Asul din mâneca UE în cutremurul economic post-coronavirus. ”În 2008, nu aveam așa ceva!”
În urmă cu doisprezece ani, criza economică a lovit mai multe sectoare ce resimt efectele chiar și astăzi. Falimentul Lehman Brothers, a patra bancă de investiţii a Statelor Unite la acea vreme, a reprezentat atunci începutul oficial al crizei financiare globale. Iar când lumea părea să nu se fi recuperat în proporție mare, coronavirusul avertizează asupra unui eventual cutremur economic.
"Va fi mai rău decât în 2008", a declarat președintele FMI, Kristalina Georgieva. Dar ce au în comun criza economică de atunci cu ceea ce am putea trăi acum?
"Aceasta nu este o criză care este cauzată de decizii proaste sau politici proaste", explică Enrique Feás, Senior Research Fellow at the Elcano Royal Institute. În acest caz, sistemul financiar nu este complet spart, așa cum s-a întâmplat atunci, este pur și simplu străpuns de o criză de sănătate fără precedent. Guvernul spaniol, de exemplu, a insistat asupra faptului că, întâi de toate, ”virusul trebuie să fie stopat", iar apoi să înceapă reconstrucția economică, lucru care înseamnă realizarea unor aranjamente, nu reașezarea întregului sistem.
Efectele pandemiei sunt colective, la fel trebuie să fie și responsabilitatea
”Fie ieșim împreună, fie nu ieșim", a declarat Luis Garicano, economist și politician spaniol, care este în prezent membru al Parlamentului European. Componenta de solidaritate este esențială într-o criză ca aceasta, iar UE are deja mecanisme create tocmai în timpul crizei economice.
Recesiunea de acum doisprezece ani a prins Uniunea Europeană cu multe lacune. Acum are deja mecanisme de protecție care, bine utilizate, pot face ca efectele pe termen mediu să nu fie atât de dure. La 23 aprilie 2020, liderii UE vor continua, prin videoconferință, lucrările privind răspunsul UE la epidemia de Covid-19. Va fi cea de a patra videoconferință de acest tip. La videoconferința liderilor din 26 martie, membrii Consiliului European au convenit că sunt necesare o strategie coordonată de ieșire, un plan de redresare cuprinzător și investiții fără precedent.
Sprijinul acordat statelor se realizează prin Mecanismul european de stabilitate (MES), creat tocmai în plină criză, în 2011. Acesta servește pentru a oferi ajutor financiar sub formă de împrumuturi pentru țările din zona euro care suferă de probleme grave de finanțare. Are condiții stricte care au fost acum relaxate la solicitarea unui „răspuns comun".
Sectoare afectate puternic
Sectoarele de transport, automobile, electronice și vânzare cu amănuntul sunt cele care prezintă cel mai mare risc din cauza impactului coronavirusului. Cercetătorul Federico Steinberg, Senior Analyst at the Elcano Royal Institute, susține: crizele nu sunt comparabile ca origine, dar se pot compara ca consecințe. Desigur, este clar că în 2008 ”au fost probleme structurale", iar acum ”ne confruntăm cu ceva exogen", adică vine din exterior.
Analistul spune că nu putem să știm exact dacă vor fi aceleași consecințe pentru că nu știm cât va dura criza. Evoluții similare vor fi observate ”pe piețele bursiere și în ceea ce privește șomajul", spune Steinberg. El subliniază că venim după o creștere economică solidă.
În acest moment, criza este sanitară și este necesar să vedem ”dacă se mută într-o criză financiară, dar sperăm că nu". Prin urmare, pandemia poate avea consecințe similare în economie precum criza financiară din 2008, informează cotidianul spaniol 20min.es, dar acum Uniunea Europeană este mai pregătită ca în 2008.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News