CIADO a sesizat Consiliul European și Comisiei Europeană. Organizația neguvernamentală subliniază că ”singurele instituții ce au reușit să stagneze traficul și implicit creșterea consumului de droguri, sunt Serviciul Roman de Informații (SRI) și B.C.C.O ceea ce nu putem susține în cazul prevenirii consumului de droguri, activitate aflată în coordonarea Agenției Naționale Antidrog”. ANA a reacționat. 

În același timp, CIADO a transmis o serie de statistici. 

VEZI AICI MAI MULT: Consiliul European și Comisia Europeană, sesizate. Autoritățile române, indiferente

Iată reacția ANA: 

”Având în vedere informaţiile vehiculate în presă de organizaţia neguvernamentală CIADO România, cu privire la consumul de droguri în rândul elevilor, pentru corecta informare a opiniei publice, facem următoarele precizări:

• Agenţia Naţională Antidrog este singura instituţie care efectuează studii în domeniul specific de activitate, conform normelor europene, sub avizarea Consiliului Ştiinţific, format din personalităţi marcante din domeniul ştiinţific sau academic.
• Pentru comparaţiile internaţionale, Observatorul European de Droguri şi Toxicomanii consideră ca fiind de referinţă pentru populaţia de elevi, studiile naţionale realizate în cadrul Proiectului şcolar european privind consumul de alcool şi alte droguri (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs, ESPAD).
• Aceste studii se aplică conform unei metodologii standard, din 4 în 4 ani, pe eşantioane reprezentative la nivel naţional, constituite din elevii care împlinesc 16 ani în anul realizării studiului. Potrivit metodologiei europene şi eticii cercetării ştiinţifice în general, este păstrată confidenţialitatea datelor şi anonimitatea participanţilor la un astfel de studiu, iar selecţia şcolilor se face în mod aleatoriu.
• Potrivit rezultatelor ultimului studiu ESPAD, realizat de Agenţia Naţională Antidrog în 2015, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale – partener activ în derularea acestui tip de studii, în România, consumul experimental de droguri în rândul elevilor de 16 ani, este situat sub media europeană. Astfel, în ceea ce priveşte prevalenţa de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit, România ocupă locul 24 din cele 37 de ţări europene care au participat la studiul ESPAD 2015. Astfel, dacă în 2011, se înregistra o creştere cu 100% a acestui tip de consum (de la 5% în 2007, la 10% în 2011), în 2015, se observă o creştere de doar 9% (de la 10% în 2011, la 10,9% în 2015), rata de creştere a acestui tip de prevalenţă diminuându-se considerabil. În acest context, afirmaţia potrivit căreia “numărul adolescenţilor de 16 ani care consumă droguri s-a dublat în ultimii 6 ani” este o interpretare eronată a creşterilor observate între 2007 şi 2011 şi nu reflectă realitatea.
• În ceea ce priveşte consumul de canabis în rândul elevilor, deşi sunt utilizate datele oficiale furnizate de Agenţia Naţională Antidrog (conform rezultatelor studiului ESPAD 2015), respectiv: 8,1% - prevalenţa consumului de-a lungul vieții, 6,1% - prevalenţa consumului în ultimele 12 luni și 2,9% - prevalenţa consumului în ultimele 30 zile, acestea sunt rupte de contextul ştiinţific în care au fost publicate de instituţia noastră şi prezentate într-o manieră distorsionată. Acestea fiind amestecate cu date furnizate de “voluntarii CIADO” (care în opinia noastră nu pot furniza “adevăruri bazate pe dovezi ştiinţifice”, ci cel mult o percepţie proprie asupra grupului de egali), respectiv cu date din alte studii realizate în anii anteriori (unele chiar din 2011) de Agenţia Naţională Antidrog, pe alte categorii de populaţie (populaţie generală, respectiv studenţi). Această tehnică, de a amesteca adevăruri ştiinţifice cu informaţii lipsite de fundament ştiinţific, este utilizată în scopul validării unor afirmaţii neîntemeiate. Astfel de amalgamuri nu se fac într-un demers ştiinţific, fiind calificate de specialişti drept “elucubraţii“.
• Faţă de creşterile consumului de canabis în rândul elevilor, observate în studiile anterioare de acelaşi tip, în 2015, se remarcă un ritm de dinamică mai mic pentru toate perioadele de referință. Comparativ cu valorile mediilor europene, se observă valori de 2 ori mai mici pentru România, după cum urmează:
  • prevalenţa de-a lungul vieții a consumului de canabis în rândul elevilor de 16 ani din România este de 2 ori mai mică (8,1% față de 16,5%)
  • prevalenţa consumului de canabis în ultimul an este de 6,1%, fiind, de asemenea, de 2 ori mai mică față de media europeană în valoare de 13,1%
  • prevalenţa consumului de canabis în ultimele 30 zile este de 2,9%, față de media europeană în valoare de 6,8%, ceea ce înseamnă că elevii europeni consumă, în medie, de 2 ori mai mult canabis, comparativ cu elevii din România.
• Facem precizarea că prevalenţa de-a lungul vieţii a oricărui tip de drog ilicit (i.e. proporţia de consumatori care au consumat cel puţin o dată în viaţă orice tip de drog ilicit din categoria drogurilor ilicite incluse în analiza studiului, raportat la populaţia ţintă – în acest caz, elevi de 16 ani) indică consumatorii experimentali (care se referă la acele persoane care au încercat să consume droguri cel puţin o dată în viaţă din curiozitate sau din alte motive). Potrivit recomandărilor Observatorului European de Droguri şi Toxicomanii, utilizarea doar a prevalenţei de-a lungul vieţii nu este în măsură să indice nivelul consumului de droguri dintr-o populaţie. De aceea, pentru a estima dimeniunile consumului de droguri la nivelul unei populaţii, în studiile de prevalenţă, se utilizează şi prevalenţa consumului de droguri din ultimul an şi prevalenţa consumului de droguri din ultima lună.
• Referitor la afirmaţia conform căreia “Singurele instituții ce au reușit să stagneze traficul și implicit creșterea consumului de droguri, sunt Serviciul Roman de Informații (SRI) și B.C.C.O ceea ce nu putem susține în cazul prevenirii consumului de droguri, activitate aflată în coordonarea Agenției Naționale Antidrog”, precizăm următoarele: activităţile de combatere a traficului de droguri şi de prevenire a consumului se întrepătrund, motiv pentru care şi în documentele de politici publice ele sunt luate în considerare în mod egal. În acest fel, la scăderea, respectiv menţinerea consumului de droguri îşi aduc aportul atât instituţiile de combatere a traficului, cât şi instituţiile publice sau organizaţiile neguvernamentale care derulează activităţi de prevenire a consumului, neputându-se delimita efectul acţiunii fiecăreia.
• Facem menţiunea că toate aceste date au fost transmise, conform convenţiilor internaţionale la care România este semnatară, atât instituţiilor Comisiei Europene, cât şi organismelor din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, astfel încât şi afirmaţia “Autoritățile române ar fi rămas indiferente față de fenomen, iar CIADO sesizează Consiliul European și Comisia Europeană” este lipsită de sens.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News