Analiză DeCe News: Sondaje vs. Exit-Poll-uri vs. Rezultate finale
Autor: DCNews Team | Publicat pe: 14 dec 2012, 07:32
WhatsApp
parlament
parlament

Cu toate că victoria USL la alegerile parlamentare era una previzibilă, rezultatele finale prezintă un succes mai concludent decât sugerau sondajele și exit-poll-urile. DeCe News a comparat sondajele, exit-poll-urile și rezultatele finale, iar datele finale oferite de Biroul Electoral Central prezintă o diferență mult mai mare între USL și ARD, atât față de sondaje, cât și față de estimările bazate pe exit-poll-uri.

Rezultatele finale provizorii furnizate de BEC marți după-amiază arată că, pentru Camera Deputaților, USL a obținut 58,63% dintre voturi, ARD - 16,5%, PPDD - 13,99%, în timp ce UDMR a fost votată de 5,13% dintre alegători.

La Senat, USL a obţinut 60,10% din voturi, ARD - 16,7%, PP-DD - 14,65% şi UDMR - 5,23%.

Cele cinci exit-poll-uri de la închiderea urnelor prezentau următoarele rezultate:

  • USL: între 54% și 57%
  • ARD: între 18% și 21%
  • PPDD: între 10% și 14%
  • UDMR: 5-5,2%

Sondajul Public Affair, cel care a fost cel mai aproape de estimările exit-poll-urilor, dădea pe șase decembrie USL cu 57,5%, ARD cu 18,6%, PPDD cu 12,9 %, în timp ce UDMR se situa la 5%.

Sociologul Codrin Scutaru explică pentru DeCe News de unde provin diferențele dintre sondaje și exit-poll-uri pe de o parte, și rezultatele finale furnizate de BEC, de cealaltă parte.

„În ultimul sondaj pe care l-am făcut și publicat pe șase decembrie era un USL aproape de 57,5%, cu o marjă de eroare de 2,8%. 60% era un rezultat în zona optimistă de așteptări. Așteptările erau oricum între 55-60%. În plus față de asta, există un fenomen în timpul zilei votului și în timpul perioadei din jurul zilei votului în care electoratul se aliniază în spatele câștigătorului. Respectiv această tendință de 57,5% arăta deja un segment clar câștigat de USL. De asemenea, în ultima perioadă, o parte din alegători, stimulată de campania electorală s-a dus către USL, și astfel s-a ajuns la 60%”, spune Scutaru.

Diferențe mari sunt înregistrate și în cazul scorului obținut de ARD, conform BEC, față de estimările sondajelor și exit-poll-urilor.

„Mai mult decât atât, s-a văzut că acești candidați ai USL-ului au reușit să capitalizeze mai bine votul politic, ceea ce pentru ei era cel mai important. Pentru că pe vot politic au reușit practic această victorie. Candidații ARD au încercat și campanii personale, sub influența dată de insuficiența puterii brand-ului ARD”, declară sociologul.

„Exact cum există fenomenul de aliniere în spatele câștigătorului, există un segment electoral care își părăsește alianța politică pe care o susține, în momentul în care crede că această alianță nu poate guverna sau nu poate să se impună. Spre exemplu, doar 6,8% dintre alegători considerau, potrivit unui sondaj, că ARD-ul poate să guverneze. Ori, în momentul în care electoratul propriu al unui partid nu este convins că partidul sau alianța pentru care votează nu este în stare să participe la guvernare, atunci iarăși există posibilitatea să fie părăsit de o anumită nișă. La fel la exit-poll. Sunt unii care au spus că au votat cu ARD, dar poate pe ultima sută de metri, ori și-au anulat votul, ori s-au dus cu câștigătorul”, conchide Codrin Scutaru.

Sondajul CSOP în care USL era cotată cu 48% dintre voturi, iar ARD cu 23% a fost complet dat peste cap de rezultatele finale oferite de BEC.

Un sondaj care a anticipat dezastrul ARD-ului este cel prezentat de IMAS, conform căruia USL trecea de 60%, iar ARD și PPDD se aflau la egalitate cu câte 15% dintre voturi.

Sociologul Marius Pieleanu prezintă, pentru DeCeNews, cauzele dezastrului înregistrat de ARD.

„Mă așteptam la aceste rezultate. E supărarea foarte mare în țară. Nemulțumirea pe care am identificat-o prima oară în țară la alegerile locale din vara acestui an a continuat. Votul negativ pe PDL a funcționat și acum. Oamenii au o memorie socială încă consistentă, pentru că lucrurile rele pentru ei s-au întâmplat acum un an, doi. Nu au trecut suficient de mulți ani încât să se uite chestiunea asta. Și i-au sancționat la vot - singura modalitate de altfel prin care populația sancționează clasa politică”, spune el.

„Diferențele dintre sondaje și rezultate vine din rata non-răspunsurilor, foarte ridicată, care rată putea să meargă mai degrabă spre PPDD și ARD decât spre USL. Dar se pare că nu a fost cea mai bună interpretare, pentru că și USL-ul făcea parte din rata non-răspunsurilor”, explică Marius Pieleanu diferențele dinte estimări și rezultatele finale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?