Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, pare a fi acum mai mult ca niciodată vocea Europei, impunându-şi discursul cu privire la austeritate în faţa solicitărilor de relansare economică ale ţărilor din sud şi a unei Franţe slăbite, apreciază unii analişti de pe continet, potrivit AFP.

La începutul acestui an, Grecia a crezut că vede în preşedintele francez François Hollande un "Roosevelt european", potrivit cotidianului Ta Nea, capabil să scoată Europa din criză, impunând un vast plan de relansare economică pe baza unor investiţii publice.

Dar cea care a călătorit la Atena, pentru a se întâlni cu premierul elen Antonis Samaras, înfruntând mulțimi de protestatari care au fost dispersați cu furtune de apă și gazelacrimogene, a fost Merkel. Cei doi lideri au pledat pentru reduceri ale cheltuielilor şi pentru reforme structurale durerose reclamate de către creditorii ţării, în schimbul unei noi tranşe de ajutor financiar.

Între timp, Franța a fost absorbită într-o dezbatere națională referitoare la votarea tratatului european privin disciplina bugetară, în contra-timp cu principalii săi parteneri europeni.

Și Marea Britanie, care rămâne în afara zonei euro, se confruntă cu problemele sale bugetare proprii, cu euroscepticismului în creștere.

Aflată frecvent pe prima pagină în presa internaţională, criticată pentru fiecare declaraţie susceptibilă să afecteze pieţele, Merkel, percepută ca "Regina a Europei", este pe cale să transforme Berlinul în noua capitală europeană.

"Berlinul este noul Bruxelles", afirmă Ulrike Guérot din cadrul Consiliului European pentru Relaţii Internaţionale, subliniind slăbirea actuală a Parisului.

"Încă nu ai impresia că Hollande ştie ceea ce vrea, că ştie să guverneze, că va deveni un nou Mitterrand sau că măcar va fi capabil" să devină, declară ea, apreciind că există, de altfel, un risc în acest sens pentru Germania, care "nu a căutat să se afle în această poziţie (dominantă) şi nu s-a obişnuit cu ea".

Protestele violente de la Atena, de marţi, completate cu demonstranți în uniforme naziste și fluturând steaguri cu zvastică, au evocat o povară istorică ce reprezintă un adevărat "handicap" pentru leadershipul german.

Guérot recunoaşte, astfel, că preşedintele francez "a ştiut să orchestreze o rezistenţă a Sudului faţă de Merkel" şi că, în pofida influenţei sale economice şi politice, Germania nu ar putea să înfrunte singură o coaliţie alcătuită din principalii săi parteneri. Repartizarea puterii în Europa este, în continuare, o problemă complexă.

Jean-Dominique Giuliani, preşedintele Fundaţiei Robert Schuman, cu sediul la Bruxelles, afirmă că nu a subscris niciodată unei interpretări a summit-ului european de la sfârşitul lui iunie potrivit căreia Hollande a determinat-o pe Merkel să se plieze, cu ajutorul Spaniei şi Italiei.

În opinia sa, din contră, "influenţa lui Merkel poate creşte din cauza unui profil relativ şters al Franţei". "Hollande urmează, în continuare, să fie convins că Europa se bazează pe cuplul franco-german". El se află, în prezent, "în retragere". Cu toate acestea "este vorba despre o lipsă de experienţă care se va corecta", prevede Giuliani.

Italianul Michele Comelli, un expert în probleme europene în cadrul Institutului pentru Afaceri Internaţionale (IAI), spune că "marele public o percepe tot mai mult pe Angela Merkel ca fiind pesoana-cheie în luarea deciziilor" cu privire la soarta Europei. "Raportul de la egal la egal instaurat iniţial (de către Hollande) este pe cale să dispară", subliniază el.

Spania şi Italia pot să găsească în Hollande "o susţinere importantă în anumite probleme, ca de exemplu euroobligaţiunile sau creşterea economică, dar Franţa are propriile sale probleme şi nu există o viziune unică între cele trei ţări", analizează Comelli.

De asemenea, Cancelarul german profită de supremaţia în cadrul taberei conservatoare din Europa pentru a-şi impune ideile, asumându-şi riscul de a se confrunta cu ostilitatea unei părţi a opiniei publice, ca în cadrul vizitei de la Atena.

"Decizia lui Merkel de a efectua o vizită într-o ţară în care o mare parte a populaţiei o consideră persona non grata este un semnal clar că Berlinul este hotărât să îşi impună amprenta austerităţii asupra ansamblului continentului", subliniază George Gilson, un jurnalist specializat în probleme europene, într-o analiză publicată de săptămânalul de de limbă engleză Athens News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News