Asociaţia Memorialul Revoluţiei (AMR) 16 - 22 Decembrie 1989 din Timişoara îşi declară nemulţumirea faţă de Nota de fundamentare privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste (MNRA), întrucât "Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) a ignorat cu desăvârşire orice dorinţă de colaborare, consultare ori documentare pe această temă cu multe din instituţiile menţionate în nota de fundamentare", arată un comunicat al AMR remis, joi, AGERPRES.

În scrisoarea deschisă, semnată de vicepreşedintele director executiv al AMR, Gino Rado, se menţionează că asociaţia din Timişoara a luat notă şi susţine iniţiativa MCIN cu privire la proiectul de act normativ de stabilire a unor măsuri pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

AMR susţine că, prin demersurile iniţiate, MCIN a ignorat cu desăvârşire orice dorinţă de colaborare, consultare ori documentare pe această temă cu multe dintre instituţiile menţionate în nota de fundamentare secţiunea a 2-a, punctul 1 şi consideră că afirmaţiile din nota de fundamentare nu sunt corect expuse.

"Nu au existat niciun fel de consultări, nici cel puţin o informare minimală între instituţii - se explică în comunicat. În acest an aniversar, primii bani proveniţi din subvenţia anuală acordată prin bugetul de stat pe anul 2019 (suma este aproape simbolică) au venit doar la sfârşitul lunii iunie, această sumă reprezentând decontul lunii mai, lunile ianuarie-aprilie (cu excepţia a trei zile) nefiind decontate. Asociaţia Memorialul Revoluţiei va continua activităţile statutare de cinstire a victimelor şi eroilor care au luptat împotriva comunismului, munca de documentare, cercetare şi informare publică, şi ne exprimăm disponibilitatea de a colabora cu instituţiile specializate pentru ca adevărul despre istoria noastră recentă să ajungă cât mai uşor la publicul larg", se arată în comunicat.

Memorialul a acumulat, în perioada 1990 - 2000, un volum vast de documente scrise, audio, video, foto şi numeroase artefacte. În afară de baza de date, patrimoniul asociaţiei este completat de cele 13 monumente realizate de sculptori renumiţi din ţară şi străinătate, această muncă fiind recunoscută de Guvernul României şi de Parlament în anul 2000, Memorialul Revoluţiei fiind declarat obiectiv de interes naţional, patrimoniul fiind exclusiv al asociaţiei şi pus în valoare conform statutului.

AMR din Timişoara a organizat spaţii expoziţionale care au fost vizitate de zeci de mii de vizitatori din ţară şi străinătate, doar în 2018 pragul acestora fiind trecut de peste 10.000 de persoane. De asemenea, o modalitate de a implica mai ales tinerii este aceea de a invita şcolile din judeţ şi oraş, mai ales în săptămâna "Şcoala altfel", când profesorii sunt mai interesaţi să se mobilizeze şi să iasă cu elevii la muzee.

"Am hotărât să aducem Revoluţia Română din Decembrie 1989 cât mai aproape de generaţia actuală şi am demarat proiecte de parteneriat cu diferite instituţii de învăţământ, printre care Inspectoratul Şcolar din judeţul Timiş, Casa Corpului Didactic, Universitatea de Vest, Universitatea Creştină 'Dimitrie Cantemir' şi Catedra de Limba şi Literatura română de la Szeged. Expoziţii itinerante realizate de noi au fost prezente atât pe plan local, cât şi naţional şi internaţional", detaliază AMR Timişoara.

Secretarul de stat în MCIN, Ion Ardeal Ieremia, a afirmat în luna iunie, într-o conferinţă de presă, că Asociaţia Memorialul Revoluţiei din Timişoara rămâne în actualul sediu până la terminarea Muzeului Revoluţiei Române, după care îşi va găsi locul acolo.

"Memorialul deţine un portofoliu de materiale, de testimoniale, de mărturii care pot să-şi găsească locul în interiorul acestui muzeu", a precizat atunci Ion Ardeal Ieremia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News