Curtea Constituțională a României a hotărât vineri că Legea Descentralizării, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, este neconstituțională. CCR s-a legitimat, astfel, după numirea lui Toni Greblă în locul Iuliei Motoc, dovedind că nu votează în funcție de partid. Acum, judecătorii USL plus UDMR au majoritatea în CCR. La 15 ianuarie, ar trebui analizate sesizările pe care ÎCCJ și PDL le-au făcut la CCR cu privire la modificările aduse Codului Penal de către deputați. În cazul în care Curtea va decide că modificările Codului Penal sunt constituționale, Traian Băsescu și susținătorilor săi, PDL și toți cei care au reacționat virulent după „marțea neagră a Parlamentului” ar primi o lovitură de imagine.

ÎCCJ și PDL, sesizări similare la CCR

La 12 decembrie,  Curtea Supremă și PDL au sesizat Curtea Constituțională cu privire la modificările pe care deputații le-au adus Codului Penal în „marțea neagră a Parlamentului”. ÎCCJ a contestat modificarea legislativă care îi scoate pe parlamentari din rândul funcţionarilor publici şi dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor.

Aceleași nemulțumiri au fost invocate și de PDL în cele două sesizări trimise către CCR.

Cum poate face PDL jocul USL

Odată cu plecarea Iuliei Motoc la CEDO și numirea lui Toni Greblă la Curtea Constituțională, raportul forțelor din CCR ar fi trebuit să fie de patru judecători apropiați de președintele Traian Băsescu, patru judecători apropiați de USL, plus cel numit de UDMR, care pare să fie cel ce poate înclina balanța spre una dintre tabere. Respingerea descentralizării arată că CCR este apolitică și funcționează independent. Astfel că, în cazul în care Curtea va declara modificările noului Cod Penal ca fiind constituționale, s-ar clătina propaganda portocalie, după „marțea neagră”.

CCR a decis că votul a 7,4 milioane de români împotriva șefului statului a fost în zadar, deci Curtea pare să dețină adevărul absolut în România. Ce spune CCR nu poate fi comentat, au susținut băsiștii! Curtea reprezintă garantul statului de drept, iar o eventuală decizie în favoarea constituționalității modificărilor aduse Codului Penal ar însemna că acestea pot să intre în vigoare.

Implicații

O eventuală dovedire de către CCR a constituționalității modificărilor aduse Codului Penal ar duce la două situații:

1. Nu se va întâmpla nimic. Lucrurile vor rămâne la stadiul actual. Președintele va retrimite Legea la Parlament, iar aceasta va rămâne uitată în Legislativ, dat fiind că SUA s-au declarat clar împotriva modificărilor, din punct de vedere moral, nu constituțional.

2. Așa-numiții „băsiști”  nu vor mai avea ce spune, după ce au fost extrem de vocali la adresa modificărilor pe care deputații le-au adus Codului Penal.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News