Defrişarea este principalul motiv al schimbărilor climatice pe care le observăm cu toţii în lume, iar, în 2015-2020, s-a estimat că s-au defrişat 10 milioane de hectare pe an. De-a lungul anilor, oamenii au protestat împotriva tăierii copacilor în diverse zone ale Pământului, însă, pentru a atrage mai mult atenţia, au fost nevoiţi să născocească noi metode de protest. Simbolicul protest are menirea de-a evidenţia un lucru simplu – "copacii sunt partenerii noştri pe viaţă". Peste 70 de femei s-au “căsătorit” cu 90 de copaci într-o regiune în care e planificată o defrişare masivă pentru a se face loc unor noi construcţii.

Primăria din Bristol şi-a propus să construiască 166 de apartamente şi, pentru a realiza acest proiect, trebuie să taie copacii de pe acea suprafaţă de teren. Localnicii s-au opus. Cum au făcut asta? În jur de 70 de femei s-au “măritat” cu 90 de copaci maturi în cadrul unei ceremonii care atrage tot mai mult atenţia presei de peste tot.

Organizatoarea protestului, Siobhan Kierans, a dezvăluit la BBC că măsura a fost luată de aceste femei pentru a demonstra tuturor că suntem cu toţii într-un parteneriat pe viaţă cu copacii, cu natura. "Să te măriţi cu un copac este un privilegiu. Nu e doar un gest sentimental, este plin de însemnătate şi simbolic", a declarat “mireasa” Suzan Hackett. "Copacii sunt un exemplu pur de dragoste necondiţionată, care se potriveşte la fix cu conceptul mariajului. Căsnicia e pentru totdeauna, respiraţia este pe toată viaţa. Bristol are nevoie de copaci maturi mai mult decât de locuinţe de lux", susţine o organizatoar a protestului inedit.

Rănile din inima verde

Pe hârtie, în cifrele oficiale, suprafața pădurilor românești crește an de an. În 2020, România raporta peste 6,6 milioane de hectare de pădure, cu 233.000 mai multe ca în 1990. Ce nu se vede pe hârtie arată harta defrișărilor din ultimii 20 de ani. Focarele tăierilor de păduri sar în ochi pe hartă. În nord, Maramureșul și Suceava au cele mai mari suprafețe de păduri tăiate, prin zone din apropiere de Borșa, Câmpulung Moldovenesc sau Vatra Dornei. Marile răni provocate de defrișări coboară apoi prin munți, către zone din Bistrița, din Harghita și Covasna. În partea muntoasă de sud, se văd găurile lăsate de defrișări în zone precum Rucăr, Munții Făgărașului și mai în jos, prin zonele subcarpatice. Apoi către est, spre Petroșani și Cugir, în munții Șureanu, Lotrului și Parâng. Apusenii nu au scăpat nici ei. Defrișările au ciuruit zone din județele Cluj sau Bihor, prin munții Gilău și Muntele Mare. Acestea sunt doar zonele care sar în ochi, pentru că acolo s-a tăiat cel mai mult. Dar zone cu păduri tăiate sunt aproape peste tot în România. Harta detaliată a defrişărilor din România AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News