Florian Coldea, fostul prim-adjunct al SRI, a fost plasat, săptămâna trecută, sub control judiciar, după ce a fost audiat mai bine de 15 ore la Direcția Națională Anticorupție.

Într-un mesaj exclusiv pentru DC News, avocatul Bogdan Bărbuceanu a ridicat o întrebare-cheie privitoare la încadrarea juridică a faptelor de care este acuzat Florian Coldea.

„Întrebarea legitimă pentru orice penalist este de ce în cazul Coldea la încadrarea juridică a faptelor nu a fost reținută și infracțiunea de Constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de Articolul 367 din Codul Penal?

Descrierea faptelor conduce la existenta clară a identității intre acestea și tipicitatea infracțiunii.

Art 367

(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni“, a spus, în exclusivitate pentru DC News, avocatul Bogdan Bărbuceanu.

CITEȘTE ȘI         -        Florian Coldea, asaltat de jurnaliști, nu a mai văzut unde și-a lăsat mașina: Dați-mi voie, nici nu mai știu unde am parcat

Comunicatul DNA 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, începând cu data de 24 mai 2024,  față de patru persoane (doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți, un avocat din cadrul Baroului București și o persoană fără calitate specială), pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de influență, forma participației penale fiind autoratul și complicitatea.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro plus TVA, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia pronunțe hotărâri favorabile martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro plus TVA, fiind stabilit ca aceasta să fie remisă în trei tranșe egale.

CITEȘTE ȘI         -       Cazul Coldea la DNA. Chirieac arată care e, de fapt, adevărata problemă: Doar atât s-a schimbat în ultimii 10 ani

În contextul menționat mai sus, în aceeași perioadă, martorul ar fi remis celor trei inculpați o plată parțială în sumă de aproximativ 100.000 euro. 

În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane juridice, cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor. 

Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei patru inculpați trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu părăsească teritoriul României și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.

Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar pe cauțiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

De asemenea, inculpații vor depune o cauţiune în valoare de 500.000 lei (stabilită față de cei doi oameni de afaceri și avocatului din cadrul Baroului București) respectiv 150.000 lei (cu privire la cel de-al patrulea inculpat), care vor fi consemnate pe numele lor, la dispoziția Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sau prin constituirea unor garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita acelorași sume de bani, în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

CITEȘTE ȘI        -      Generalul Dumitru Dumbravă, către reporteri: Să vorbesc? Asta ar însemna că influențez martorii / Ce spune despre „câmpul tactic“

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News