Perioada de „lockdown" ne-a adus mai aproape de digitalizare, iar operațiunile bancare online au fost un real ajutor. Astăzi, salariul se poate primi direct în cont, iar de acolo se pot face plăți, în doar câteva minute. Atât persoanele fizice, cât și cele juridice au mari avantaje dacă fac tranzacții online, însă mai sunt și câteva probleme pe care toți ar trebui să le cunoaștem și să ne luăm măsuri de precauție.

În plină pandemie, Serviciul Român de Informații a anunțat că începuse să circule în mediul online un document word, cu o denumire de foarte mare actualitate pentru oricine, dar care conținea un virus creat pentru a fura date bancare. Practic, oricine primește documentul, prin SMS, Messenger sau WhatsApp și îl deschide, poate rămâne fără banii din conturile bancare, dacă de pe același dispozitiv accesează și Internet Banking sau face plăți folosind carduri bancare.

„În contextul asociat pandemiei de SARS-CoV-2 a fost identificată o campanie de distribuire de malware care vizează furtul de credenţiale bancare de pe terminalele mobile ale utilizatorilor. Din punct de vedere tehnic, acțiunea ilicită are la bază distribuirea unui mesaj tip text care conţine o versiune nouă a troianului Cerberus Android Banker. Mesajul este redactat în limba română și invită utilizatorii să acceseze un link pentru descărcarea de informaţii privind SARS-CoV-2. Sintagma utilizată în conţinutul mesajului este „Detalii secrete! (COVID-19)". Link-ul iniţiază descărcarea unui fișier denumit File.apk care infectează cu respectivul troian dispozitivele mobile cu sisteme de operare Android, versiunile cuprinse între 4.0 și 10.", a informat SRI, pe 24 aprilie 2020.

Un virus creat pentru a intra în conturi bancare

Troianul Cerberus Android Banker este creat astfel încât să împiedice atât detectarea lui de către serviciul Play Protect, specific Android, cât şi dezinstalarea ulterioară a aplicaţiei, de către utilizator. După ce se instalează în dispozitiv, proianul oferă acces hackerilor la date din aplicațiile bancare. Cerberus Android Banker poate extrage date despre aplicațiile de mesagerie și poștă electronică instalate pe dispozitivul vizat - Telegram, WhatsApp, Gmail, etc. - dar înregistrează și apăsările pe taste, deci citește și înregistrează parolele pe care utilizatorul le introduce pentru a intra în conturile bancare.

„Acesta permite, de asemenea, colectarea și redirecționarea SMS-urilor și a poștei electronice, efectuarea sau redirecționarea de apeluri, colectarea listei de contacte și a istoricului apelurilor, precum și monitorizarea locației dispozitivului. Recomandăm verificarea conturilor bancare pentru a depista eventualele accesări neautorizate. În cazul în care aveți suspiciuni de infectare a dispozitivului mobil, sunt indicate următoarele măsuri: resetarea dispozitivului prin revenire la setările din fabrică şi schimbarea credenţialelor pentru autentificarea în dispozitiv şi în aplicaţii. Preventiv, pentru a asigura securitatea dispozitivelor mobile, este recomandată evitarea accesării link-urilor sau a atașamentelor provenite din surse necunoscute", mai informează SRI.

Trebuie să știm, ca utilizatori ai acestor aplicații și servicii online, că nu ar trebui să deschidem linkuri sau documente, chiar și în format Word, de proveniență incertă, pentru a nu cădea în capcana acțiunilor malware. Astfel de capcane sunt întinse frecvent de către hackeri, iar aceștia pot avea acces la datele noastre bancare chiar înainte de a ne putea anunța SRI. Sunt și câteva metode de blocare a acestor încercări permanente ale hackerilor: un antivirus bun și atenția maximă la site-urile și documentele accesate, sunt esențiale. O altă metodă de protecție este ca accesul la conturile bancare să se facă de pe un dispozitiv pe care nu îl folosim și pentru alte activități și pe care nu avem activate aplicații precum Facebook, WhatsApp sau altele prin care am putea avea acces la documente malware.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News