Ciudatul specimen a fost găsit la întâmplare de o familie care se plimba pe o plajă din County Denmark, pe coasta de sud a Australiei de Vest. Ulterior, ciudatul crab cu haină galbenă a fost trimis la Muzeul Boola Bardip, pentru a ajuta la identificarea speciei. Potrivit lui Andrew Hosie, curator al instituției, crustaceele folosesc picioarele din spate pentru a ține pălăriile improvizate, care trebuie să continue să crească și să se muleze pe forma spatelui lor. Experții cred că „blana” dominantă de pe corpul său a fost un mecanism adaptat de-a lungul evoluției sale pentru a-l ajuta să se ascundă și mai mult de prădători, scrie The Guardian. Crabul face parte din familia Dromiidae și a fost numit Lamarckdromia beagle, după numele celebrei nave care l-a dus pe Charles Darwin în mai multe expediții în jurul lumii și a cărei călătorie a jucat un rol-cheie în dezvoltarea teoriei evoluției. Deși pot trăi în mare la câteva sute de metri adâncime, sunt mai ușor de găsit în ape puțin adânci.

Nu e un crab oarecare

Comparând noul crab cu alții prezenți în colecția muzeului, lucrarea a dezvăluit că în multe cazuri era vorba tot de Lamarckdromia beagle, dar care în trecut fusese identificat greșit ca fiind o specie diferită. Autorii au remarcat că primul exemplar găsit datează din 1925. Într-un interviu acordat publicației amintite, Hosie a subliniat că apele australiene sunt susceptibile de a adăposti multe alte specii necunoscute până acum, dar cu potențial pentru noi descoperiri incredibile în viitor.

Hosie a spus că nu este clar de ce Lamarckdromia beagle este atât de pufos. „Buretele sau ascidie care este cărat de aceste animale ar trebui să ofere tot camuflajul de care are nevoie”, spune el. „Mă aștept ca acele picioare extra pufoase înseamnă că linia conturului este chiar mai obscură”. „Perii nu ajută la ținerea buretelui. Nu este precum scaiul, față de alți...crabi-păianjăn care pun alge de mare pe spatele lor – părul lor este încovoiat și rigid precum scaiul”. Numele crabului comemorează nava HMS Beagle, al cărui cel de-al doilea voiaj între 1831 și 1836 a dus la teoria selecției naturale a lui Charles Darwin. Nava l-a dus pe Darwin la King George Sound – loc din Albany pe coasta sudică a Australiei de Vest – în 1836. „De asemenea, pentru că are culoarea bronzului, este precum cea a unui câine beagle”, a spus Hosie. Lamarckdromia beagle a fost descris alături de alte noi specii într-o lucrare publicată în jurnalul Zootaxa, care detaliază 31 de specii de crab-burete ce se găsesc în apele Australiei de Vest. „Descoperirea de noi specii în Australia de Vest nu este un lucru neobișnuit”, spune Hosie. „Numărul de lucruri pe care nu știm că le avem în apele australiene încă este foarte mare”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News