Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Avocatul Cristian Winzer a sesizat niște aspecte interesante după ce ÎCCJ a decis că Băsescu a colaborat cu Securitatea
Băsescu
Avocatul Cristian Winzer a venit cu mai multe explicații după ce ÎCCJ a decis că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea.
„Am enunțat ieri posibilitatea (și necesitatea) ca numitul BĂSESCU Traian (confirmat a fi fost colaborator al securității ca poliție politică, identificat sub numele conspirativ ”Petrov”) să fie cercetat penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, în raport de declararea necorespunzătoare a adevărului la momentul completării declarațiilor de candidatură la anumite alegeri electorale (în cuprinsul acestor declarații candidatul trebuind a specifica, în mod clar, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al securității).
În primul rând, reafirm faptul că Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) se poate sesiza DIN OFICIU, existând informații publice consistente care pot contura (cel puțin) posibilitatea săvârșirii unei infracțiuni.
În al doilea rând, apreciez nu doar că NU a intervenit prescripția răspunderii penale, dar chiar că numitul BĂSESCU Traian poate fi cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații în raport de mai multe momente în care a declarat în mod necorespunzător adevărul, fiind în prezența unei infracțiuni continuate.
Practic, persoana identificată sub numele conspirativ ”Petrov” a săvârșit infracțiunea la diferite intervale de timp (de fiecare dată când a completat/declarat și atestat, în mod necorespunzător adevărului, în fața unor entități publice, în vederea producerii de consecințe juridice, că nu a fost colaborator al securității ca poliție politică), dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale (accederea și menținerea în funcții de demnitate publică).
În acest context, termenul de prescripție a răspunderii penale curge de la data săvârșirii ultimei acțiuni (anul 2019, când a completat declarația de candidatură pentru Parlamentul European).
În al treilea rând, contrar mesajului public pe care numitul BĂSESCU Traian l-a promovat, potrivit căruia ”nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, probatoriul administrat de instanța de judecată în cauza având ca obiect constatarea calității de colaborator al securității (faza procesuală a fondului - Curtea de Apel București) a confirmat, printre altele, CONȘTIENTIZAREA deplină a colaboratorului asupra actelor și faptelor sale materiale (și redau câteva paragrafe relevante):
”Curtea apreciază că, în mod rezonabil, această apărare NU poate fi primită, deoarece, în primul rând, faptul că Serviciile de contrainformații făceau parte din structura securității era prevăzut expres într-un act normativ publicat în Buletinul Oficial, iar pârâtul a arătat în fața instanței că a urmat cursuri de legislație la Institutul de Marină, astfel că NU ESTE PLAUZIBIL că el s-a aflat în eroare sub acest aspect.
În al doilea rând, Curtea ia în considerare că din examinarea celor două note informative rezultă, pe de o parte, că LIPSEȘTE orice referire la activitatea notorie a oricărui serviciu de contrainformații militare, respectiv contracararea serviciilor de spionaj străine, sau la activitatea specifică din cadrul Institutului de Marină, iar, pe de altă parte, aspectele menționate în cuprinsul notelor informative se circumscriu unor TEME CLASICE DE POLIȚIE POLITICĂ, specifice securității, fiind vizate EXCLUSIV chestiuni care țin de viața privată sau de dreptul la liberă circulație al persoanelor în legătură cu care s-au făcut relatările, TEME CU AL CĂROR SPECIFIC PÂRÂTUL ERA DEJA FAMILIARIZAT, întrucât chiar el a recunoscut că a fost abordat, încă de la sfârșitul anului 1972, cu astfel de teme de către un ofițer de securitate (…) în legătură cu care a arătat că au purtat o lungă discuție.
Prin urmare, în aceste circumstanțe, este rezonabil să se aprecieze că pârâtul BĂSESCU Traian PUTEA SĂ-ȘI DEA SEAMA că a fost contactat de organe ale securității și că notele informative au fost remise unor astfel de organe. (…)În opinia Curții, documentul esențial în constatarea calității de colaborator a pârâtului (…) este nota informativă (....) datată 05.05.1975, REDACTATĂ ȘI SEMNATĂ OLOGRAF DE PÂRÂT CU NUMELE CONSPIRATIV primită de It. col. T.G., ofițer de contrainformații militare (…) prin care pârâtul informa securitatea în legatură cu intenția numitului D.C., coleg de facultate, de a rămâne în străinătate. Astfel, în această notă informativă se menționează că numitul D.C. '/.../ Nu are prieteni în clasă și, din cauza caracterului său, nici nu este acceptat în anturajul colegilor. Din discuțiile purtate cu verișoara lui, V., am înteles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. (…)Curtea constată că reclamantul A CONFIGURAT în convergență cu legea ARGUMENTELE PENTRU CARE CONSIDERA, pe de o parte, că, prin informațiile din nota informativă în discuție, pârâtul a denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar pe de altă parte, că furnizarea informațiilor a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (…)
În consecință, NESOCOTIND INTERESELE CELOR DENUNTAȚI, pârâtul A VIZAT îngrădirea dreptului la viață privată în privința acestora, atât timp cât A ACCEPTAT că persoanele denunțate puteau să facă obiectul unor investigații suplimentare ale securitatii, ca rezultat al denunțurilor sale. Cu alte cuvinte, prin furnizarea acestor informații, PÂRÂTUL A CONȘTIENTIZAT că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată (…) și a dreptului la liberă circulație (…) și, prin urmare, A VIZAT ACEASTĂ CONSECINȚĂ. (…)”
Or, conștientizând în mod direct măsurile represive la care pot fi supuse persoanele în legătură cu care oferea note informative (note redactate și semnate olograf chiar de el cu numele conspirativ atribuit) și vizând/urmărind practic acest scop, BĂSESCU Traian a avut întotdeauna reprezentarea evidentă a calității de colaborator al securității. În consecință, la momentul completării declarațiilor de candidatură (completare care era făcută tocmai pentru a produce consecințe juridice), această reprezentare exista cu certitudine, PETROV acționând cu intenție directă (calificată prin scop).
Din punctul meu de vedere, NU poate fi reținut argumentul că numitul BĂSESCU Traian nu a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de legea penală (legea impune ca autorul infracțiunii de fals în declarații să acționeze cu intenție directă, cu un anumit scop, deoarece declarația trebuie să fie făcută în vederea producerii unei consecințe juridice pentru sine sau pentru altul).
În al patrulea rând, situația de fapt care conturează caracterul penal al actelor și faptelor sale materiale NU a fost descoperită acum. Ea a existat în tot acest timp, fiind doar confirmată de către instanțele de judecată (cum putea fi confirmată și de către organele de urmărire penală, prin administrarea aceluiași probatoriu)”, a explicat avocatul Cristian Winzer pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
