Liderii G7 se vor angaja să accelereze tranziția către renunțarea la combustibilii fosili în acest deceniu, potrivit unui proiect care va fi publicat la sfârșitul summitului lor din Italia.

„Vom face tranziția către renunțarea la combustibilii fosili în sistemele energetice într-un mod corect, ordonat și echitabil, accelerând acțiunile în acest deceniu critic, pentru a ajunge la un nivel net zero până în 2050, în conformitate cu cele mai bune date științifice disponibile”, se arată în proiectul consultat de Reuters.

Documentul include un angajament ”de a elimina treptat producția de energie pe bază de cărbune existentă și neîntreruptă în sistemele noastre energetice în prima jumătate a anilor 2030”, așa cum au convenit miniștrii Energiei din G7 în aprilie.

Permite, de asemenea, un angajament alternativ de eliminare treptată a centralelor pe bază de cărbune ”într-un interval de timp compatibil cu menținerea unei limite de creștere a temperaturii de 1,5°C, în concordanță cu traiectoria netă zero a țărilor”, oferind o marjă de manevră Germaniei și Japoniei, ale căror economii sunt încă dependente de acest combustibil.

Poziția activiștilor

Activiștii din domeniul climei au fost critici, afirmând că summitul a dus la o lipsă de angajamente concrete și că majoritatea promisiunilor au fost deja convenite în cadrul unor reuniuni anterioare la nivel inferior.

„Într-un moment în care lumea avea nevoie de o conducere îndrăzneață din partea lor, reuniunea liderilor nu a adus niciun plus de valoare”, a declarat Friederike Roder, vicepreședinte al organizației Global Citizen.

În contextul în care conferința COP29 a Organizației Națiunilor Unite privind clima va începe în noiembrie, liderii Statelor Unite, Canadei, Japoniei, Germaniei, Franței, Marii Britanii și Italiei au declarat că vor prezenta planuri naționale privind clima ”mai ambițioase”, potrivit proiectului.

În document există angajamentul să se depună un efort colectiv pentru a reduce emisiile de metan provenite de la combustibilii fosili, inclusiv de la operațiunile cu petrol și gaze, cu 75% până în 2030.

Cu toate acestea, liderii confirmă posibilitatea unor investiții publice în gaze naturale, un alt combustibil fosil poluant.

„În circumstanțele excepționale de accelerare a eliminării treptate a dependenței noastre de energia rusă, investițiile cu sprijin public în sectorul gazelor naturale pot fi adecvate ca răspuns temporar, sub rezerva unor circumstanțe naționale clar definite”, se arată în proiect.

Ecologiștii se așteptau la un limbaj diferit

Această secțiune a iritat ecologiștii care sperau la un limbaj diferit înainte de COP29.

„Reticența G7 de a trasa un curs îndrăzneț pentru a se îndepărta de investițiile în petrol și gaze reflectă un eșec mai larg de a profita de moment”, a declarat Oscar Soria, directorul executiv al Common, un grup de experți de politici financiare și de mediu.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni, care găzduiește summitul din regiunea Puglia, în sudul Italiei, a încercat să mute atenția către Marea Mediterană și Africa lansând o inițiativă, ”Energie pentru Creștere în Africa”, împreună cu șapte țări africane.

În cadrul acestei inițiative, se așteaptă ca G7 să direcționeze unele investiții în energie curată către continentul care, până în prezent, a servit în principal drept sursă de combustibili fosili și minerale cheie pentru națiunile dezvoltate.

Cu toate acestea, grupul italian ECCO a declarat că lipsa unei noi finanțări pentru Africa a redus credibilitatea inițiativei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News