Muzicieni, autori, producători și manageri de festivaluri au criticat ratele de respingere „umilitoare” și costisitoare ale vizelor pentru artiștii din Africa și Asia care vizitează Marea Britanie și țările Uniunii Europene, spunând că acestea au un impact negativ asupra diversității culturale, notează The Guardian.

Analizele arată că Marea Britanie a strâns anul trecut 44 de milioane de lire sterline din taxe pentru cererile de viză care au fost apoi respinse, venind în principal din țări cu venituri mici și medii. UE a strâns 130 de milioane de euro (110 milioane de lire sterline).

Costurile totale probabil vor crește în 2024, deoarece taxa standard pentru cererea de viză de scurtă ședere în Marea Britanie a crescut în octombrie 2023 de la 100 de lire sterline la 115 lire sterline, în timp ce în UE costul vizelor a crescut de la 80 de euro la 90 de euro în iunie acest an.

Lesley Lokko, o autoare și arhitectă ghaneză-scoțiană, a descris taxele nerambursabile drept „scandaloase”, observând că acestea erau plătite în principal de cei care își permit cel mai puțin.

Vizitatorii africani au fost afectați în mod disproporționat, cu rate de respingere a vizelor de până la 40-70%, conform analizei grupului de cercetare în domeniul artelor și migrației, Lago Collective.

Lemn Sissay, un poet și difuzor britanic, a spus că respingerile disproporționate ale vizelor din partea Marii Britanii și UE pentru vizitatorii africani și asiatici fac parte dintr-o campanie de „delegitimare sau rușinare” a persoanelor de culoare.

Sissay, care a curatoriat primul pavilion al Etiopiei la Bienala de la Veneția din acest an, a spus că, deși niciun membru al echipei sale etiopiene nu a avut probleme cu vizele, a întâlnit alți africani care au avut.

„Ideea este că nu ești binevenit”, a spus Sissay. „A devenit o problemă serioasă.”

Ratele de respingere a vizelor UE din țări precum Nigeria, Ghana și Senegal sunt de până la 40-47%, arată analizele. În Marea Britanie, Algeria are cea mai mare rată de respingere a vizelor, de 71%, urmată de Bangladesh, cu 53%, în timp ce Ghana, Pakistan și Nigeria au avut rate de respingere între 30% și 46%.

În anul până în martie 2024, ratele de respingere a vizelor în Marea Britanie au fost de 21% pentru toate naționalitățile care aplică, conform cifrelor Ministerului de Interne.

În martie, Ministerul de Interne al Regatului Unit a refuzat vizele pentru 47 de membri ai Orchestrei de Tineret Afgane cu sediul în Portugalia, cu câteva zile înainte ca turneul lor în Anglia să înceapă cu un concert la Southbank Centre din Londra. O reacție publică a forțat o schimbare și vizele au fost ulterior acordate muzicienilor afgani, cu vârste cuprinse între 14 și 22 de ani.

Directorul orchestrei, Ahmad Sarmast, a spus că respingerile au fost un „șoc”.

„A arătat cât de miopi sunt oamenii din Ministerul de Interne”, a spus Sarmast. „Ei subestimează rolul artiștilor și muzicienilor în promovarea diplomației culturale și a înțelegerii între etnii. Le-am furnizat o copie a cardurilor de rezidență, documente de studiu, totul.”

Muzicienii, care au obținut drepturi de rezidență în Portugalia după ce au fugit de talibani, au cântat anterior în Italia, Franța, Elveția și Germania.

„Lumea este deschisă” pentru europeni, dar „cei din Africa, Orientul Mijlociu și Asia sunt cetățeni de clasa a doua”, a spus Sarmast.

Marta Foresti, fondatoare a Lago Collective și cercetător asociat la think-tank-ul Overseas Development Institute, a spus: „Inegalitatea vizelor are consecințe foarte tangibile și cei mai săraci din lume plătesc prețul.”

Foresti, care este italiană și a aplicat cu succes de multe ori pentru vize africane din motive profesionale, a spus: „Dar dacă m-aș fi născut în Nigeria, ar fi existat o șansă de 40% să fiu respinsă” pentru o viză europeană. „Lipsa de reciprocitate duce la frustrare și umilință.”

În 2020, Ministerul de Interne a renunțat la un algoritm controversat de luare a deciziilor pentru solicitanții de viză din Marea Britanie, după o provocare juridică din partea activiștilor pentru drepturile migranților care au susținut că acesta crea „îmbarcare rapidă pentru persoanele albe”. Acum folosește un „instrument de clasificare a complexității”, care identifică probabilitatea de complexitate a aplicațiilor pe baza atributelor declarate ale solicitantului.

Lokko, care este și autor și fondator al African Futures Institute în capitala Ghanei, Accra, a spus despre banii proveniți din vizele respinse: „Este aceasta o sursă de venit semnificativă? Absolut.

„Există un fel de apartheid global”, a adăugat ea. „Cu toții știm care sunt țările favorizate. Ei îi penalizează pe cei care își permit cel mai puțin. Costul acestui lucru este scandalos.”

Anul trecut, când Lokko a curatoriat Bienala de Arhitectură de la Veneția, care s-a concentrat pe Africa, patru dintre cei nouă membri ai echipei sale din Ghana au fost refuzați pentru vizele UE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News