Elena Mateescu a vorbit și despre ultimele estimări meteorologice pentru restul lunii iunie.

„Vom avea în vigoare o avertizare meteorologică de cod galben pentru fenomene de instabilitate atmosferică, averse cu caracter torențial, intensificări ale vântului, izolat căderi de grindină, astăzi și mâine, în cea mai mare parte a țării, exceptând zona litoralului și vestul României, dar, așa cum se întâmplă de fiecare dată, caracterul localizat și precipitațiile pe secvențe scurte de timp, la nivelul suprafețelor afectate de secetă cu siguranță vor avea un aport nesemnificativ.

După această perioadă, pentru cei care ne vom afla în concediu, săptămâna viitoare mai ales, începând din 21 iunie, până cel mult în 24-25, masa de aer tropical care afectează Europa de Vest, cu siguranță va aborda și zona țării noastre și va aduce primele zile în care valorile de temperaturi se apropie sau depășesc 25 de grade.

Astăzi au fost actualizate estimările meteorologice pentru următoarele patru săptămâni. Valorile din întreaga țară sunt peste limitele normale, cu caracterul deficitar de precipitații mai pronunțat în partea de Sud Sud-Vest a țării și în săptămâna 27 iunie- 4 iulie păstrează același semnal din punct de vedere al regimului de temperaturi și de precipitații.“, a relatat Elena Mateescu.

Context și tematica eveniment „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”

17 IUNIE 2022, de Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării: Deșertificarea și ziua secetei 2022, este tema din acest an a conferinței anuale organizate de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și pentru întreaga lume.

Uniunea Europeană a adoptat o strategie pe termen lung, compusă din Pactul ecologic european și Legea climei. Ultima transpune în lege obiectivul stabilit de prima, astfel încât statele membre să poată deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se urmărește creșterea rezilienței Europei la schimbările climatice. Strategia UE propune o abordare coerentă prin completarea acțiunilor întreprinse de statele membre, susținerea unei mai bune coordonări între acestea prin promovarea schimbului liber de informații și prin asigurarea transpunerii aspectelor legate de adaptarea la modificările climatice în toate politicile UE relevante. Implementarea strategiei de adaptare la schimbările climatice de către România presupune o serie de acțiuni structurate în cadrul a 3 priorități: Prioritatea 1. Promovarea de acțiuni de către statele membre; Prioritatea 2. Proces decizional bazat pe cunoaștere; Prioritatea 3. Sectoare cheie vulnerabile.

Alături de acestea, se află și o serie de alte reglementări în diferite politici comune. Planul Comisiei Europene include o serie de inițiative legislative și non-legislative care vizează domeniile mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar.

În România, 84 % dintre cetățeni cred că schimbările climatice și consecințele acestora sunt cele mai mari provocări pentru umanitate în secolul XXI, potrivit Sondajului BEI cu privire la climă din 2021-2022.

Într-un raport publicat de Indicele Performanței Climei pe 2021, România se afla pe locul 30, coborând cu 6 poziții față de anul precedent. Raportul, care are 4 indici principali, plasează România pe locul 17 la nivel global în privința emisiilor de gaze cu efect de seră și folosirea eficientă a energiei. În schimb, România înregistrează scoruri slabe la capitolele energie regenerabilă și a politicilor împotriva schimbărilor climatice – locul 35, respectiv 48.

Schimbările climatice au un impact considerabil asupra ecosistemelor, economiei și sănătății oamenilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News