"Este important, ca să ştim exact ce s-a întâmplat - pe de o parte şi pe de altă parte ca să ştim cine mai poate fi şantajat în România. E un gest foarte curajos al directorului SRI, gest care se adaugă altor multor evenimente care au dus, în final, la schimbarea SRI. E un mare progres acest SRI faţă de ce a fost până în 2015, e indiscutabil acest lucru. Eduard Hellvig reuşeşte să facă lucrul acesta. E un gest simbolic acesta pe care îl face. Arhiva SRI nu mai are nimic de a face cu arhiva fostei Securităţi.

Simbolistica este foarte importantă. Vorbim de departajarea SRI de fosta Securitate, cel puţin din punctul de vedere al documentelor. Că mai sunt, eu ştiu, oameni care au 40 de ani, deci nu au fost crescuţi în vremea comunismului, dar au căpătat sau au împrumutat din obiceiurile fostei Securităţi... da, dar asta e o chestiune care se va rezolva cu timpul, va fi tratată, dar cel puţin nu mai are SRI-ul de astăzi această apăsare a arhivei fostei securităţi. E un lucru important", a spus Bogdan Chirieac.

Directorul SRI: Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi, după 1989, a fost o greşeală

Faptul că Serviciul Român de Informaţii (SRI) nu a predat arhiva fostei Securităţi în primii ani după Revoluţia din 1989 a fost "o greşeală" şi a făcut ca tranziţia spre democraţie "să fie atât de grea şi de încercată", afirmă directorul SRI, Eduard Hellvig.

Declaraţia este făcută în contextul în care Serviciul Român de Informaţii se pregăteşte să predea Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) ceea ce a mai rămas din arhiva fostei Securităţi.

"România a eşuat la acest capitol, din punctul meu de vedere. (...) Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România. Îmi asum ceea ce spun. Cred că a fost o greşeală, a fost o greşeală pe care pot să o înţeleg pragmatic din punct de vedere politic pentru cei care au făcut atunci, dar pentru mine, ca cetăţean care eram în stradă şi luptam pentru drepturi şi libertăţi civile şi pentru democraţie, cred că a fost o greşeală. Sunt momente când e nevoie de decizii dure, care să despartă apele", a afirmat şeful SRI, la podcastul Serviciului Român de Informaţii.

El a adăugat că în acest caz "nu există o explicaţie onestă pe care cineva să o dea astăzi, în care să spună de ce nu aţi predat arhiva". Totodată, a subliniat că "nu Serviciul Român de Informaţii este doar moştenitorul întregii arhive a Securităţii".

"Aceasta a fost o anatemă şi o strategie extrem de inteligentă prin care să se împingă toată povestea arhivelor către SRI. Eu nu am nicio problemă să predau absolut orice are SRI-ul, dar aştept ca societatea românească, în întregime, să-şi regăsească toate dosarele vechii Securităţi la CNSAS. De ce spun aceasta? Pentru că numai dacă vom trece prin acest proces vom înţelege trecutul recent al României şi vom şti ce să facem ca să avem un alt fel de viitor", a punctat el.

Hellvig a susţinut că toate arhivele care provin de la vechea Securitate trebuie predate CNSAS

"Acum, sigur, noi încercăm să predăm CNSAS-ului, pot să spun deja de ani de zile, ce avem şi mi se spune că nu există spaţiu. Acum, cu tot respectul, dacă vrem să nu primim sau să luăm arhivele, putem să avem tot felul de argumente. Eu am spus că mai dau un termen celor care ar trebui să preia această arhivă, iar dacă acest lucru nu este posibil, o să le pun la dispoziţie un spaţiu de la noi pentru CNSAS, ca să fiu sigur că aceste arhive nu mai sunt la SRI, astfel încât să terminăm definitiv cu această discuţie publică cu privire la dosare pe care serviciile de informaţii le au şi le folosesc ca să-şi atingă obiectivele", a mai spus directorul SRI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News