În ultimele luni au tot fost semnalate prezenţe nedorite ale urşilor în oraşe, dar şi atacuri la stânile de pe munte. Soluţii pentru a preveni situaţiile acestea sunt. Ce anume i-ar putea ajuta pe oameni?

Una dintre aceste soluţii poate fi împrejmuirea cu gard electric, în afară de folosirea câinilor ciobăneşti, acolo unde este vorba de stâni, locuinţe izolate, margini de localitate montană.

Pentru prevenirea atacului carnivorelor mari ar trebui să se folosească un întreg complex de măsuri, este de părere unul dintre specialiştii conservării mediului, Mihai Zotta de la fundaţia Carpathia.

Aşa cum s-a tot relatat în mass-media, în zonele montana şi submontane prezenţa urşilor şi a lupilor pare a fi o constantă. Motivele pentru care carnivorele mari coboară în habitatul uman sunt diverse,
însă acest lucru se întâmplă de foarte mult timp. Localnicii au căutat de-a lungul vremii tot felul de metode pentru a-şi proteja avuţia, în special muntenii, care locuiesc în case izolate, dar şi ciobanii de la stâne sau locuitorii cartierelor marginaşe ale oraşele şi satele montane.

Tehnologia modernă, gardul electric

Una dintre soluţiile aflate la îndemână poate fi gardul electric, aşa cum sugerează Mihai Zotta, director tehnic la Fundaţia Salvation Carpathia (foto), care se ocupă de conservarea pădurilor şi faunei locale în Munţii Făgăraş.

"Un gard electric mai performant, capabil să sperie animalele sălbatice, costă în jur de 2000 de lei. teoretic, nu este o investiţie mare pentru că se poate folosi foarte mulţi ani. Alimentarea se poate face la baterii dar şi cu panouri solare. Desigur, este nevoie şi de lucrări de întreţinere, mai ales atunci când gardul este instalat pe o lungime mare: reîncărcare baterii sau curăţarea ierbii care creşte şi atinge firele electrice", a declarat pentru DCNews Mihai Zotta.

Acest mijloc de pază este folosit cu succes în multe ţări, fiind eficient ca mijloc de prevenţie, de "ultimă apărare" pentru oamenii care sunt în zone rurale, "în zone mai îndepărtate - unde este aproape pădurea, unde s-au manifestat în trecut atacuri de carnivore şi, bineînţeles, este folosibil la stâni, pentru împrejmuirea zonelor unde animalele domestice sunt ţinute peste noapte", a mai declarat directorul fundaţiei Carpathia.

Soluţia cu gardul electric nu este populară în România din diverse motive, însă acest lucru se poate schimba dacaă "mai mulţi gospodari şi-l vor instala şi aşa să se ducă vestea despre eficienţa lui", ne-a mai spus Zotta. Pentru a ajuta, fundaţia a achiziţionat anul acesta mai multe garduri, reuşind să le instaleze la câteva stâni în zona de munte unde s-au dovedit eficiente.

"Prima problemă a fost cea a obişnuirii celor care au primit gratuit gardurile cu întreţinerea lor. Mai trebuie avut în vedere că există o legislaţie în vigoare care trebuie respectată. Pentru a fi eficiente, aceste garduri electrice trebuie să aibă minimum 5 jouli şi maximum 11 jouli, pentru a fi eficiente dar şi pentru a nu dăuna animalelor sălbatice" ne-a mai declarat directorul tehnic al Fundaţiei Carpathia.

Preşedintele FPAM: trei motive pentru care atacă urşii

O explicaţie privind motivele pentru care marile carnivore, urşii şi lupii, invadează habitatul uman am obţinut de la Marius Marinescu, președintele Federației pentru Protecția Animalelor și Mediului, care ne-a declarat că:

"În primul rând defrişările de pădure, distrugerea habitatului natural. Pe de altă parte, atenţie, faptul că toată ţara este împărţită de baronii locali şi fiecare baron local are câte un fond de vânătoare, observatoarele de vânătoare au fost aduse în apropiere localităţilor să nu se mai deplaseze baronii locali foarte mult. Cei care deţin fonduri de vânătoare, când se stabileşte cota de vânătoare, nu mai dau de mâncare urşilor şi atunci urşii coboară în localitate, 1-2 kilometri şi se duc la tomberoane. Ei sunt obligaţi prin Legea 407/2006, Legea vânătorii să le pună de mâncare animalelor sălbatice în mijlocul pădurii şi aşa s-ar rezolva această problemă. dacă nici aşa nu rezolvăm, luăm şi relocăm urşii în munţii Banatului, că acolo nu mai sunt aproape deloc. Concret, este dorinţa vânătorilor de împuşca trofee, de a masacra aceste animale. Am spus trei lucruri: defrişările, faptul că nu se mai pune mâncare animalelor sălbatice şi dorinţa criminală vânătorilor de împuşca animalele", este explicaţia preşedintelui FPAM.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News