arătat până acum discretă în chestiunea plafonării preţurilor aruncând mingea înapoi companiilor petroliere responsabile de negocierea contractelor. Potrivit France Presse, sunt voci critice şi în interiorul Norvegiei, unde există temeri că ţara ar putea fi catalogată drept un profitor de război.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
