Laptele are o valoare nutritivă incontestabilă. Această băutură conține proteine, antioxidanți, potasiu, fosfor, seleniu și multe vitamine, precum vitamina B12 și vitamina D. Cu atât de multe minerale, vitamine și nutrimente în compoziția sa, laptele promovează sănătatea oaselor, susține nivelul tensiunii arteriale în limite normale, susține sistemul imunitar, dar și sănătatea ochilor și a pielii. 

Așadar, dacă laptele are o astfel de valoare nutritivă, înseamnă că poate fi benefic și pentru cei care suferă de diabet?  Da, laptele poate fi bun pentru pacienții cu diabet, însă nu orice sortiment care se află pe piață, notează Health Digest. În general, laptele are un indice glicemic (IG) scăzut, ceea ce înseamnă că nu crește nivelul de zahăr din sânge, la fel ca alte alimente, (precum pâinea albă sau dulciurile). Însă există anumite categorii de lapte care pot fi dăunătoare pentru diabetici, cum ar fi laptele gras integral sau laptele aromat, (cu gust de ciocolată, de căpșuni sau de vanilie).  În concluzie, persoanele diagnosticate cu diabet pot să consume două-trei porții de lapte zilnic, însă lapte fără zahăr și cu un conținut scăzut de grăsimi și carbohidrați. Consumul de lapte le oferă pacienților cu diabet un plus de calciu și vitamina D, nutrimente esențiale în această afecțiune.

Cifre îngrijorătoare

1 din 10 români are diabet zaharat. În România sunt 823.000 de pacienți înregistrați cu diabet zaharat tip 2 care se tratează prin Programul Național de Diabet Zaharat.

7 din 10 români au ajuns pentru prima oară la medic în stadii avansate ale bolii cu complicații deja instalate. Anual, jumătate dintre persoanele cu diabet zaharat sunt spitalizate din cauza complicațiilor: risc de orbire, complicații cardiovasculare, insuficiență cardiacă, complicații renale, amputări la nivelul membrelor inferioare etc. Stresul – boala vedetă a secolului XXI – și consumul excesiv de zahăr – sunt identificate de majoritatea românilor drept factori favorizanți ai diabetului zaharat tip  Potrivit unui studiu iniţiat de Forumul Român de Diabet, 2. 55% dintre repondenți sunt familiari cu mecanismul real care declanșează diabetul zaharat tip 2: boala se dezvoltă atunci când organismul devine rezistent la insulină și pancreasul nu mai produce suficientă insulină. Cu toate că majoritatea românilor consideră sedentarismul printre principalii factori de risc care favorizează apariția diabetului zaharat tip 2, 45% din intervievați se declară sedentari, deși aparțin unor grupe de vârstă teoretic active (25 – 45 ani). Aceeași contradicție există și în cazul supraponderalității: 86% dintre repondenții studiului o consideră factor agravant în declanșarea diabetului zaharat tip 2, în contextul în care 52% dintre aceștia sunt obezi sau supraponderali.

Glicemia bună trece primejdia rea

Diabetul zaharat este o boală care se caracterizează printr-un nivel crescut al glicemiei. 70% dintre repondenți înțeleg importanța verificării glicemiei ca modalitate de prevenire a diabetului zaharat tip 2, dar 31% din populația intervievată declară că și-a verificat glicemia ”acum mai mult de un an” sau nu a făcut această analiză niciodată, cu toate că este inclusă în setul de analize de bază, iar 23% dintre tinerii de 25-35 de ani intervievați nu știu care e valoarea normală a glicemiei. De ce este importantă determinarea glicemiei din sânge, ca primă opțiune a medicilor în diagnosticarea prediabetului și a diabetului zaharat? Dacă la două determinări în zile diferite valorile glicemiei depășesc 126 mg/dl, medicii pot pune diagnosticul de diabet zaharat tip 2.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News