"Acum 2 zile a fost publicată motivarea unei decizii a Curții Constituționale care reprezintă o adevărată bombă atomică pentru procesele penale în România. Prin decizia nr. 236/2.06.2020 s-a constatat neconstituționalitatea art. 118 din Codul de procedură penală, întrucât nu reglementează dreptul martorului la tăcere și neautoincriminare. Efectul acestei decizii asupra proceselor penale, într-o anumită măsură inclusiv asupra celor aflate pe rol, este incalculabil.

Până acum doar suspectul sau inculpatul avea dreptul de a nu da declarații, respectiv de a nu se autoincrimina. Prin această decizie revoluționară dreptul la tăcere a devenit unul absolut și general în procesul penal, inclusiv martorul putându-se prevala de el. Concret, înseamnă că un martor poate refuza să depună mărturie în proces, iar procurorul sau judecătorul nu-l poate obliga s-o facă.

Până acum exista obligația de a declara ca martor. Dacă erai citat în această calitate aveai obligația să depui mărturie, indiferent dacă ceea ce spunei te putea incrimina pe tine însuți sau nu. Altfel spus, fie spuneai adevărul și atunci ofereai organelor judiciare posibilitatea să strângă probe împotriva ta, fie mințeai și atunci săvârșeai infracțiunea de mărturie mincinoasă.", a scris Toni Neacşu pe Facebook. 

"Şmecherie procedurală desfiinţată de CCR"

"Organele noastre de cercetare penală au abuzat din plin de instituția audierii martorului, chemând în această calitate chiar persoana pe care o cercetau (in rem) pentru o faptă penală și întârziind în mod intenționat acuzarea în mod oficial a acesteia. Viitorul suspect odată chemat ca martor era obligat să declare tot ceea ce știa și nu putea refuza să depună mărturie, pentru simplul considerent că încă nu era suspect.

Aceasta șmecherie procedurală a fost desființată de Curtea Constituțională.

Din 8 iulie 2020 nici o persoană chemată ca martor în procesul penal nu mai este obligată să depună mărturie dacă nu dorește acest lucru, invocând dreptul constituțional la tăcere. Curtea Constituțională nu s-a limitat să recunoască dreptul la tăcere doar pentru martorii care ulterior devin suspecți sau inculpați ci l-a extins pentru orice persoană care este audiată ca martor ( de aceea am aștepat cu sufletul la gură motivarea, să vedem cât de departe a mers instanța contituțională).

CCR o spune acum explicit: martorul chemat într-un dosar penal nu poate refuza nici prezentarea în fața organului judiciar nici depunerea jurământului, dar organul judiciar are obligația să-i aducă la cunoștință imediat după depunerea jurământului că are dreptul de a nu da declarație, martorul urmând să hotărască el însuși dacă vrea su nu să depună mărturie, fără nici o justificare specială și fără să riște nimic.

Efectul acestei decizii CCR asupra proceselor penale va fi ca al unui tsunami.", a mai scris avocatul. 

Dreptul la apărare al martorului, recunoscut

"Nota Bene: Prin acestă decizie CCR a recunoscut în mod explicit și un drept propriu la apărare al martorului, astfel încât organele judiciare ar trebui să recunoască încă din acest moment dreptul martorului de a fi asistat de un avocat.

"Până la adoptarea soluţiei legislative corespunzătoare, ca o consecinţă a prezentei decizii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere și dispozițiile art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, Curtea reține că, în vederea asigurării dreptului la tăcere și neautoincriminare al martorului, organele judiciare urmează să aplice în mod direct dispozițiile art.21 alin.(3), art.24 alin.(1) și art.23 alin.(11) din Constituţie"", a conchis Adrian Toni Neacşu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News