Anul 2019 a fost unul foarte greu pentru apicultori, fapt pentru care membrii Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Caraş-Severin şi Timiş speră într-un ajutor de minimis.

"Anul apicol 2019 a fost unul foarte greu, iar de producţie nici nu poate fi vorba. Nu am achiziţionat anul acesta şi nici nu avem de unde. Foarte greu întreţinem familiile de albine. Apicultorii hrănesc albinele de anul trecut şi până în prezent. Nu ştiu cum vom depăşi acest an fără rezultate. Aşteptăm un ajutor de minimis. Există un proiect pe site-ul Ministerului Agriculturii şi sperăm să se găsească finanţare pentru el, pentru ca apicultorii să fie ajutaţi măcar cu 20 de lei pe familia de albine, să reducă puţin costurile cu hrana necesară pentru întreţinerea lor", a declarat vineri, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Caraş-Severin, Ida Şuta.

Aceasta a explicat că apicultorilor cu peste 200 de familii le este foarte greu să le întreţină deoarece albinele nu produc nimic, o parte dintre aceştia renunţând la respectiva îndeletnicire. În plus, preţurile de achiziţie au scăzut în loc să crească şi nici nu se poate vinde la preţul de cost, care e mare.

"Noi sperăm ca cineva din Guvernul României să se gândească şi la apicultura românească, pentru că este tot mai rău, de la an la an. Am avut ani cu peste 200 de tone achiziţionate, iar acum, nimic. Spun acest lucru ca să facem o comparaţie. Una peste alta, dacă în anii trecuţi se mai compensau pierderile, în acest an vorbim doar de pierdere pură", a subliniat Ida Şuta.

Apicultorul Mihai Ghimbir, din Oraviţa, care se ocupă cu această îndeletnicire de peste 50 de ani, susţine că, în acest an, producţia sa este aproape de 0.

"Tot am sperat, dar nimic. A fost şi frig, şi ploaie. Acum e soare, dar nu mai ies albinele. Şi cred că va fi tot mai rău, de la an la an, fiindcă ne batem joc de natură", a precizat Mihai Ghimbir.

În ceea ce priveşte ajutoarele financiare oferite apicultorilor, unul dintre acestea este Programul naţional apicol, care se derulează în prezent la APIA, ultima zi de depunere a cererilor fiind data de 1 august, prin care apicultorii îşi pot deconta medicamentele folosite în stupine pentru tratarea varozei şi a nosemozei.

Se mai pot deconta cutii de stup pentru cei care au fost în pastoral şi le-au uzat, alte accesorii apicole, dar şi mătcile achiziţionate şi familiile de albine, dacă sunt achiziţionate de la ferme de elită sau de multiplicare. Acestea ar fi, în opinia Idei Şuta, un ajutor minimalist, pentru că nu toţi apicultorii accesează PNA, nefiind rentabil pentru ei deoarece nu se cunoaşte suma decontată. Potrivit sursei citate, dacă medicamentele se decontează 100%, în cazul celorlalte produse decontul se face în funcţie de suma alocată şi suma solicitată.

"Din experienţa de anul trecut, pe un stup s-au decontat 50 de lei, ori în România nu există nimeni care să producă un stup cu 50 lei, poate doar numai dacă îl face din paie, că din lemn, nici vorbă. De aceea, apicultorii sunt dezamăgiţi şi nu mai vor să acceseze acest PNA. Pentru că investesc mult şi nu primesc nimic înapoi", a susţinut preşedinta Asociaţiei.

În această lună s-a deschis şi sesiunea pe Măsura 6.3, care este un ajutor de rentabilizare a exploataţiilor apicole. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News