Ruinele întinse ale așezărilor amazoniene, care cândva adăposteau o societate agricolă indigenă cu înclinație pentru cosmologie, au fost descoperite în jungla boliviană, ascunsă sub o vegetație aparent impenetrabilă.

Cele 26 de situri, dintre care aproximativ jumătate erau necunoscute anterior arheologilor, sunt încă un exemplu al modului în care regiunea Amazonului a fost gazda unor așezări mari, de lungă durată și a unor societăți antice complexe, înainte ca invazia spaniolă să decimeze America.

„Rezultatele noastre anulează argumentele conform cărora Amazonia de vest era slab populată în vremurile prehispanice” și îmbogățesc dovezile existente că cultura Casarabe avea un „sistem de așezare foarte integrat, continuu și dens”, scrie arheologul Heiko Prümers de la Institutul de Arheologie German și colegi într-un nou studiu.

Rețea extinsă de așezări

Folosind scanere laser de la distanță montate pe elicoptere, echipa de arheologi în mare parte europeni a scanat șase zone din centrul vechii culturi Casarabe, care s-a dezvoltat între anii 500 și 1400 d.Hr. în ceea ce este acum nordul Boliviei.

Rețeaua extinsă de așezări pe care le-au descoperit sub pădurea densă reprezintă un tip de urbanism cu densitate redusă, primul de acest fel găsit în zonele joase tropicale din America de Sud, prezentând numeroase construcții ceremoniale, inclusiv platforme în trepte și movile în formă de U, toate orientate către nord-nord-vest.

Potrivit arheologului Christopher Fisher de la Universitatea de Stat din Colorado, care nu a fost implicat în studiu, semnele ascunse ale peisajelor antice modificate de om au determinat o regândire a societăților timpurii din regiunea Amazonului.

„Dimensiunea rămășițelor arhitecturale de la aceste situri, care includ piramide de pământ care odată se înălțau cu peste 20 de metri deasupra savanei din jur, nu poate fi supraestimată și este la egalitate cu cea a oricărei societăți antice”, a scris Fisher într-un comentariu separat despre studiul în cauză.

O nouă metodă de studiu

Oamenii Casarabe au fost agricultori pricepuți care au transformat savanele amazoniene inundate sezonier în peisaje productive, cultivând culturi în timp ce vânau și pescuiau. Cu toate acestea, se știa puțin despre modul în care locuitorii Casarabe și-au construit structuri ceremoniale sau și-au aranjat așezările.

Studiilor de până acum se adaugă LIDAR, metoda de teledetecție care scanează suprafața Pământului folosind raze laser aeropurtate, realizând „într-un singur zbor ceea ce înainte ar fi necesitat ani de muncă obositoare de teren”, explică Fisher.

În studiu, Prümers și colegii lor descriu două așezări mari, Cotoca și Landívar, care au fost nodurile centrale ale unei rețele regionale de situri mai mici – 24 în total – conectate prin drumuri încă vizibile care se extind în peisaj pe câțiva kilometri.

„Aceste două situri mari de așezare erau deja cunoscute, dar dimensiunea lor masivă și elaborarea arhitecturală au devenit evidente doar prin sondajul LIDAR”, scrie echipa.

Ei estimează că locuitorii Casarabe au mutat aproximativ 570.000 de metri cubi de pământ pentru a construi Cotoca, de zece ori mai mult material decât ceea ce au mutat oamenii Tiwanaku pentru a construi cea mai mare structură găsită până acum în munții bolivieni, piramida Akapana.

De asemenea, locuitorii Casarabe au construit șanțuri și metereze pentru a apăra aceste așezări centrale și sisteme masive de control al apei menite să cultive surplusuri alimentare care, deduc arheologii, ar fi putut susține o populație mare de Casarabe, conform Science Alert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News