Observând câteva fenomene interesante în societate, ne-am pus și noi întrebarea firească: pentru cine votăm?

Mai bine zis... pentru cine am putea (din punct de vedere legal) să votăm?

CONTEXT

1. În noiembrie 2023, jurnalista DC News Dana Mihai a luat "pulsul" cetățenilor. Care-s preferințele bucureștenilor?

O domnișoară a răspuns, fără să stea prea mult pe gânduri: "Mă gândesc că tot Klaus Iohannis va fi președinte, deocamdată nu văd alte alternative și nici părerea românilor să se schimbe în vreun fel. Consider că, de bine, de rău, tot el va fi. Personal, nu am preferințe, abia recent am împlinit vârsta de vot, nu știu exact ce alegeri să fac, dar încerc să mă ghidez după ce e mai puțin rău pentru noi. Aș vrea să votez, mi se pare că e important".

Citește mai multe AICI.

2. În februarie 2024, jurnalista DC News Dana Mihai a dorit din nou să afle cum mai stau lucrurile în România și a întrebat oamenii dacă merg la vot. O bunică i-a zis că nu vrea să-l voteze nici pe Marcel Ciolacu, dar nici pe Nicolae Ciucă sau pe George Simion. Ar fi vrut să pună ștampila tot pe Klaus Iohannis, dacă ar fi putut, desigur: „Nu vreau să mai merg la vot. Nu merită. Pe cine să votez? Pe Ciolacu, care abia deschide gura? Sau pe Ciucă? Pe Simion? Așa că... Da... Contează votul, într-adevăr, să se ducă tineretul la vot, dar eu nu mai votez”, a zis bunica. Femeia nu crede că după alegeri se va schimba ceva.

Citește mai multe AICI.

 

MAI POATE AVEA IOHANNIS UN ALT MANDAT?

Pe scurt... Constituția României spune că nu. Klaus Iohannis are deja două mandate.

Articolul 81. Alegerea Preşedintelui

(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive. 

Inquam Photos / Octav Ganea

 

CHIAR DELOC?

Nu, președintele actual al României nu ar mai putea candida vreodată pentru președinția României. Dispozițiile Constituției sunt imperative și amintesc în mod expres această situație.

Interesantă este și o încheiere de ședință a Curții de Apel Craiova (prin care se dispune sesizarea CCR cu privire la soluționarea excepției de neconstituționalitate a unor dispoziții de lege fără relevanță în speță), în care se subliniază că:

"În contextul speței prezintă relevanță și decizia Curții Constituționale nr. 3/2000 publicată în M. Of. nr. 552 din 8 noiembrie 2000, prin care s-a statuat că mandatul de Preşedinte al României îşi găseşte consacrarea în mai multe texte constituţionale, printre care şi prevederile art. 81 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora "Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive".

Aceste prevederi trebuie interpretate însă în contextul tuturor reglementărilor cuprinse în noul așezământ fundamental al României, instituit prin Constituţia din 1991. Or, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile".

Acest principiu, fiind de natura constituţională, se aplică înseși prevederilor constituţionale, astfel încât regula interdicţiei exercitării a mai mult de două mandate de Preşedinte al României nu îşi poate găsi aplicarea decât după ce Constituţia a intrat în vigoare, adică începând cu alegerile preşedinţiale din 1992. În consecinţa, potrivit celor arătate mai sus, candidatul X a îndeplinit un singur mandat între anii (...), şi de aceea prevederile art. 81 alin. (4) din Constituţie nu sunt aplicabile în cauza de faţă.

Curtea constată că şi acestor prevederi, ca şi celor cuprinse în art. 81 alin. (4) din Constituţie, le sunt aplicabile deopotrivă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. Principiul neretroactivitătii legii impune ca dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 69/1992 să se aplice numai mandatelor de Preşedinte al României îndeplinite după intrarea în vigoare a acestei legi. În consecinţă, primele alegeri pentru funcţia de Preşedinte al României cărora li s-au aplicat aceste prevederi de lege au fost cele din anul 1992. Prin urmare, rezultă ca în prezent candidatura domnului X vizează un al doilea mandat constituţional.

Cât privește dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție - Egalitatea în drepturi „(1) Cetățenii sunt egali în fața legii şi a autorităților publice, fără privilegii şi fără discriminări.”, referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin prisma încălcării principiului egalității în drepturi, instanța apreciază că prevederea legală criticată nu conține dispoziții discriminatorii în sensul art. 16 din Constituție, ci se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută de norma legală (...)".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News